273 matches
-
mașinile și utilajele pentru fabricarea produselor și articolelor din textile, blănuri și piele Operatorii la mașinile și utilajele de fabricare a produselor și articolelor din textile, blănuri și piele conduc și supraveghează utilajele pentru pregătirea fibrelor pentru filatură, războaie de țesătorie și tricotaje, mașini pentru confecționarea îmbr��cămintei și a altor articole din textile, piele, blănuri și alte materiale. Grupe de bază componente: 8261 Operatori la utilajele de filatură 8262 Operatori la mașini de țesut și tricotat 8263 Operatori la mașini
ANEXĂ din 17 aprilie 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229872_a_231201]
-
păr 742412 împletitor din panglică împletită 742413 pieptănător de păr la mașină 742414 fierbător - uscător de păr IV. 7.4.3. GRUPA MINORĂ 743 Lucrători în industria textilă și confecții Lucrătorii în textile execută, manual sau mecanic, operații de filatură, țesătorie și tricotat. Lucrătorii din confecții textile și blănuri confecționează și repară articole vestimentare și pălării din textile și blănuri, manual sau cu ajutorul unor mașini; produc, croiesc și cos țesături pentru mobilă și saltele. Grupe de bază componente: 7431 Filatori 7432
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229874_a_231203]
-
mașinile și utilajele pentru fabricarea produselor și articolelor din textile, blănuri și piele Operatorii la mașinile și utilajele de fabricare a produselor și articolelor din textile, blănuri și piele conduc și supraveghează utilajele pentru pregătirea fibrelor pentru filatură, războaie de țesătorie și tricotaje, mașini pentru confecționarea îmbrăcămintei și a altor articole din textile, piele, blănuri și alte materiale. Grupe de bază componente: 8261 Operatori la utilajele de filatură 8262 Operatori la mașini de țesut și tricotat 8263 Operatori la mașini și
ANEXĂ din 9 mai 1995 (**actualizată**) Clasificarea ocupaţiilor din România (C.O.R.)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229874_a_231203]
-
patru mere și cinci prune, fiecare cu câte două frunze verzi în partea de sus a codiței, poziționate 4: 3: 2. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Suveica reprezintă meșteșugul țesătoriei, una din ocupațiile de bază ale locuitorilor. Crucea evocă mănăstirile "Dintr-un lemn" și "Surpatele" din localitate. Merele și prunele amintesc de numeroasele livezi din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu un turn
HOTĂRÂRE nr. 519 din 24 iulie 2013 privind aprobarea stemelor comunelor Frânceşti, Lădeşti şi Prundeni, judeţul Vâlcea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253860_a_255189]
-
patrimoniului bisericesc, precum și școli de cântăreți bisericești; ... b) cursuri religioase aprobate de chiriarh, pentru îndrumarea monahală duhovnicească a personalului monahal; ... c) cursuri de arte și meserii, precum și ateliere în domeniile picturii și iconografiei, vitraliilor și mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, țesătoriei de stofe bisericești și îmbrăcăminte, argintăriei bisericești, metalelor și emailării, croitoriei, țesătoriei de covoare și alte activități compatibile cu viața monahală aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe lângă ascultările din obște, să lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
chiriarh, pentru îndrumarea monahală duhovnicească a personalului monahal; ... c) cursuri de arte și meserii, precum și ateliere în domeniile picturii și iconografiei, vitraliilor și mozaicului religios, sculpturii, broderiei artistice, țesătoriei de stofe bisericești și îmbrăcăminte, argintăriei bisericești, metalelor și emailării, croitoriei, țesătoriei de covoare și alte activități compatibile cu viața monahală aprobate de chiriarh, personalul monahal fiind dator ca, pe lângă ascultările din obște, să lucreze în cadrul acestora, acolo unde sunt organizate. Articolul 78 (1) Primirea în mânăstire a celor ce doresc să
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
și difuzării Sfintei Scripturi, a cărților de cult și a manualelor de teologie, care se vor tipări numai cu aprobarea Sfântului Sinod. ... Articolul 163 Eparhiile pot organiza singure edituri și tipografii, precum și ateliere de pictură și de confecționat icoane, de țesătorie și croitorie de veșminte preoțești, de broderie, de țesut covoare, de lumânări etc., pentru a împlini în exclusivitate cerințele unităților de cult din eparhie. Articolul 164 Sfântul Sinod aprobă anual calendarul bisericesc pe baza textului elaborat de Cancelaria Sfântului Sinod
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
36 Fabricarea țesăturilor cauciucate, a îmbrăcămintei și altor articole confecționate din țesături cauciucate sudate sau vulcanizate (dar necusute) .37 Fabricarea articolelor de sport, camping și jucăriilor de cauciuc 301.9 Prelucrarea azbestului Fabricarea articolelor din azbest-cauciuc, de exemplu: articole de țesătorie sau filatură, echipamente de protecție, garnituri de frecare sau plăci filtrante din azbest; nu se includ aici produsele din azbociment. 302 Prelucrarea maselor plastice 302.2 Prelucrarea maselor plastice prin turnare (prin comprimare, prin injecție și prin transfer etc.) 302
