7,914 matches
-
mari latifundiari în caftane fumându-și ciubucul aveau drept de viață și moarte asupra lor. Lucrurile nu arată nici astăzi altfel datorită normalei rezistențe opuse de comunitate care dorea să-și păstreze originile etnice. Nu mai admit expresia peiorativă de „țigan”. Au devenit Romi cu înalta profesiune de „sfârâiac!”, dar Romi Ortodocși adică trecători prin viață în disprețul muncii spre a obține „odihna veșnică din rai” Ca să trăiască totuși refuzând sistematic ce înțelegem noi prin muncă s-au „specializat” în munci
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
plătesc impozite deoarece sunt în „ajutor social” ar putea asigura locuință gratuită tuturor Romilor din regiune. La Malmo ne fac de râs țara cu profesiunea lor exercitată exclusivist. Ce ți-e și cu votanții ăștia. Ar înflori țara fără ei. Țiganii ardeleni au prețuit întotdeauna munca. Chiar dacă nu aveau o meserie de bază, precum Gaborii cu Pălărie renumiți aurari și tinichigii, toți erau apreciați muncitori agricol. Sașii în special îi foloseau retribuit corect ca muncitori pe fermele lor. Asta le permitea
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
au prețuit întotdeauna munca. Chiar dacă nu aveau o meserie de bază, precum Gaborii cu Pălărie renumiți aurari și tinichigii, toți erau apreciați muncitori agricol. Sașii în special îi foloseau retribuit corect ca muncitori pe fermele lor. Asta le permitea, lor țiganilor, să-și educe în școli odraslele, să participe activ la viața culturală a comunei, să fie oameni civilizați chiar cu maniere deosebite. Gaborii colindau lumea cu coviltirul remorcat de un Mercedes și erau bine primiți în toată Asia de unde-și
ARDEALUL MAI ESTE OARE ARDEAL? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430723485.html [Corola-blog/BlogPost/384532_a_385861]
-
costume, dansuri și acrobații, ce poartă publicul într-o călătorie în India, din Rajahstan până în Mumbai, susținut de o orchestră de alămuri, infuzată cu instrumente precum tabla, dholak sau clarinet, condimentată cu dansuri, acrobații și un fakir. Muzica tradițională a țiganilor din Rajahstan, hituri din filmele indiene și nenumărate dansuri nemaivăzute între Carpați vor crea un spectacol teatral, unic și opulent, în care renumiților Dhoad Gypsies of Rajahstan li se alătură o mulțime de alți artiști. Omar Souleyman, cel mai apreciat
Orientul întâlnește Europa de Est la Balkanik Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/12994/orientul-intalneste-europa-de-est-la-balkanik-festival [Corola-blog/BlogPost/100507_a_101799]
-
am dat prea mare importanță pentru că eram prea nervos. Țiganca, speriată ca un iepure, a făcut câțiva pași cu spatele, apoi s-a întors și a luat-o la fugă. După ce se chircise de durere într-o primă fază, acum țiganul își mai revenise și se ridicase la loc, ocupând tot spațiul din raza mea vizuală, lucru m-a forțat să-l privesc îndeaproape, ochi în ochi. Am făcut un pas în spate și m-am încruntat la el. Cu o
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
intrase pe cea mai apropiată ușă. Așa a scăpat. M-am întors nervos și i-am poruncit lui Helmut: - Mișcă-te la mașină, că trebuie să merg să mă schimb. Repede! Îmi vine să vomit... Și l-am lăsat pe țiganul evreu mort și pâinea lui acolo jos, pe trotuarul acela împuțit, infect, unde colcăiau gunoaiele și cerșetorii. Pe țigancă însă, aveam s-o cunosc mai bine, mai târziu. Momentul acela a fost cel în care am văzut-o pentru prima
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
tu acolo? Ești nebună? - Tocmai am aflat că prietenul evadatului, un oarecare Amos, a fost împușcat de un soldat german... Dar ce mai contează, nu-i așa? Ce contează viața unui om? Ce contează, atât timp cât acest om este evreu sau țigan, ori, cu atât mai rău pentru el, dacă este și una și alta, nu? - Renae, încetează!, îi spun încetișor, cu ochii la nenorocitul de Franz care o sfredelea cu privirea. - va urma -
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 by http://confluente.ro/Lagar_si_razboi_partea_i_cristea_aurora_1394375912.html [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
eu, cel care îmi împrumuta mereu sculele de pescuit. Când i-am povestit ce am pățit și m-a văzut în ce hal arăt, după descrierea pe care am făcut-o individului, mi-a spus că acela era unul dintre țiganii de care era plină Medgidia la acea vreme, fost pușcăriaș, abia eliberat. Nu era mare lucru că și-a găsit să se distreze cu mine, dar, în imaginația mea, acest incident a produs un adevărat cutremur. De aceea, primul lucru
