455 matches
-
Șendrea. Crezi? Crezi că Papa nu știe cine dă cu gura și cine dă cu spada? Mie-mi trimite binecuvântări apostolice și pe Mateiaș îl poleiește cu aur... Cine-i "acel Stephan al Moldovei"? Un mărunt voievod al unei minuscule țărișoare... Și, pe deasupra, "uno mizerabile schismatico pravoslavnico" am zis bine? Ce câștig pot să aduc Sfintei biserici apostolice? Pe când "Carissimul filio nostrum Matias Rex"... Taler cu două fețe "Sfântul" aista... Ne duce cu șosele și momele... Își răcește gura în amvonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Îmi tot dau în cap cu crucea! "Fă o năvălire în Turcia! Zdrobește-i! Nimicește Împărăția Antihristului!!" Dar cine-și închipuie ei că-i Vodă Ștefan "acela"?! Alexandru Machedon?! Cezar?! Ghenghis-Han?!... Ce-și închipuie ei că-i micuța Moldovă? O țărișoară și ea, acolo!... Ce le pasă lor că sângele moldovenesc cât a mai rămas nu-i izvor nesecat!? Ce vor de la o mână de oameni, câți am mai rămas -, și aiștea obosiți, grozav de obosiți?!... Să scoată castanele din foc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Dumnezeu vă rugăm! Veniți! Veniți cu oștile voastre! Ziua și noaptea! Veniți!" continuă și vocea lui crește, se aprinde, vorbește repede, cu patimă, strigă fără să țină seama de Tăutu, care face eforturi disperate să se țină după el. "Această țărișoară! V-a apărat! Zid v-a fost! Strajă v-a fost! Ungariei! Poloniei! Creștinătății! V-a fost bine cu mine?!" Mai încet... mai rar... se roagă Tăutu. Nu pot să... Dar Ștefan nu-l aude, el vorbește cu liota de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
un aliat al Germaniei lui Hitler și în felul acesta pe români îi așteaptă zile grele și poate chiar război. Maria ascultă în liniște potopul de știri povestite cu glasul scăzut de către Costache și era îngrijorată de moarte de soarta țărișoarei noastre pe care o iubea din toată inima. Era îngrijorată în mod deosebit de teama că va fi război și că feciorii ei vor lua parte îndurând mizerie, foame, boli și, ferească Dumnezeu, sar putea să-și piardă și viețile. începu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
războaie, de un Maniu, Iorga, Rebreanu, Blaga, nemaipomenind numele unor familii ca Bibescu sau Cantacuzino. Alături de cei doi regi „nemți”, cei doi regi „buni”, Carol I și Ferdinand, care nu numai că au făcut corp comun cu cele două mici țărișoare pe care le-au găsit În starea lor „firească” de provincii europene Îndepărtate, măcinate Între fracțiunile boierești și resturi grave de feudalitate fizică și mentală, dar care, e cazul lui Ferdinand, ironizat de P. Dumitriu!, ascultând de sfatul Înțelept al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Podoleanu (autor al lucrării „Istoria presei evreiești din România”; 1938) și actorul bucureștean Benno Popliker. Primul, a conferențiat pe marginea unei călătorii pe care a Întreprins-o În Tașkent, capitala republicii sovietice socialiste Uzbekistan ca să vadă „live” cum arată o țărișoară anexată imperiului roșu iar al doilea a declamat „...frumoase versuri În idiș”. Dacă până acum am evocat numai partea vizibilă a aisbergului, atunci trebuie să o vedem și pe aia invizibilă care cântărește, după cum prea bine se știe, mai
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Și trimite găini. Așa scrie În contract. Și trăiește și astăzi În pace și onor (subl. În orig.) >>”. Cenzorii se supăraseră pe ultima expresie deoarece era un vers din „Imnul Regal” ce s-a interpretat până la 30 decembrie 1947, când țărișoara noastră a fost Îngenuncheată definitiv de maleficii bolșevici dar din fericire nu pentru o mie de ani, ca și Reich-ul german preconizat de fratele Întru ideologie Hitler, ci numai pentru 42. Până și două cuvinte aproape banale au fost rășluite
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
faptul că abramburiciul din Scornicești a Împrumutat proastele obiceiuri ale iubitului frățior galben Kim Ir Sen În urma vizitei sale În „Țara dimineților liniștite” din 1971. Pe atunci, bunicul actualului nebun de legat Kim Jong Un, declanșase o imensă teroare În țărișoara sa prin aplicarea așa-zisei „revoluții culturale” care nu a fost altceva decât un furt calificat și oficializat a diverse bunuri deținute de amărâta, obosita și flămânda populație nord-coreeană care a fost nevoită să suporte toanele unor criminali de profesie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
