1,021 matches
-
familiei Gruber i se răpește nu numai libertatea interioară dar și pe cea exterioară, de a merge nestingheriți pe străzi, fiind îngrădiți într-un ghetou, cu un gard înalt de trei metri, prelungit cu sârmă ghimpată, ca un fel de țarc pentru animale sălbatice. Viața din ghetou este cumplită. Sunt repartizați într-o cameră cu mai multe persoane, dorm pe jos, pe coridor, calcă pe alte trupuri lungite, stau îngrămădiți claie peste grămadă, fără nicio posibilitate de a ieși de acolo
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
nu mai știu), aparat rusesc, de acum treizeci de ani, din alea la care trebuia să-ți pui capul sub plapumă când schimbai filmul, să nu-l voalezi. Mai încolo, în ogradă, au dat de vițelușul scos de bunica din țarc, să mai stea la soare. Cum le-a văzut, vițelușul a zbughit-o la fugă, cu coada în sus, dând un ocol larg prin ogradă. S-a oprit în capătul îndepărtat de ogradă, zgâindu-se nedumerit la oaspeți. - Ia să
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
MARE: Erai pe dracu' să te ia! Într-o noapte ai tras prea tare de ață... FIRICĂ: Iuu, ce nerăbdător eram! COANA MARE: Ai făcut zgomot și l-ai trezit pe Mutulică. FIRICĂ: El a crezut că era capra din țarc și a zis odată cu năduf : Ța, capră, lasă-mă să dorm. COANA MARE: Dar tu ghiavole, nu te-ai astâmpărat și ai tras și mai tare de ață. FIRICĂ: De borangic. COANA MARE: Și l-ai înfuriat pe Mutulicăăăă. FIRICĂ
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
cam fost urecheat dar Dănuț și-a căpătat păpica gol goluț iar înfășarea a fost înlocuită de un fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor, apoi pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
fel de maiou care-i lăsau mâinile și picioarele libere. Receptivă moldoveanca! Probabil avea mare încredere în mine. A sosit și timpul țarcului, pe covor, apoi pe iarbă unde era mai mare dragul să vezi mogâldeață mișunând în 4 labe. Țarcul avea un fel de abac cu mai multe bile pe o sârmă. Când Dănuț a început să fie preocupat de ele am găsit că este copt pentru numărătoare. La obișnuita ședință de după supt m-am jucat puțin cu degetul gros
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
timpul trecea cu zilnice interesante ședințe între mamă și prunc care, fără a se lungii în timp, erau din ce în ce mai bogate în conținut. Barza ne anunțase că în curând va aduce o surioara iar eu, grijuliu adusesem al doilea pătuț cu țarc din timp, ca Dănuț să se obișnuiască cu el. Tare mirat am fost când Dănuț, având puțin peste 2 ani, m-a întrebat direct „când vine barza?”. Nici nu bănuiam intensele pregătiri psihologice făcute de mămica. Dănuț era pur și
MAME FĂRĂ MAME. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353039_a_354368]
-
să o mulgă dar nu i-a ieșit. Nu avea timp să se plictisească până se întorcea Săndica de la Dorobanțu unde au apărut grijile. Primele văcuțe au început să fete și trebuiau asigurate noi padocuri pentru vacile fătate ca și țarcuri pentru viței. Era multă gălăgie făcută de tinerele mame prin grajduri, care își chemau progeniturile ce abia se țineau pe picioare. Trebuiau alăptați de către îngrijitori până prindeau puțină putere să stea pe propriile picioare. Erau o frumusețe de vițeluși. Săndica
CUMPANA VIETII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352647_a_353976]
-
luptător gata să-și dea viața pentru idealurile unei națiuni. Ești pacifist, ești om de rând, blajin și tandru, având un singur țel, acela de a-ți crește urmașii în cele mai bune condiții, lipsit de atitudini războinice, trăind în țarcul tău limitat, dar fericit. Ce-ți poți dori mai mult? Viața este mizerie, viața este păcat, viața este suferință, viața este umilință. Până în acele zile așa am asimilat-o, ca fiind suma tuturor negațiilor, a minusurilor, a prăpastiilor, a întunericului
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
să te împuște nu mai bate câmpii, nu mai vorbi-n dodii și vezi că lângă tine se țes altfel de zodii gătește-te de drum și ia-ți cu tine arcul la vârsta de adult nu-ți mai priește țarcul vezi unde pui piciorul cărarea e abruptă istoria în sine e tot un fel de luptă atenție la vorbe, e important ce spui nu mai întinde mâna să iei, ci doar să pui și lasă-i să vorbească pe domnii
