271 matches
-
sală de cinema puțind a semințe și petrosin. Și totuși luminând cu un zâmbet și cu candoarea ochilor fermi sala cu scaune rupte, mârlani nerași, șobolani și damf de urină de la closetele de lângă ecran. Tocmai pleca în oraș. Duminica, urletul țesătoriei "Donca Simo", care o-nsoțea zi și noapte în zilele lucrătoare, se mai estompa. Maria se trezea ceva mai târziu, în cămăruța ei de la etaj, unde dormea, gătea, se spăla, toate în aceeași unică odaie, privea cerul prin perdeaua cu flori
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
sifonărie vopsită-n albastru, o casă pe ușa căreia scrie cu litere strâmbe BORȘ, se clatină și ele în ritmul tramvaiului. Când vezi, pe dreapta, după maidanul cu gunoaie și cauciucuri arse, clădirile de cărămidă și poarta de fier a țesătoriei "Donca Simo", știi că trebuie să cobori. O faci la dreapta pe o străduță mult prea meschină pentru uriașul cer de vară de deasupra. Treci de un dud, de niște amărâte straturi de cârciumărese, te latră câinii din toate curțile
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
s-ajungă acasă, prin mahalalele lor, cu buclele permanentului încărcate de steluțe sclipitoare. Așa că, neavând de ales, pentru că bănățeanul ei nu câștiga destul la Atelierele ITB, unde trăgea la pilă toată ziua, s-a hotărât să meargă mai departe la țesătorie și să-l lase pe Mircișor, ca toată lumea, la o creșă. Acolo era să-l piardă și pe el, căci după câteva săptămâni ajunsese un mic schelet albăstrui, care nu mai dormea decât când obosea de țipat și nu mai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
moale neobișnuit de lat. Era de profesie anticar, lucra cu firme americane de achiziții și le-a rămas fidel din vremea aceea nu numai bunului-gust, ci și pasiunii de a colecționa miniaturi chinezești din fildeș. Tatăl lui îi predase conducerea țesătoriilor al căror proprietar era în acel orășel, iar Onkel Rodolph și-a luat adio de la Lumea Nouă și de la afacerile lui vechi și-a construit vila, în a cărei concepție arhitecturală, generoasă și în același timp practică, se putea simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
mamei, spunea că, de fapt, făcuse drumul cu Vespa lui. Era cel mai superb mod de a vizita Italia, vântul care te poartă, sentimentul de a fi liber și total independent, căldura! Onkel Ralph locuia în afara orășelului, nu departe de țesătoria care, după moartea lui Onkel Rodolph, îi rămăsese lui și cumnatului său. Casa era așezată mai jos de pădure, cu grădina și terasa în partea dinspre vale și stradă, mai avea și o altă intrare la garaj, situată ceva mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
străzi și prin baruri ca „domnul în costum de vară“, apărând pe la ora 11 la Marina să citească un ziar, să fumeze o țigară și să bea încă o cafea peste măsură de dulce. Ar fi trebuit să transforme complet țesătoria, spuse el printre altele, azi nu prea mai ai ce să faci cu producția pe bandă, concurența asiatică ar fi prea mare. N-ar putea supraviețui decât pe un culoar de înalt nivel tehnic, mai nou produceau țesături de uz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
făcuse pe mama să strângă și mai mult șurubul în administrarea gospodăriei, plecau totuși în fiecare vară și iarnă la Engadin, de fiecare dată cu tante Doro și Onkel Ralph, de care se apropiaseră din nou de când aceștia își vânduseră țesătoria și duceau din ce le mai rămăsese o existență modestă. Tata nu era pe deplin conștient că în aceste ultime vacanțe se întorsese în același ținut în care trăise vreme de un an după boala lui de ochi, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe lângă fabrica de săpun "Stela", cu ochiurile ei de geam necrezut de murdare, cu putoarea de grăsime râncedă care-o făcea să semene cu o bucată mare de săpun de rufe, din acelea verzulii, apoi mă opream vreme îndelungată în fața țesătoriilor "Donca Simo", privind clădirea de cărămidă de la intrare cu un fel de leșin, un fel de surpare interioară: parcă stăteam în fața unui edificiu văzut în altă viață, cu sute sau mii de ani în urmă. Mai târziu aveam să aflu
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
-și ia modelele pentru covoare mă trezea în revărsatul zorilor și, de mână cu ea (să fi avut vreo trei ani), înainte să se facă ziuă, mergeam pe șoseaua neagră și udă, în vântul umed al verii, până ajungeam la țesătorie. Mă lăsa în curte, să-mi privesc fețișoara în curbura verde a unor mari damigene cu chimicale și să mi se facă frică de soarele roșu care poleia deodată tot asfaltul în jurul meu. într-un târziu, mama ieșea cu cartoanele
