557 matches
-
spuse Maca, nu orangutan. — Mă, tu să nu faci mișto de mine, se răsti din nou omul, dar era limpede că nu înțelesese nimic, îl irita însă că, după mișcarea buzelor, cuvântul îi păruse nemaipomenit de lung. Se întoarse la țărușul pe care se străduia să-l înfigă, bătând cu o piatră pe post de ciocan. Pământul era uscat și sfărâmicios, vârful bont nu se înfigea cum trebuie și nici brațele nu-l ajutau prea mult. Maca îi ceru piatra. Omul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în jur și singurătatea în care se aflau îl sperie. Strânse piatra la piept, cu un aer pierdut, de parcă i s-ar fi cerut inima din piept. Maca nu insistă, găsi o bordură desprinsă și, cu două lovituri icnite, înfipse țărușul. Fața omului se lumină, însoțindu-și bucuria cu niște sunete din gât, care păreau mai prietenoase decât cuvintele de adineaori. — Cât e ceasul ? întrebă, după ce gemetele de mulțumire conteniră. — Doișpe fix. Și, în fața privirii întrebătoare a celuilalt, arătă cu mâna
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Și, în fața privirii întrebătoare a celuilalt, arătă cu mâna și cu degetele desfăcute de două ori și încă o dată doar cu două degete. Omul obosise de stat pe vine. Se lăsă în patru labe și apăsă cu palmele, dând ocol țărușului. Privi în sus, spre clopotniță, și păru din nou mulțumit. În genere, părea un om mulțumit de ceea ce face. Era mulțumit, dar nu întru totul. — Să ne grăbim, spuse, dacă zici că e doișpe fix. Adu niște pietre mai mici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
adevărat tată de familie... pe Grollfeuer cel original am putut să-l otrăvesc dar nu și să-l înjunghii. Îmi păream a fi prea tânără și prea frumoasă pentru clădirea unei închisori. DOAMNA WURM (murind): Dumnezeu o să-ți înfigă... un țăruș încins... în josul trupului... (Moare) DOAMNA GROLLFEUER: Acum ești dumneata la el, doamnă Wurm, toate nimicurile se adună fără nici un fel de înțelegere prealabilă. Sunt destule micimi, așa că e foarte ușor să se adune. Acum or să poată toate absențele aici
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
drugii de la corlatele pentru căratul snopilor, fânului sau paielor, cuie și cârlige rezistente, iar din trunchiurile golite ale copacilor făceau buduroaie pentru familiile de albine, vase pentru bătut știuleții de porumb sau recipiente pentru păstrarea cerealelor. Din salcâm se ciopleau țăruși pentru porți. În toate gospodăriile existau scule pentru tăiat și prelucrat lemnul: toporul, barda, securea, ferăstrăul sau rindeaua. Pentru obținerea scândurilor, buștenii se tăiau cu ajutorul unei instalații primitive, numită trașcă. Lemnul fasonat, cel puțin pe una din părți, se așeza
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Accesul în gospodărie se face pe poarta mare pentru căruțe și pe cea mică pentru oameni. Se mai întâlnesc și astăzi porți cu porumbar (cum ar fi în Tarnița cele aparținând gospodăriilor lui Gheorghe Tabarcea și Gheorghe Maftei), sprijinite pe țăruși groși și puternici, cât și porți mici și joase, având drugi din stejar sau salcâm. În spatele unora dintre gospodării se amenajau altădată arii pentru treieratul păioaselor și pentru depozitatul păpușoilor în vederea dezghiocării. Colectivizarea agriculturii a avut drept urmare, în cei
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o casă cu două odăi și tindă centrală intra o căruță de paie la acoperiș. Peste paie, din metru în metru, se puneau prăștini legate cu răchită și trecute peste coamă. Pentru ca paiele să nu cadă de pe acoperiș se înfigeau țăruși cam de jumătate de metru într-un drug fixat pe lungimea streșinii. Când se foloseau la acoperiș paiele de secară, acestea erau făcute snopi și se coseau cu andreaua. Snopii de la coamă se puneau cu rădăcina în sus, depășind nivelul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copac cei din vechime știau cu mult mai multe decât ne putem Închipui. Ei nu puteau concepe o luptă cu forțele malefice fără plopul tremurător. Un strigoi ieșit din mormânt nu putea fi distrus decât Înfigându-i În inimă un Țăruș de plop tremurător pentru a fi apoi ars pe un rug de lemn din plop tremurător. Acest arbore te proteja de toate, de secetă adusă pe pământ de vrăjitorii cei răi, de boli, ale căror cauze strămoșii noștri le puneau