VREMURI Țara păduchilor din frunte Mult timp, expresia „iese ca păduchele în frunte“ a fost pentru mine destul de obscură. Poate pentru că nu mam procopsit niciodată cu drăgălașii paraziți și prin urmare nu le cunosc obiceiurile. Cu vremea, însă, viața din țărișoara noastră mia dezvăluit înțelesurile profunde ale acestei ziceri. Chiar dacă nu ai păduchi, în România ajungi să știi foarte bine cum se comportă ei. Și, desigur, să te convingi că lucrul pe care se pricep de minune săl facă, în afară
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
lui de om îmbunătățit. Îmi voi nota cuminte toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar voi fi democratic șimi voi depune admirația la picioarele tuturor primadonelor acestui popor. Așa că mă voi îndrăgosti pentru scurt timp, cât țin sărbătorile, de Mihai Gâdea, de Valentin
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
calomnia, machiaverlâcul sunt gimnastica noastră cotidiană. Știu ce spun. Eu însumi am, frecvent, răbufniri isterice, precipitări spre răcnet, salturi spre stacojiu. Se vor găsi destui care să caute acestei epidemii de bilă galbenă justificări contextuale. Cum să nu fii mânios? țărișoara e enervantă la maximum. Totul, de la politică la presă, de la birocrație la prețuri, de la maniere la moravuri, te poate scoate din minți. Dacă ești cât de cât normal, îți ieși din fire. Vorba lui Teofrast: Un comentariu al lui Seneca
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
care-l merită. Ce mai, Dumnezeu al veseliei ! Bătaia asta cu pumnul în piept duce inevitabil la ocazionale accese de naționalism smiorcăit (la Păcală Senior, pe tema celor care vînd fabricile noastre și sug tot ce-a mai rămas din țărișoara asta), de nostalgie egalitaristă (tot la Senior), de justițiarism (la Păcală Junior, care declară că votează cu țepeș) și de antiamericanism ( Ne dăm pe mîna lor și pe limba lor... ) ; în fine, duce la ceea ce Saizescu ar numi dimensiunea actuală
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Diego, dar cum să le iei așa atunci cînd Kusturica îți tot aduce aminte din off, cu vocea lui cea mai venită din suflet, că golul înscris cu mîna de eroul său a fost un act justițiar, că o biată țărișoară ca Argentina (sau Serbia ?) nu-și poate lua revanșa decît prin fotbal (sau prin cinema ?) în fața mai marilor lumii, că, dacă n-ar fi fost fotbalist, Diego ar fi fost revoluționar și că, de fapt, este continuatorul lui Che și
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și subiective, ci, în egală măsură, un proces de transformare și construcție, de modelare spirituală a oamenilor.“ (Contemporanul, 16 iulie 1971) BARBU Eugen Turbure și invidie (nota V. I.) „Ceea ce ghicim cu toții este altceva. Acești domni, chinuiți de dorul pentru «țărișoara» lor, trebuie să-și justifice într-un Cunoscut ca un mare adversar fel șederea prelungită pe meleagurile străine și atunci, la termene fixe, se înjghebează câte un astfel de congres unde asemenea corbi își mai încearcă vocile din ce în ce mai stinse. E
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nu președintelui ales prin votul lor), rățoirea la presa mogulilor potrivnici, ne arată cam prea devreme că nu mai are nevoie de votul popular și își pregătește poza pentru istorie: intransigent, dur, atotștiutor (nu v-am spus eu!), preocupat de „țărișoara lui” în care „sindromul Băsescu”trebuie să supraviețuiască celui de-al doilea mandat. Până și domnul Boc, altfel dresat să nu iasă din cuvântul președintelui, și-a permis să abandoneze servilismul tradițional și să-l contrazică pe președinte, fiind acompaniat
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Azi bunica-i demodată, Nu stă la televizor Nici pe la calculator, .......................... Noi tot am Înaintat Europa ne-a luat, Votăm orice legi ne bagă Și ne vindem țara-ntreagă! Unde-i oare domnul țării Ne lasă pradă pierzării? Vai de țărișoara mea, Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și ultima dușcă de vodcă. După care spuse hotărât, arătând cu degetul spre peretele pe care se afla aninat cuierul: "Ăsta om, dom'le! Dacă n-ar fi toți trădătorii ăștia dă țară, ehe!, dă mult ajungea președinte și scăpa țărișoara dă hoți și dă liftele care ne strică sângele. Da, da!". Evident, cuierul nu răspunse nimic, deși vorbele acestea mai răsunaseră și în alte dăți în odăița portarilor. Ieși și se așeză pe băncuța din fața ferestrei, începând să scociorească printre