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
oameni cu doctorat ca să predea la ele, iar după aceea nu se înscriu destui elevi și se trezesc că rămân pe cap cu specialiști ca dr. Fitzpatrick, care știe tot ce poate ști cineva despre folosirea copiilor la muncă în țesătoriile de bumbac din Manchesterul anului 1837 și aproape totul despre orice altceva. Dar du-l în fața unei clase de seraliști de la cursurile comasate și-o să vezi cum se dezlănțuie iadul pe pământ. După cum merge treaba acum, eu sunt obligat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
irizată... Acum vreo doi ani scotoceam după un act în bufet. Ai mei țineau chitanțele și procesele- verbale și carnețelele de tot felul într-o veche poșetă stacojie și zgrunțuroasă a mamei, care-o purtase ca domnișoară când lucra la țesătoriile Donca Simo. Într-o despărțitură, alături de niște siguranțe electrice și niște arcușoare pentru nu mai știu ce, am dat peste un pachețel de ziar, a cărui moliciune mi-a atras atenția. L-am desfăcut și am găsit două codițe blonde
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a cocs, usturoi și păcură, gări din care se preling șine încălecate, dispărând pe sub viaducte și pasarele și, inevitabil, "pe sub podul Gram". Bucureștiul cu depozite de lemne și fabrici de bobine și abatoare și puturoasa fabrică de săpunuri Stela, cu țesătoriile Donca Simo, cu străzile Julius Fucik, Olga Bancic, Ilie Pintilie, cu uzinele Vasile Roaită. Bucureștiul cu oameni în cămăși albe și părul pieptănat peste cap. Cu stadioane asaltate de tineri muncitori cu șepci și cu fețe emaciate, urlând și ridicîndu-se
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Europa și În Templul de la Paris și visează Încă la platoul Templului din Ierusalim În vremurile-i de glorie, cu frumoasa biserică Sfânta Maria Mărginașa presărată cu capele votive, cu snopi de trofee, și o puzderie de fierării, de șelării, țesătorii, depozite de grâne, un grajd de două mii de cai, un Întreg du-te-vino de scutieri, ajutoare, oameni stabiliți pe pământ turcesc, cu crucile roșii pe mantiile albe, rasele cafenii ale slujitorilor, trimișii sultanului, cu turbanele și cu coifurile aurite, pelerinii, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
la școală. Cum fostul vecin Belocu renco fugise cu trupele sovietice și rămăsese casa goală, am transformat-o în bucătărie și magazie pentru cantina școlii iar în altă casă am înființat cantina. Tot aici am făcut un atelier pentru fete, țesătorie și lucru de mână iar în altă cameră atelier de împletituri. A mai fost încadrat la școala noastră învățătorul Moisenco Gheorghe, om serios și muncitor. Fusese până în 1940 director la școala din I.G.Duca (Erdek Burno), comună mare din județul
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
multe de spus despre munca soției. Cât au fost concentrați învățătorii Dobru, Dănăilă și Malîi le-a ținut ea lecțiile la clase. A predat lucrul de mână la elevele din cursul primar, cu adulții și extrașcolarii a înființat atelierul de țesătorie, cursurile de dansuri populare, a condus cantina și a fost comandanta centrului extrașcolar de fete. Din atelierul de țesătorie al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front prin Inspectoratul școlar. De unde, Doamne
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
lecțiile la clase. A predat lucrul de mână la elevele din cursul primar, cu adulții și extrașcolarii a înființat atelierul de țesătorie, cursurile de dansuri populare, a condus cantina și a fost comandanta centrului extrașcolar de fete. Din atelierul de țesătorie al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front prin Inspectoratul școlar. De unde, Doamne, atâta putere, atâta dragoste și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din paguba refugiului am luat pământ în
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
loc. 1 dolar kilu. Când vine Adi are din ce face mămăligă ca la bunica, fiindcă e acel tip de mălai, nu e Polenta rafinată de la magazin. Casele aveau producția separată de locul de dormit (furca, vârtelnița). Marile operațiuni de țesătorie, dulgherit se petreceau specializat, la casa meseriașului. Nu făcea fiecare de toate!!! Am fost în școală, foarte impresionantă. Dar cel mai tare m-a impresionat o căsuță care era creșă (secolul al XVIII-lea!!!). Era plin de scăunele pentru copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