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
marginalizat, căzut pradă prizonieratului obișnuinței, ca în piesele de teatru ale lui Ibsen: "Uitându-și cu totul sacrele îndatoriri de tată și de soț, Stamate începu să-și taie în fiecare noapte, cu foarfeca, legăturile ce-l țineau atașat de țăruș și, spre a putea da frâu liber dragostei sale nețărmurite, începu să treacă din ce în ce mai des prin interiorul pâlniei, făcându-și vânt în ea de pe o trambulină construită expres și coborându-se apoi în mâini, cu o iuțeală vertiginoasă, pe o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
orașului este bine păzită numai atunci când vom întări mai întâi porțile dreptății. În realitate, nu ajută cu nimic înzestrarea zidurilor cu fortificații și apoi să-l provocăm pe Dumnezeu prin păcate. De fapt, puterea se bazează pe fier, pietre și țăruși, pe când dreptatea este înarmată cu milostivire, nevinovăție și castitate; aceea e constituită din sulițe, aceasta e apărată din rugăciuni continue. Pentru o mai mare siguranță a orașului, steagurile principilor sunt duse în fața porților; steagul Mântuitorului trebuie pus la porțile sufletelor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și negru se zvârcolea de mama focului, lătrând și arătându-și colții, încerca să urce malul abrupt căzând apoi spre vale ca un ghem de blană caraghios. Simiuc găsi un șir de trepte, consolidate in loc în loc cu scânduri și țăruși mici de lemn, coborî precaut, cu ochii spre casa aceea care părea dintr-o altă lume. Mai aruncă o privire soarelui care apunea și care probabil pentru cei din casă apusese de mult. Când ajunse pe platoul unde era casa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
aburit de oboseala unei veri întregi. Am ridicat intrigat ochii și de abia atunci l-m văzut pe el, pe omul acela ciudat stând neclintit și nefiresc de sobru pe banca din scândură negeluită la care încropise patru picioare din țăruși ciopliți grosolan cu toporul. Mă privea fără nici un fel de surprindere, chiar fără nici un fel de interes, cu niște ochi stranii, deloc adânci, de un albastru tulbure, nedefinit. Mă simții impresionat de ceva, dar nu aș fi putut spune de ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și-i fac săpun. Ne având încredere în veridicitatea acestor născociri, curios din fire, nu de puține ori Bidaru privea din apropiere la tabăra lor. Îl încântau: caii mici, flocoși, cu copitele mari ce pășteau disciplinați, priponiți de câte un țăruș înfipt în mijlocul unui imaș cu mult troscot și iarbă presărată ici-colo cu câte un bălegar; câinii lățoși care, când nu se scărpinau de purici lătrau aiurea la lună sau la stele; căruțele prăfuite cu coviltir ciuruit, de drugii cărora erau
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
amintesc perfect de bine, parcă s-a întâmplat ieri. O seară în trei, plină de romantism la "Izvorul Rece". Nu m-a cinstit cu șampanie cum și-a însemnat el acolo, ci cu cotlet la grătar stropit cu Cotnari la țăruș. Au dansat, numai valsuri și tangouri celebre, până la închidere, la orele douăzeci și patru. Semănau cu doi însurăței veseli și bine dispuși ce târau după ei un răstignit. Răstignitul eram eu. La întoarcere, după masa de la restaurant, în toiul nopții, în drum
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
din osul de pasăre, gravitația umbrei, regatul speranței, bucuria de a trăi și tâlcul unei mari bucurii de a fi, de a trece cu șoimul pe umăr printre hotarele mișcătoare ale nepăsării sau urii, de a rămâne înfipt ca un țăruș de oțel în miezul certitudinilor. Dar după cutremur, cutreierat și hăituit de spaime, savantul și-a vândut cărțile: De imitatio Christi, Utopia lui Morus, pe Duns Scott și nominaliștii arabi, eseurile lui Montaigne, Divanul lui Cantemir, și multe altele. Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