ÎNCEPÂND DE ASTĂZI LUCREZI CU VEȘNICIA de ION UNTARU în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347162_a_348491]
-
din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului SĂRBĂTORIND ZIUA INTERNAȚIONALĂ A POETULUI Într-o frumoasă după-amiază din capitala, aflată în lumina curgătoare, ce se prelingea peste fața cetății ei, când „toamna se prăvălește chihlimbariu peste arborii în flăcări/ închiși în țarcul sfârșitului de septembrie”, într-un locaș de cultură, numit Biblioteca Metropolitană București se desfășura un eveniment multiart, închinat Zilei Mondiale a Poetului. Sub genericul „Toamna poeziei, muzicii și artei” avându-i ca moderatori pe scriitorii: Victor Gh. Stan, președinte USR
SĂRBĂTORIMD ZIUA INTERNAŢIONLĂ A POETULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357459_a_358788]
-
nevăzuta a omeniriii ? Foarte simplu: cunoscând principiul câștigătorului, el știe că, nu este un sacrificiu mare să abandonezi o parte din omenire, când ești sigur că vei câștiga totul, din cealaltă parte a omenirii, care rămâne liberă sau închisă în țarcul ei, pentru o perioadă de timp stabilită de comun acord între preoții de diferite confesiuni, din diferite regiuni ale lumii. Iată cum instituția căsătorie și preoțimea sunt, împreună, două elemente esențiale care pot schimba configurația lumii în care trăim, cu
DESPRE CASATORIE SI PREOTIME de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358302_a_359631]
-
frumoși care să-i sporească turma. Ajuns acasă cu mioarele sale, le închise în saivan unde le umpluse ieslea cu fânul cosit de pe loturile sale, sau de prin zonele necultivate, unde creștea într-o floră spontană sălbatică. Oile zbierau în țarc, neobișnuite să fie închise într-un spațiu așa de mic. Poate își strigau prietenele ce le aveau în turma mare și de care erau despărțite până la primăvară când se vor reuni, dacă stăpânii lor vor alege același cioban. Moș Constantin
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
tot stau. Stai să vină și coana preoteasă. I-am trimis vorbă să vină și ea. - Foarte bine părinte. Chiar că nu am mai stat de vorbă de ceva vreme cu coana preoteasă. Părintele ca și ceilalți invitați trecu pe la țarcul oilor și binecuvântă animalele, să fie sănătoase, să facă miei frumoși și să dea mult lapte. Le stropi cu busuiocul înmuiat în aghiazma adusă de tușa Floarea și apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
apoi după ce binecuvântă întreaga gospodărie, ca și pe cei prezenți, se așeză la masă obosit de atâta stat în picioare în timpul slujbei din biserică. Sosise între timp și coana preoteasă, așa că se putea începe petrecerea. Cel sărbătorit alături de oile din țarc, era cel de al doilea copil al lui Moș Constantin. Era înclinat mai mult spre meserie. Îi plăcea fierăria, de aceea l-au dat ca ucenic la un localnic, să învețe meseria de fierar. Era mult de lucru într-o
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
Ediția nr. 535 din 18 iunie 2012 Toate Articolele Autorului CĂLĂTORESC ACASĂ Cu chipul vostru-ntr-o fotografie, Călătoresc acasă. Măicuța mea ca o lumină vie Și fata mea frumoasă! În curte flori, pe gard întinse, țoale Iar Lord în țarc, continuu dă ocoale! Fiori adânci, învăluie simțirea, Iar eu mă culc, adorm cu amintirea. Pe-aripi de vis, călătoresc acasă, În zori de zi, trezirea trist mă lasă. Mă așteptați cu poarta larg deschisă Apoi oftați, când seara e închisă
CĂLĂTORESC ACASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357544_a_358873]
-
plesnit și-i aptă Ca un mugure de-acuma... Tare bine-i stă, dar mie, Om bătrân, urât îmi șade Să privesc cu lăcomie Topârcenizând balade... Prima zi de primăvară De o iarnă-mi țin hormonii Ca pe mânji în țarc și-n ham, Dar de azi lepăd șoșonii Și fularul ce-l purtam. Soarele, cu mici ventuze, Mi se-nfige în pomeți, Simt ca un surâs pe buze Ale razelor peceți. Și pe frunte-o vinișoară Bate ca un fluture
GRUPAJ LIRIC VERNAL de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357717_a_359046]
-