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iubirile_unui_pescar_povestiri_pescaresti_si_de_viata_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
români cu o populație de 15 198 locuitori, maghiari (300 de locuitori), germani(859), ruși (92 locuitori), sârbi, croați, sloveni(557 locuitori), polonezi (13 locuitori, evrei(396 locuitori), greci (164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor, care ocupau o poziție marginala în societate fiind găsiți că
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
164 locutori), albanezi (19 lucuitori), armeni(14 locuitori)turci(446 locuitori), țigani(3718 locuitori), bulgari(107 locuitori), cehi (118 locuitori), alte neamuri(196 persoane) . După cum arată și cifrele cea mai importantă minoritate din punct de vedere numeric era cea a țiganilor(rromilor, care ocupau o poziție marginala în societate fiind găsiți că locuitori ai suburbiei, urmați de germani și evrei. Nu însă cifrele contează ci faptul că un județ de graniță beneficia de o asemenea configurație mozaic cee ce reprezenta un
INCEPUTURILE ORAȘULUI MODERN SEVERIN de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1416907467.html [Corola-blog/BlogPost/371996_a_373325]
-
lui nea Mitică, îl numește hurdu-burdu ăsta de capitalism... De la cimitir, care se află la intrarea în sat, și până în capătul opus al lui, locuiesc 312 familii, încă alte 38 la pădure, și în jur de 20-25 de familii de țigani. Aceștia din urmă au cumpărat locuri de la sebeșeni și și-au ridicat case. Nu fac probleme nimănui, își văd de treaba lor: adună fructe de pădure, ciuperci sau fac comerț cu lemne. În capătul satului, spre valea Moașei, lângă padure
SEBEŞUL DE SUS – CU NEA MITICĂ PRINTRE AMINTIRI (CAPITOLUL XXX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sebesul_de_sus_cu_nea_mitica_printre_amintiri_capitolul_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357387_a_358716]
-
dur de la ficat,am rărit cafenelele și-am îndesit plimbările în parc. Adică ,am dat fumul de tutun pe ciripitul pasarelelor și pe dânsul zglobiu al florilor de tei, orchestrate de vântul subțirel de vară.Lebede albe,rămase nemâncate de țigani,se plimbă țanțoșe pe apă cristalina a lacului albastru.Iar două vrăbiuțe,se ceartă în gura mare pentru o râma ce le-a scăpat din gheare. Niște copii se dau cu rolele,doi bătrânei se plimbă încet la braț și
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
i-am dat. Iar accidentul a iesit accidental de bine, ca la carte. După ce am reconstituit ,a scos telefonul și i-a chemat pe toți ai lui. Echipaj,legiști și tot tacâmul.... Sirenele asurzitoare au trezit brusc toată șatra de țigani. Și-au năvălit brutal,în mijlocul evenimentului. În pijamale sau la bustul gol,bărbați,femei,copii . Au înțeles rapid cam despre ce e vorba și au venit direct spre mine. - Ba, nenorocitule,l-ai omorât pe tata ! m-a acostat întâi
.LOTERIA VIEȚII de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1474789490.html [Corola-blog/BlogPost/371445_a_372774]
-
A fost mare bâlci...Antisemitism... -Când am stat în cameră cu Cucu Paul și Vasile, difuzorul era mereu dat la volum maxim. Paul se enerva și arunca cu papucul în el pentru a-l opri. -Aveam doi colegi cu porecla « Țiganul »...Jean și Stoica...Dar și un Cocoș (Popa)...Ion Ionescu (Jean), viitorul Vice RENEL, era constănțean, brunețel, sociabil (D-zeu să-l odihnească!). Îmi amintea de marele actor constănțean Jean Constantin: La un restaurant în Mamaia, Jean Constantin și Ștefan
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
să-l odihnească; l-a înghițit un lac de acumulare) și Virgil Coliban, un fel de Pat și Patashon... -Olteanul Vasile Dobre avea un « cult al pantofilor ». Știa să aleagă. -« Bufonul trupei », Cotonogu, cu permanentă vervă umoristică... -Porecle, cu grămada : Țigan, Cocoș, Cotonog, Bilă, Biloi, Insectă, Oase, Ratino, Guță, Șurcă, Fetița, Țoiu, Costel, Secu, Bica, etc... -Talente și pasiuni destule : bridge, fotbal, poker, etc. În final, un gând pios pentru colegii decedați ! Dumnezeu să-i odihnească ! Vă sărut cu mult drag
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