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
să depună în regim de urgență și un serviciu suplimentar. Avea și părintele Davidescu dreptatea lui. După câte o asemenea zi frământată, la sfârșitul cinei, parohul îi spunea coanei preotese, oftând adânc: "Nu mai găsești, Lizico, oameni cinstiți azi, în țărișoara noastră. Toți vor bani, dar fug de muncă ca dracu' de tămâie. Numai hoție și iar hoție, cât vezi cu ochii. Nu știu unde o să ajungem, zău!". Nevastă-sa surâdea șugubeață, strângându-și a sa robe-de-chambre din mătase în jurul șoldurilor generoase, admirându
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe fiecare cetățean, pentru ca faptele să fie povestite nepoților în veac. Laptele și mierea ar fi curs peste mândra noastră țărișoară scăpată de plaga lăcustelor, a oligarhilor și a tuturor învârtiților, dușmani ai poporului. Țara ar fi fost condusă de președinte, sprijinit de un restrâns Consiliu al Înțelepților, format din Elena Urdea. Poc ar fi fost numit mare șambelan și întâiul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
să se întoarcă. L-a strâns în brațe, i-a așternut masa și patul și s-a bucurat de el. Alte femei n-au mai făcut asta. A aflat de jertfa cumplită pe care a dat-o țara. Mica ei țărișoară pe care o iubea așa cum își iubea familia. Nu dădea dovadă de patriotism ieftin. Pentru ea, dragostea față de locul în care te-ai născut era sinonimă cu iubirea pentru părintele pe care ți-l sortise Dumnezeu. Pe micul ecran, apăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
greu de Înțeles. Era vremea când America hotărâse să facă o concesie musulmanilor, ca să-și spele păcatele războiului din Golf sau poate doar să mai dea puțin peste nas rușilor, eternii aliați ai sârbilor, și găsise ca prin minune o țărișoară rătĂcită pe hartă undeva prin sud-estul Europei - Albania - a cărei populație adusă la sapă de lemn de guvizii de la putere se Împărțise În două : jumătate stăteau În bodegi, urzind planuri de răzbunare, iar cealaltă jumătate preparau coniacurile și cafelele pentru
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
al treilea capitol, sunt prezentați "vampirii pămîntului", state și organizații, lucrători in-dividuali, care s-au afirmat în ultimul timp, dar, prin comportamentul lor iresponsabil, amenință pacea, sănătatea economiei și a întregii planete. Capitolul al patrulea, "Elegii din post-tranziție", este dedicat "țărișoarei noastre" și are un pro-nunțat caracter critic la adresa celor care o guvernează, dar și a "ethosului românesc", mai în-clinat spre contemplare și vrajbă decît spre acțiuni concrete și constructive. Nu întîmplător, el se încheie cu "O istorie a urîtului", cu
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
era plină. Un popor și o țară pot fi furate, pot fi sărăcite, pot fi înfrînte, dar nu omorîte, d-le președinte. Apoi, unde este demnitatea funcției dvs. (cu omul ne-am lămurit)? Ce faceți acum? Plîngeți la căpătîiul "bietei țărișoare", cum o fă-ceați, tot în direct, la căpătîiul lui "dragă Stolo"? Scutiți-ne, lăsați-ne, doar nu s-au închis toate crîșmele prin București. Apoi, țara vă va da o pensie frumoasă și o vilă de lux, gospodina Elena Udrea
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
micul ecran”, a spus Radu Banciu. De asemenea, jurnalistul a ironizat ajutorul dat de tehnologie în cazul găsirii răniților din accidentul din Munții Apuseni. ”Astăzi vedem în sfârșit cât de mare este România, nu cât de mică este. Deci, această țărișoară, această bucățică pe care noi pretindem că o cunoaștem și o iubim este atât de vastă încât există locuri în România unde dacă se prăbușește un avion, nimeni nu te mai găsește niciodată. Dacă acest avion se prăbușea în imensul
Banciu, declarații neașteptate despre moartea lui Iovan și a studentei () [Corola-journal/Journalistic/48943_a_50268]
-
la adresa altor scriitori, pentru a preciza că nici Occidentul nu e scutit de reproșuri. Aproape fiecare ieșire în străinătate aduce o dezamăgire: autorul nostru, cu structură europeană și cu teme universale, se vede introdus în categoria prea strâmtă a unei țărișoare din Sud-Estul Europei. Pe de o parte, un orgoliu exacerbat și un complex de superioritate contrariat; pe de alta, straturi succesive de neînțelegere și ostilitate, cercuri concentrice ale cabalei. Acest tip de reacție (cu cât ești mai lăudat, cu atât
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]