chilimurilor de preț. În doar patru ani era cunoscut de toți angrosiștii miliardari care veneau dinspre Moscova, interesați să cumpere marfă de calitate, fără culori chimice și poliester. În al cincilea an, tată-său și bunicu-său deveniseră proprietari ai unei țesătorii cu opt lucrătoare și cu doi paznici. Bătrânul mobed începuse să scrie o istorie a lui Zarathustra, ticluită în modelele puse de țesătoare în urzeală și bătătură. Erau minuni noi, care nu mai fuseseră arătate într-un bazar și care
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
poporului, dar fac legi numai pentru ei și împotriva celor care i-au mandatat. Economia țării a scăzut alarmant. Nu mai avem mijloace de producție. Au fost vândute pe nimica toată, distruse, închise (vezi fabrica de hârtie Letea, Confecția, metalurgia, țesătoria, fabrica de încălțăminte, fabrica de mașini-unelte, fabrica de mobilă, moara și tăbăcăria). Toate acestea doar în municipiul Bacău. Acești „holerici” au istovit și secătuit trupul țării ca pe timpul năvălirii hoardelor asiatice. Azi nu se mai muncește. Nu mai avem nici
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
tot pe față, că n-are dos. Ținut mai la distanță, din pricina mirosului, se Întrezărește și Portretul Conducătorului, iar În zona călcîiului, adică Socialistul nr. 3, găsim versuri. „Val mare de pînză ridica-vor / Pe brațele lor de muncitoare / La țesătoriile de bumbac și mătase / Vor Înroși trîmbele (...) / Și zeii vor da iarăși Înfățișare / Mulțimii de muncitori, la lupta / Cea mare.” Ion Gheorghe. Again. S-a Înfrățit grozav cu muncitorii, așa e el, vrea frați, se Înroșește, a apucat demult să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de artist, reprezintă o femeie care ține în mână un opaiț. I-am oferit o bucată de marmură pentru monument. Boușcă lucra în tehnică moldoveneasca, inventată de el, apropiindu-se de țesătura covoarelor. Tatăl său a avut un atelier de țesătorie. Pentru mama sa a avut un adevărat cult și i-a dedicat multe lucrări în special portrete. La fostul sediu al Fondului Plastic situat în capătul străzii Lăpușneanu, care astăzi nu mai este, se organizau multe expoziții. Eram puțini artiști
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
de artist, reprezintă o femeie care ține în mână un opaiț. I-am oferit o bucată de marmură pentru monument. Boușcă lucra în tehnică moldoveneasca, inventată de el, apropiindu-se de țesătura covoarelor. Tatăl său a avut un atelier de țesătorie. Pentru mama sa a avut un adevărat cult și i-a dedicat multe lucrări în special portrete. La fostul sediu al Fondului Plastic situat în capătul străzii Lăpușneanu, care astăzi nu mai este, se organizau multe expoziții. Eram puțini artiști
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
de 11 lucrători. În presa vremii apar anunțuri prin care se aducea la cunoștință orășenilor înființarea de ateliere de croitorie cu lucrători străini. Mai toate aceste ateliere se încadrează în cooperația capitalistă simplă. Numărul lor însă era destul de restrâns. În ceea ce privește țesătoria, de obicei în târgurile și orașele Moldovei nu întâlnim instalații de prelucrare a materiei prime (lâna). Excepție fac câteva târguri din regiunea de contact între munte și câmpie și din regiunea de munte, între care un loc aparte îl ocupă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și din regiunea de munte, între care un loc aparte îl ocupă Târgul Neamț, unde se pun bazele industriei textile de fabrică și unde, date fiind poziția sa geografică și una din ocupațiile de bază ale locuitorilor regiunii (creșterea oilor), țesătoria luase o mare dezvoltare. În anul 1855 se semnala că, în Târgul Neamț, câteva case „produceau sute de mii de coți de sucman” numai cu ajutorul unor unelte rudimentare: piepteni de mână, furca și fusul, roata tuțuienească, stativa îngustă, suveica mică
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
galbeni, ceea ce înseamnă o dublare a valorii ei inițiale de 21.635 galbeni. După 1855, fabrica a fost înzestrată cu forța motrice a aburului, cu o roată hidraulică făcută parte la Viena, parte la Paris, au fost mărite filatura și țesătoria, care constituiau în corpul fabricii „o fabricațiune deosebită” etc. Fabrica a fost mărită prin cumpărarea în 1856 a utilajelor fabricii de postav a lui Bühl, iar în 1860 prin achiziționarea mașinilor fabricii de la mănăstirea Neamț. Așadar, fabrica lui Mihail Kogălniceanu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]