un canal lung de 183,6 kilometri până la litoral. (Vandanii n-au trebuit să contribuie cu fonduri, partea provenită de la buget era de la statul vecin, pe unde trecea canalul în drum spre mare.) În doar patrusprezece luni de la înfigerea primului țăruș, RGFD a început să producă și în Republica Umanistă Vandana. (Ca un omagiu, primul vapor, un petrolier, a fost botezat într-un cadru solemn "Vandana".) Urmarea a fost că numeroși muncitori s-au întors să lucreze acasă pentru retribuții nu
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
un canal lung de 183,6 kilometri până la litoral. (Vandanii n-au trebuit să contribuie cu fonduri, partea provenită de la buget era de la statul vecin, pe unde trecea canalul în drum spre mare.) În doar patrusprezece luni de la înfigerea primului țăruș, RGFD a început să producă și în Republica Umanistă Vandana. (Ca un omagiu, primul vapor, un petrolier, a fost botezat într-un cadru solemn "Vandana".) Urmarea a fost că numeroși muncitori s-au întors să lucreze acasă pentru retribuții nu
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Portes, Sassen-Koob, 1987) Mizele unui proiect de dezvoltare comunitară „Am măsurat distanța ce era de săpat și am împărțit-o la numărul de familii, fiecărei familii revenindu-i o anumită bucată. La începutul fiecărei bucăți măsurate am bătut câte un țăruș, pe care am scris numele familiei ce avea de săpat acolo. Au ieșit la lucru atât copiii de 14 ani, cât și bătrânii de peste 60 de ani, bărbații munceau împreună cu femeile, nu era nici o diferență.” Aceste cuvinte, aparținând unui lider
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În bătaia vânturilor”, cum spune un martor. Locul pe care, la doar câteva săptămâni de la instalare, au Început construirea sub amenințare a caselor din chirpici acoperite cu paie conform unor modele STAS (case mici și mari) era marcat de un țăruș cu un număr. Locul purta urme ale culturilor abandonate. Terenurile respective aparținuseră până În urmă cu doar câțiva ani unor proprietari, obligați la rândul lor să-și părăsească locuințele și moșiile după ce li se fixase domiciliu obligatoriu În altă parte 10
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
malefice, anunțând biruința soarelui și a luminii asupra nopții și întunericului.236 b. Imaginea spațiu-timp Legătura permanentă dintre lumea de aici și lumea de dincolo este ilustrată, în credința populară, și de implantarea ritualică a șase însemne funerare pe mormânt: țărușul apotropaic, sulița, săgeata bradului sau bradul, ca arbore psihopomp, stâlpul, simplu sau împodobit cu pasărea sufletului, crucea, ca însemn solar al mortului, și troița, ca însemn mitologic al credinței mortului.237 În satul tradițional, există două forme complementare de reprezentare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Boală Să aibă tot omul la casa lui cîne negru sau pisică neagră, că nu se prea lipesc boalele. Ca să te aperi de orice boală, poartă în deget un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană. Să legi trei țăruși cu pai de om mort (luat din steag) și să le înfigi la țîțîna porții, căci atunci boalele nu mai vin. Din lumînarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca s-o arăte copilului cînd se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînză se vor mărita curînd. Cînd așezi în război, mai întîi să zici: „Doamne, ajută-mi!“ și să te închini, ca să isprăvești mai iute. Cînd învălești pînza pe sul, după ce isprăvești, se ia sulul, se dă cu capul în doi țăruși pe care a stătut sulul și se zice: „Aici să fii strîmb, și la război, drept.“ Cînd cade minciunoasa* după sul, s-o iei în gură și s-o ștergi afară, că auzi pe cineva strigîndu-ți pe nume soțul ce
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu puțină în gură contra brîncii, cu mare băgare de seamă, să nu înghită. Se crede că copiii slabi de nervi, care se udă noaptea în așternut, udîndu-se în locul ță rușului de care a fost priponit un buhai și punîndu-se țărușul iarăși la locul său, se vor vindeca de slăbiciunea lor. Uitare Cînd a murit un membru din familie, ca să-l uiți îndată, să te uiți prin sită înspre mormîntul mortului; sau, pe timpul înmormîntării mortului, să-ți azvîrle cineva țărnă de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]