475,786 matches
-
Deputaților din 25 noiembrie 1876, în România și rezbelul actual sau guvernanții și guvernații, traducție din limba franceză tipărită din inițiativa unui iubitor de adevăr, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1878, pp. 51-75. 19 Titu Maiorescu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
introductiv de V. Rata, Editura Științifică, București, 1959, pp. 230-308. MACAULAY, Thomas Babington, Discursuri de Macaulay, trad. de Anghel Demetrescu, Motzătzeanu, București, 1895. MACAULAY, Thomas Babington, Speeches. Corrected by himself, vol. 1-2, Tauchnitz, Leipzig, 1853. MAIORESCU, Titu, La Adresa. Nemulțumirea în țară. Necesitatea unei magistraturi mai independente (Ședința Camerei de la 27 noiembrie 1885), în Opere III. Discursuri parlamentare, ediție îngrijita, prefață, note și bibliografie de D. Vatamaniuc, Introducere de Eugen Simion, Fundația Națională pentru Știință și Artă-Univers Enciclopedic, București, 2006, pp. 930-945
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în 1990, PNUD a publicat Raportul asupra dezvoltării umane, introducând în agenda publică globală conceptul novator de "dezvoltare umană" și, ulterior, consacrând și conceptul de "dezvoltare a capacităților" (orientat spre proiecte de dezvoltare a capacității administrative și de gestiune a țărilor în curs de dezvoltare), precum și pe cel de "împuternicire" (empowerment) a persoanelor marginalizate sau discriminate (femeile, de ex., persoanele cu dizabilități, comunitățile locale) și care formează esență discursului internațional începând cu conferința de la Rio privind dezvoltarea și mediul înconjurător 23
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
umane, conferință internațională sub egida ONU (Habitat ÎI), din 3-14 iunie 1996, este inclus acest drept, de o manieră implicită, în prevederea din alin.4 (obiectivul îmbunătățirii calității vieții în interiorul așezărilor umane și combaterea deteriorării condițiilor care, mai ales în țările în curs de dezvoltare, au dus la crize de proporții, unde sunt trecute, în ultimele rânduri, si degradarea mediului înconjurător și vulnerabilitatea crescută la dezastre). La alin. 10 întâlnim din nou obiectivul prevenirii poluării urbane și respectul pentru capacitatea ecosistemelor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
este parte, vol. I, Instrumente universale, IRDO; București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate în relațiile și negocierile cu țările în curs de dezvoltare sau confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
București, 2002. 29 Irina Moroianu Zlătescu, Human rights..., op. cît, p. 64. 30 Marie-Claude Smouts, op. cît., pp. 128-129. 31 A se vedea și conceptele de "food power" sau "food diplomacy", folosite de țările dezvoltate în relațiile și negocierile cu țările în curs de dezvoltare sau confruntate cu probleme legate de alimentarea populațiilor lor, concepte care nu prezintă o dimensiune etică, echitabilă ci introduc dimensiunea forței într-o chestiune sensibilă, precum posibilitatea reală a statelor în curs de dezvoltare de a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de siguranță occidentală, s-a trezit în fața unor grupuri compuse din mulți bărbați tineri și bine dezvoltați, cu telefoane mobile de ultimă generație, dispuși să se bată cu grănicerii, care nu doreau decât să fie lăsați să treacă liber până în țară pe care și-o aleseseră că ținta și interesați în primul rând nu de apă sau flori la întâmpinare, ci de Internet wireless. Surpriză a dus la o trecere în extrema cealaltă, uneori niște simpli imigranți economici sau vânători de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și alții. Portretul teroristului la tinerețe Încă din primele momente în care publicul a conștientizat că Europa nu are de gestionat mici grupuri de refugiați, ci un val de ordinul sutelor de mii de oameni care circulau neverificați corespunzător între țări, opozanții primirii lejere de migranți au invocat cel mai frecvent argumentul riscului de pătrundere în spațiul european a unor teroriști. Susținătorii primirii de refugiați au răspuns că o astfel de atitudine reprezintă doar o manifestare a islamofobiei, întrucât nu toți
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
pe baza unor criterii, procedura care se practică dinaintea și fără nicio legătură cu actualul val de migranți, nu reprezintă un act de manifestare a islamofobiei sau xenofobiei, fiindcă, daca acceptăm acest lucru, ar însemna ca și cele mai democratice țări din lume au o legislație profund xenofoba. La patru zile după atentatele de la Paris din 13 noiembrie, Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, António Guterres, a declarat, la Presevo (Șerbia), că este "o prostie absolută" să acuzi refugiații pentru atacurile teroriste