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
fabrici: Fabrica de spirt, Fabrica de salam "„"Ajan Teodor", Fabrica de cărămidă, fabrica de piele a lui Ajan Ioachim, Fabrica de nasturi, Atelierul de mobile și clădiri a lui Iosif Buzban, Fabrica de mobilă "„"Frații Szarka", Fabrica de postav și țesătorie, Fabrica de gheață, Fabrica de săpun, Fabrica de ulei a lui Keller Ioan, Fabrica de ghete, două fabrici de apă gazoasă, fabrica de var și câteva fabrici de oțet. Agricultura a continuat să fie o activitate economică importantă pentru locuitorii
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
străzi, pe 15 dintre acestea erau amenajate trotuare, două erau pietruite și una singură (Matei Basarab) pavată cu piatră cubică de granit, în suprafață de 11.160 m.p. Industria orașului era reprezentată de două mori (Duru și Ștefan Dedinschi), o țesătorie mecanică pentru pânză și o presă mecanică pentru ulei, o instalație mecanică de tricotaje, trei darace de lână și două sifonării ("fabrici pentru ape gazoase"). În jurnalul de operații militare al Diviziei 10 Infanterie se consemnează amploarea luptelor purtate la
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
diversificare, funcționalitate și, în mare măsură, profitabilitate. Domeniile erau: industria chimică (Combinatul de îngrășăminte chimice); industria alimentară (Industria cărnii, întreprindere de ulei, Fabrica de produse lactate, întreprinderea de morărit și panificație, Avicola); industria textilă și de confecții (Filatura de bumbac, țesătoriile manuale de covoare din cadrul industriei locale și cooperației de consum, confecții textile); prelucrarea lemnului (fabrici de mobilă și ateliere de împletituri); construcții civile și industriale (IACMI, TMUCB); agricultură (IAS și CAP Slobozia); comerț cu ridicata (BATMA, BJATM, ICRA); comerț cu
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Rășinari, Mohu, Sadu și Avrig. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, industria manufacturieră era înca modestă, cu toate că obținea unele progrese iar breslele se aflau în curs de transformare. În această perioadă existau la Avrig o moară de hârtie și o țesătorie, precum și o activitate meșteșugărească a sodalilor. Astfel că localitatea intră în cadrul comerțului sau al schimbului mărunt. În 1892 se inaugurează calea ferată dintre Sibiu și Avrig, iar la 1895 cea dintre Avrig și Făgăraș. În preajma anului 1900, Avrigul avea 3195
Avrig () [Corola-website/Science/297031_a_298360]
-
ale României, în timp ce lemnul se trimitea de aici spre alte județe unde era deficitar. Orașul avea o mare importanță industrială în județ, dar redusă comparativ cu alte orașe din România; funcționau o fabrică de spirt, o fabrică de săpun, o țesătorie, două fabrici de lichioruri, două fabrici de pielărie și trei fabrici de cherestea. Două instituții de credit ființau în oraș: Banca Învățătorilor "Mihai Chisanovici" și Banca Evreiască. Storojinețul dispunea de o Uzină electrică, o Uzină de apă, servicii de canalizare
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
Cucu, N. Lungu, M. Neagu dar și din repertoriul internațional aparținând lui K.M von Weber, P.I. Ceaikovski, Gr. Sicher etc După 1885 aici s-a născut industria textilă românească prin inițiativa lui Stan Rizescu, cel care a creat prima țesătorie de bumbac, aducând aici primul război de țesut bumbac și prima filatură de in și cânepă. Astfel structura ocupațională s-a modificat apărând primii muncitori din zonă. După industrie s-au construit baia publică, și cinematograful - al doilea după București
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
Carol I cu ministrul educației Spiru Haret și marele George Enescu. În timpul Primului și celui de al Doilea Război Mondial, industria textilă a furnizat armatei materiale și uniforme. Prof. dr. Corneliu Cassasovici alături de Stan Rizescu a preluat conducerea tehnică a țesătoriei mecanice “Stan Rizescu” din comuna Brănești, jud. Dâmbovița în anul 1919. Pe atunci fabrica era mică, avea numai 160 de războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
jud. Dâmbovița în anul 1919. Pe atunci fabrica era mică, avea numai 160 de războaie de țesut. Corneliu Cassasovici a absolvit în 1909 Școala Politehnică din Dresda și a scris și editat o serie de cursuri: "Materii prime textile", "Filatura, țesătorie mecanică", "Albitorie și Vopsitorie", "Industria Textilă". În 1934, a înființat "Școala Superioară de Textile", cu sediul în localul Școlii Politehnice din București, al cărei profesor și director a fost de la inființare și până în anul 1945. Timp de 15 ani, care
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