Chira, septembrie 2012 (Bunicu Boboc) BALADA ENERGETICIENILOR ’62 (scrisă de « boanghina » din Nordul extrem, cu ocazia sărbătoririi « cincizecimii » lor). Fragmente: Pe Dâmbovița-n jos, Într-un oraș frumos, Veniră la concurs, .................... Printre noi, vreo trei babani, La care le ziceam « Țigani »... Apoi, ca-n basmul cel cu moș, Aveam cu noi și un... « Cocoș ». Pentru « tărie », la nevoi, Aveam de măsurat, un ... « Țoi ». Unul de avea gura foc, Era, știți voi, cam... « Cotonog ». Pentru « control » la aprins becu’, Aveam cu noi
CINCIZECIMEA ENERGETICIENILOR de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_lucian_chira_1467377930.html [Corola-blog/BlogPost/380986_a_382315]
-
economic și afacerea cu hârtie a devenit istorie, că acum erau alte tunuri de dat, mult mai profitabile. Mașina cea nemțească, care în ultima vreme trăncănea și scotea mai mult fum decât carton, a fost întâi oprită, apoi furată de țigani și vândută la fier vechi, iar nea Vasile a renunțat la orice fel de principii morale, că nu făcea nici o brânză cu ele. A ieșit la pensie și s-a apucat de falsificat acte de proprietate, activitate ce l-a
INTELIGENTUL TITIŞOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1403793216.html [Corola-blog/BlogPost/371044_a_372373]
-
și un joc privat în Orient în care femeile își mișcă trupul cu mișcări senzuale. Este un dans privat pe care nu oricine îl poate dansa. Atenție: nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
în care femeile își mișcă trupul cu mișcări senzuale. Este un dans privat pe care nu oricine îl poate dansa. Atenție: nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
nu oricine îl poate dansa. Atenție: nu trebuie condamnate manelele atâta timp cât nu știm ce-i cu ele. Dacă-i țigan cântă manea? Nu neaparat. Un țigan poate să facă muzică de calitate. Românii nu s-au născut să fie muzicanți. Țiganii s-au născut să fie muzicanți. Între țăran și lăutar există o mare deosebire. În muzica țăranilor găsim un sentiment de dor, de jele. La lăutar nu, pentru el muzica este meserie, din asta trăiește. Lăutarul știe să improvizeze, știe
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Făceam ce vroiam eu. M-or făcut oamenii nebun, bețiv, de toate. Pentru că ei trăiau în lumea lor, și eu trăiam în lumea mea. Eu nu trăiam în lumea banilor, a afacerilor. Eu stăteam cu tot felul de oameni, cu țigani, cu ciobani, cântam la fluier, umblam în munți, prin sate, să văd ce se întâmplă la șezători, la parastase. Asta o fost viata mea. - Maestre, dar de ce cântă omu'? - I-am mai întrebat pe unii: “ Bă tu de ce cânți?”. “Păi
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
așezămintelor transilvănene specifice etniei germane și cu amprente care s-au spulberat, ale spiritului și culturii civilizației vestice. Cândva, alături de evrei și unguri, germanii erau o parte preponderentă a mozaicului etnic de la Buhuși, din care s-au încrengat și înrădăcinat țiganii, în timp ce s-au decimat și chiar au dispărut unii dintre ceilalți. Spre binele așezării, „nemțoaica” Hilda Rotaru nu s-a strămutat niciodată, oricât de greu a devenit de trăit de la o zi la alta, în Buhușiul în care a căzut
DR. HILDA ROTARU. IMPORTANŢA COLOSALĂ A PUNCTELOR DE SPRIJIN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_hilda_rotaru_importanta_aurel_v_zgheran_1386757811.html [Corola-blog/BlogPost/354588_a_355917]
-
Glorie și veșnică recunoștință patrioților care s-au jertfit pentru libertatea României!” - erau cuvintele înscripționate pe o masivă placă de bronz, dispărută, ca prin farmec, într-o noapte de iunie a anului 2012. „Nu știu cine să fi furat acea placă. Poate țiganii, poate cei din zonă, mai ales că suntem în litigiu de ani buni pe acel teren, și am primit amenințări că ni se taie gâtul și multe altele. Am fost amenințați că vor merge și vor demola acele coloane de
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau iubire în inimi neîncepute Care ațâțau doar focul, ca să curgă ață jocul Să se scuture pămâtul anunțând parcă potopul. Unde-s vremurile-n care fugeau toți din turme mieii Către școala cea din
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere.html [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
despre ea, ci mai repede curioasă să descopere noi senzații pe care le poate simți o fătucă de paisprezece ani. Cu un an înainte de a se prăpădi tatăl fetelor, în casa bunicilor din partea mamei a fost găzduită o familie de țigani rudari, care se ocupau cu tot felul de lucrări de reparat sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]