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Refugiați, António Guterres, a declarat, la Presevo (Șerbia), că este "o prostie absolută" să acuzi refugiații pentru atacurile teroriste 4. În mod evident, sute de mii de refugiați n-au avut nicio legătură cu atentatele, unii fiind ei înșiși, în țara de origine, victimele acțiunilor unor radicali. Totuși, desi demersul sau poate fi înțeles, reprezentantul ONU s-a hazardat. Câtă vreme cel putin doi5, așa cum a reieșit ulterior, dintre teroriștii sinucigași au intrat în Europa prin insula Leros, urmând așa-numita
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
europeni și nu ai unor state musulmane (deși pentru cei doi intrați prin Leros nu s-a stabilit încă precis originea), ridică, de fapt, alte întrebări: de ce niște tineri, născuți și educați în UE și beneficiari ai sistemelor sociale din țări prospere, nu au putut fi "integrați" și s-au radicalizat până la a merge să lupte în Siria sau a comite atentate în propria țară, cum se poate evita că acest lucru să se repete și dacă există sau nu o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
alte întrebări: de ce niște tineri, născuți și educați în UE și beneficiari ai sistemelor sociale din țări prospere, nu au putut fi "integrați" și s-au radicalizat până la a merge să lupte în Siria sau a comite atentate în propria țară, cum se poate evita că acest lucru să se repete și dacă există sau nu o legătură cu specificul Islamului. Studierea profilelor autorilor atentatelor teroriste islamiste de pe teritoriul european, din ultimii zece ani, arată că aproape toți8 au fost fie
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
să se repete și dacă există sau nu o legătură cu specificul Islamului. Studierea profilelor autorilor atentatelor teroriste islamiste de pe teritoriul european, din ultimii zece ani, arată că aproape toți8 au fost fie născuți, fie veniți din copilărie într-o țară UE. Acest lucru nu este, până la urmă, atât de surprinzător, fiindcă era de așteptat ca o grupare teroristă să folosească, pentru atentate, persoane care cunosc locul, obiceiurile, limba și care au capacitate logistică superioară unor nou-veniți, rețele de cunoscuți și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
semnelor exterioare ale apartenenței la Islam și o schimbare a stilului de viață anterior, fără ca familiilor să li se pară, însă, ceva dramatic (îndesirea rugăciunilor, mersul la moschei și centre de studiere a Coranului, renunțarea la alcool, călătorii repetate în țări musulmane, adoptarea sporadica a vestimentației caracteristice). În majoritatea covârșitoare a cazurilor nu e vorba de persoane foarte sărace. Mesajul înregistrat înainte de atentatul sinucigaș de către Mohammad Sidique Khan, considerat creierul atentatelor de la Londra (din 7 iulie 2005), o persoană născută în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o așa-numita indigenizare, constând în reîntoarcerea la tradițiile naționale (limba, religie, atitudine față de istorie, vestimentație etc.), fiindcă această generație trebuia să găsească în propria societate mijloacele de a reuși 12. Fenomenul care a început să se producă acum în țările occidentale pare unul similar, de indigenizare a generației a doua de imigranți, numai că e diferit atât prin locul de manifestare (de data aceasta chiar pe teritoriul occidental) și nu mai poate fi pus pe seama lipsei de contact cu limba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
imigranți non-noccidentali din a doua jumătate a secolului XX au încercat și au și reușit, într-o măsură destul de mare, să se adapteze și să se integreze în societățile occidentale, unii dintre copiii lor, desi născuți și crescuți în aceste țări (sau veniți de la vârste foarte mici), au început să manifeste nu numai o capacitate mai scăzută de integrare decât generația anterioară, dar chiar o tendință de respingere violență a valorilor occidentale. Părinții lor veniseră în Vest, în general, din motive