XIX, motivul fiind legătura cu moștenirea bogată și ca o mărturisire a Luteranismului. În sec. XIX au fost întocmite și paramente noi care au fost date uitării doar în ultima perioadă. Materialele, adesea mătăsuri brodate, provin de cele mai multe ori din țesătorii italiene, iar unele sunt de poducție turcească. Broderiile valoroase din fir de aur sau mătase, sunt moldovenești, italiene, central-europene sau chiar locale. Începând din anul 1953 au loc recitaluri de orgă, tradiție începută de organistul Victor Bickerich și continuată de
Biserica Neagră () [Corola-website/Science/298709_a_300038]
-
galica aici a existat un târg. În secolul al IX-lea orașul avea un port și un atelier de monetărie. În secolul al XIII-lea se țineau la Namur două târguri renumite: Yeboujhe și Sfanțul Albaniu. În 1289 există o țesătorie și o moară. În aceeași epoca a început exploatarea carierelor de piatră și prelucrarea calcarului. În secolele al XIV-lea și al XV-lea apar mine de plumb și huila în împrejurimi. În secolul al XIX-lea, orașul redevine un
Namur () [Corola-website/Science/298450_a_299779]
-
patru ani. În aceeași vreme existau la Waterloo o moară de vânt, două berării și o distilerie. În 1838 s-a pus pe picioare fabrica de zahăr și una de produse chimice. În 1896 se aflau încă cinci săpunării, o țesătorie, trei ateliere de căciulărie, un atelier de tipărire pe pânză, cinci întreprinderi de zidărie. În 1970, din 17.764 de locuitori ai comunei, 4.217 erau muncitori în industrie. La Waterloo se află Butte du Lion, cu un momument în
Waterloo () [Corola-website/Science/298501_a_299830]
-
1.792 bărbați și 2.014 femei, fiind a treia localitate din județ ca număr de locuitori după orașele Storojineț și Vășcăuți. Orașul avea o importanță industrială în județ, dar redusă comparativ cu alte orașe din România; funcționau doar o țesătorie și o fabrică de săpun. În perioada interbelică, ființau în oraș mai multe instituții culturale (o filială a Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina, Asociația "Spiru Haret", un Cabinet de lectură polon, 1 societate culturală ucraineană, 4 societăți
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
agățate bile confecționate, la fel, din mătase, cu o suprafață umedă și adezivă. Bilele emit substanțe chimice, care se aseamănă cu feromonii moliilor. Deși suprafața activă, lipicioasă a pânzei este de 2 ori mai mică decât cea a altor păianjeni țesătorii, aceștia prind aproximativ aceeași masă de insecte. Păianjenii mânca bilele peste circa 30 minute de la construcția lor, dacă de acestea nu s-a lipit nicio insectă, apoi fac altele noi. Juvenilii și masculii adulți nu fabrică bile, însă emană feromoni
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
pentru scurtă vreme. Printr-un alt decret mitropolitan din 23 septembrie 1803, în cele două mănăstiri a fost înființată o școală monahală de meserii și de cultură generală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Mitropolitul a mutat aici și călugărițele din următoarele trei schituri: Prapa Doamna din Iași, Gârcina și Vânătorii Pietrii din Ținutul Neamț. Numărul călugărițelor de la Văratec a crescut mult. Astfel, la 26 septembrie 1811, viețuiau la Văratec 273 călugărițe, dintre care
Mănăstirea Văratec () [Corola-website/Science/307713_a_309042]
-
fermei. Se aplicau tehnologiile agricole cele mai avansate pentru acea vreme, inclusiv semințe și soiuri de calitate. Țăranii desfășurau o activitate continuă pe întregul an calendaristic și asigurau de lucru întregii familii; astfel, femeile lucrau la cultura vegetală, bucătărie, croitorie, țesătorie și alte activități gospodărești specifice, în timp ce copiii participau la muncile mai ușoare, inclusiv îngrijirea animalelor. Orice probleme erau privite și rezolvate că într-o mare familie, iar supravegherea și controlul calității muncii erau asigurate de personal cu pregătire de specialitate
Reforma agrară din 1945 () [Corola-website/Science/306582_a_307911]
-
se mute la Mănăstirea Agapia. Printr-un hrisov domnesc al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici. Cu acest prilej, a fost înființată o școală pentru călugărițe, unde să învețe psaltichie, limba greacă, precum și meșteșugul broderiei și țesătoriei. Ca stareță a fost numită maica Elisabeta Costache, sora mitropolitului. La 16 septembrie 1821, în timpul domniei lui Mihail Suțu al II-lea (1819-1821), complexul monahal a fost devastat și incendiat de turci. Pe latura nordică a bisericii se află o
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
în mediul muzical al cântecului național local. În hanul pe care l-a condus tatăl său la Voinești a reușit să-și formeze un repertoriu de muzică lăutărească, încă de pe vremea anilor de școală. În București lucrează ca muncitoare la țesătoria "Rizescu-Brănești". În scurt timp se prezintă la un concurs organizat la Radio București, fără știrea părinților și a patronului întreprinderii. În fața unei comisii de personalități (din care făceau parte Theodor Rogalski, Alfred Alessandrescu, Tiberiu Brediceanu, Ion Filionescu, Grigoraș Dinicu, prezidată
Rodica Bujor () [Corola-website/Science/312205_a_313534]