N-aș zice că în lume s-a schimbat ceva fundamental: ne naștem la fel, iubim la fel, murim la fel. Restul sunt niște zorzoane pe care le adăugăm ca să ne clătim ochii și să ne încântăm urechile. Ieșiți din țarcul cu cartelă pentru mâncare, bonul de benzină, orarul pentru apă, lumină și căldură, ne-am aruncat orbește în marea crăpelniță. Puțini ghiftuiți, cei mai mulți lihniți, stăm cu mâna întinsă la porțile Occidentului ca altădată la Înalta Poartă. Până o să ajungă unii
IN GENUNCHI, PE GENUNCHI SAU CAPRĂ de DONA TUDOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358776_a_360105]
-
tragă în oameni nevinovați! A doua mască: să nu se mai prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. CRUCEA Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
întorcea cu fața spre el și începea să-l blesteme: -Dar-ar, Dumnezeu, gaicăăă, să nu mai vezi lumina zilei, să-nfunzi pușcăriilii, să-ți mănânce șerpii fuduliilii, să-ți crească coarne ca la drac, să te ție mă-ta-n țarc, să te ungă cu albuș de ouă, ca s-ajungi la spitalu nouă, să-ți piară scursura din boșogi, s-ajungi ca ăia ologi, să te rogi la șapte icoane,închinat de șapte cocoane... -Hai,mamaie, acasă- îi zicea Ion
MIELU (FRAGMENT DIN ROMANUL „PRIVEGHIUL”) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 747 din 16 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359383_a_360712]
-
dintre rândurile de fasole, ce se aliniau frumos, având un rod bogat. În acel an spera mult de la acea recoltă pentru că cultivase o bucată bună de teren numai cu fasole. Apoi avea la câmp porumb și floarea soarelui, într-un țarc erau puii pe care de câteva săptămâni îi scosese din incubator, erau pestriți, toți cei ce îi vedeau admirau acei pui datorită îmbinării de culori. Un cumnat de-al lui atunci când îi văzu spuse: ,, Parcă ar fi pui de prepeliță
CADOUL de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2201 din 09 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359438_a_360767]
-
în alt castron, le-am pus uroaie amestecate cu puțină sare. Le plă- cea și limpăiau din ce în ce mai des. Beau și apă. De la Craiova eram întrebați zilnic ce fac iezii. Când s-au întremat de-a binelea, i-am băgat în țarcul în care țineam noaptea iezii caprelor, să nu sugă, să le mulgem dimineața. În țarc le puneam trifoi crud și proaspăt. Înfulecau alături de ceilalți ca de frica morții. Se puteau hrăni singuri; puteam să-i duc în pădure, dar nu
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
limpăiau din ce în ce mai des. Beau și apă. De la Craiova eram întrebați zilnic ce fac iezii. Când s-au întremat de-a binelea, i-am băgat în țarcul în care țineam noaptea iezii caprelor, să nu sugă, să le mulgem dimineața. În țarc le puneam trifoi crud și proaspăt. Înfulecau alături de ceilalți ca de frica morții. Se puteau hrăni singuri; puteam să-i duc în pădure, dar nu se puteau apăra de dușmani. Pe la sfârșitul lui august, cu mașina Ocolului silvic Lădești, însoțit
PARTEA A II-A de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360009_a_361338]
-
sălbăticiunea este îmblânzită Și greșelile iertate. Pe obrajii rumeni se vede tihna raiului. În satul cocoțat printre nori Se aude liniștea. Stăpânul râde liniștit. În munte stă Lumina, Iar în brazdă sfințenia. Poiana Omului e plină de cântec. Șerpuind printre țarcuri imense și căpițe de fân, Ajungi la Casa Sufletului. Crucea Betoane în loc de lemn, Piatră în loc de suflet, Deznădejde în loc de credință. Aripi schingiuite de ghimpii răutăților. Undeva, în visul tău, Iisus coboară pe scara de ceară, Cu tălpile spălate de mironosițe, Cu
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
îmbogățirea lor personală, fel și fel de iluzii anoste cu semnificație nulă, care să îndepărteze Omul de substratul profund al existenței sale proprii. Iar ca sclav, trebuie să stai în perimetrul tău îngust, stabilit deloc imaginar, exact ca într-un țarc obișnuit pentru vite. Nu ai cum să îți pui în evidență valoarea personală, pentru că nu ți se dă voie să faci așa ceva - chiar dacă tu deții o asemenea valoare individuală remarcabilă -, atâta vreme cât nu te integrezi spiritului și normelor lor de gașcă
DICTATURA OCULTĂ CU CIP PREFERENŢIAL A LUMII CONTEMPORANE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359719_a_361048]