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din motive economice și/ sau pentru siguranța, deci pentru rezolvarea nevoilor de pe treptele bazale ale piramidei lui Maslow 13. Chiar în cazul celor care nu au reușit în totalitate să-și atingă visul, comparația cu situația economică și politică din țările din care emigraseră a funcționat ca factor de creștere a satisfacției; ei consideră că au avut un oarecare succes și, în orice caz, că au reușit să le ofere o viață mai bună și alte oportunități măcar copiilor lor. În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sistemul de educație și de plasă de siguranță socială din țara-gazdă, nu mai au nici termen de comparație și nici visul părinților lor la dispoziție. Ca atare, îl caută în altă parte și l-au găsit în identitatea religioasă din țară de origine a familiei. Având asigurate nevoile bazale din piramida lui Maslow, ei s-au axat pe treptele superioare, fiind în căutarea satisfacerii nevoilor de apartenență, stima și auto-actualizare. Parafrazând titlul unui articol al lui Shiraz Maher de laInternational Centre
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
au arătat că aceasta aparentă islamizare a cetățenilor europeni de religie musulmană nu a apărut brusc și nu e legată strict de Statul Islamic sau situația din Siria. Încă din 2006, la întrebarea ce se considera mai întâi, cetățeni al țării respective sau musulmani, 81% dintre musulmanii britanici, 69% dintre cei spanioli, 66% dintre cei germani și 46% dintre cei francezi au răspuns că se consideră în primul rând musulmani, nu britanici, spanioli, germani sau francezi. Spre comparație, același răspuns a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Spre comparație, același răspuns a fost dat de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în țările UE, ca și pentru cei din țările majoritar musulmane. Spre deosebire, creștinii din țările europene se auto-identifică în mod covârșitor în primul rând prin naționalitatea respectivă și nu prin apartenența religioasă, iar în India 90% se considera în primul rând
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de 87% în Pakistan, 71% în Nigeria, 67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în țările UE, ca și pentru cei din țările majoritar musulmane. Spre deosebire, creștinii din țările europene se auto-identifică în mod covârșitor în primul rând prin naționalitatea respectivă și nu prin apartenența religioasă, iar în India 90% se considera în primul rând indieni, nu hinduși. Islamizarea generației a doua
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
67% în Iordania, 59% în Egipt, 51% în Turcia și 36% în Indonezia. Remarcam că identitatea religioasă este aproximativ la fel de importantă pentru musulmanii care trăiesc în țările UE, ca și pentru cei din țările majoritar musulmane. Spre deosebire, creștinii din țările europene se auto-identifică în mod covârșitor în primul rând prin naționalitatea respectivă și nu prin apartenența religioasă, iar în India 90% se considera în primul rând indieni, nu hinduși. Islamizarea generației a doua a coincis și s-a alimentat din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și s-a alimentat din indigenizarea și radicalizarea generației a doua din fostele colonii, din situațiile conflictuale din unele state majoritar musulmane și din eșecul, în termeni de democrație, al "Primăverii arabe" și, la rândul său, fenomenul în desfășurare în țările occidentale a alimentat zonele de conflict, atât cu luptători efectivi, cât și pe partea de propagandă. Putem spune că islamizarea generației a doua de imigranți din Occident și indigenizarea generației a doua din țările musulmane au funcționat pe principiul unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
rândul său, fenomenul în desfășurare în țările occidentale a alimentat zonele de conflict, atât cu luptători efectivi, cât și pe partea de propagandă. Putem spune că islamizarea generației a doua de imigranți din Occident și indigenizarea generației a doua din țările musulmane au funcționat pe principiul unor vase comunicante cu surse separate de alimentare, dar în care creșterea nivelului într-unul dintre vase duce la creșterea nivelului și în celălalt. Ca să înțelegem islamizarea generației a doua și să-i estimăm amploarea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
vasul celălalt, în lumea musulmană. Eșecul "Primăverii arabe" și (în)compatibilitatea Islamului cu democrația Optimismul occidental inițial în fața fenomenului cunoscut sub numele de "Primăvară arabă", început în decembrie 2010 în Tunisia și extins, în forme ample sau limitate, în numeroase țări majoritar musulmane, a pălit repede, fiind înlocuit în scurt timp de stupoare și îngrijorare. Până în vara lui 2013, a devenit evident că "Primăvară Arabă" a eșuat în a produce democrație în toate țările în care s-a declanșat, cu excepția Tunisiei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]