367 matches
-
mulți vaporeni din marina militară intrară zgomotoși și ocupară, într-un colț al cârciumii, două mese unite între ele. Șliboviță, cârciumar! strigă unul dintre ei. Multă... -... și repede, că ne pleacă vasul, adaugă altul. în câteva minute, cârciumarul apăru cu țoiurile de băutură, însoțit de o femeie nu tocmai tânără, dar arătoasă, care-și oferea serviciile, într-o cameră de la etaj, contra unei sute de lei. Nu mai avem atâta bănet nici unul dintre noi. Mai ieftin nu lași?! încercă un marinar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și efervescența lui Stelian Țurlea, proaspăt premiat al revistei Flacăra, gata să-și lanseze Îmi ies din minți la Crime Scene Publishing. La Editura Trei, Magda Mărculescu mi-a um plut năprasnic o săptămână de „sărie noire“ cu șapte căr țoaie din constelația Fred Vargas, Arnaldur Indridason & Co. Alături de cele cinci vorbiri de la Humanitas (despre senzaționalul Cioran voi scrie aici joia viitoare), am prezentat cu plăcere la Polirom Cinematograful gol de Daniel Cristea-Enache și volumul (coordonat de Magda Mihăilescu și Cristina
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
o bancă lungă, la o masă de brad mânjită de sus până jos cu zeamă și sâmburi de roșii. După o luptă de jumătate de oră cu gloata de la tejghea, Tătica se-ntoarse cu două halbe de bere și un țoi de rachiu. Mirosea a sudoare, a untură râncedă, a usturoi și mai cu seamă a oaie - mirosul țăranilor, impregnat în pielea și-n hainele lor, în coșurile de papură purtate veșnic în mâini. Bătrânul scoase dintr-al lui niște brânză
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
doar despre bombardament, așa cum cu câțiva ani în urmă se vorbise luni de zile numai despre cutremur și prăbușirea blocului Carlton, care căpătase proporțiile melodramatice ale scufundării Titanicului din ridicolul vals cântat de toate flașnetele, încetul cu încetul, licoarea din țoiuri căpăta o nuanță roză, care se strecură și în albul ochilor celor de pe băncile de lemn înnegrite de fum. Prin începutul de înserare, tramvaiele se-ncrucișau în piață clopoțind asurzitor. Tătica și fetele ieșiră din cârciumă la cinci după-masă și-
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
preferată, cea din stânga ușii. Nu se așeza niciodată decât cu spatele la perete, să vadă tot ce se întâmplă în cârciumă. Avea el o vorbă: „E mai sigur, nu se știe niciodată”. Și câtă dreptate a avut! În fața lui se afla un țoi mare de jumătate de litru cu vin alb. Țoiurile pe atunci erau de diverse mărimi, de la cincizeci de miligrame până la un litru. Erau cufundați în jocul de cărți și tata mai mușca câteodată dintr-un cârnat foarte subțire petrecut pe după
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu spatele la perete, să vadă tot ce se întâmplă în cârciumă. Avea el o vorbă: „E mai sigur, nu se știe niciodată”. Și câtă dreptate a avut! În fața lui se afla un țoi mare de jumătate de litru cu vin alb. Țoiurile pe atunci erau de diverse mărimi, de la cincizeci de miligrame până la un litru. Erau cufundați în jocul de cărți și tata mai mușca câteodată dintr-un cârnat foarte subțire petrecut pe după gât. Era un mezelic bun, special pentru a face
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
o papară, poftește, țio dau cu plăcere. - Mi-ajunge, mi-ajunge..., mormăia Turcu. Toți mușterii din crâșmă, râdeau în batjocură de Turcu. Acum nu le mai era frică de el. Fierarul trecea cu capul în jos spre tejghea, cerea un țoi cu rachiu, îl dădea pe gât și părăsea crâșma, uitându-se în treacăt, cu spăsenie, la tata și prietenii săi. Dacă ar fi rămas lucrurile așa, n-ar fi fost nimic, dar Turcu dorea cu orice preț să-și ia
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
E-hei, madam Delcă, mai zicea câte unu, aici la dumneata e mai ceva ca la Dragomir Niculescu! Uite-așa, la tejgheaua acoperită de tinichea udă, și-a trecut ea tinerețea ! Tot alerga de colo-colo, între ciocnituri de pahare și țoiuri, mânată de strigătele de la mese. — Coană Vico !... N-auzi ?... Coanăăăă Viiiico !... Omu ei ședea ca și acu, tolănit pe pat, în ultima cameră. Ieșea doar să mai dea un bețiv afară sau să se uite chiorâș dacă nu întindea vreunu
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
un zburător" după cum se exprimase în fața lui nea Schintee, un bețiv cu nasul borcănat și roșu ca un gogoșar de Comana, gata oricînd să dea o mînă de ajutor cui avea sau cui nu avea nevoie, mărturisitor săptămînal în fața unui țoi cu tescovină pe care Popianu îl oferea în văzul lumii la crîșma lui Bercu. Popianu a pufnit auzindu-l pe Schintee cum se străduia să-l imite pe colonelul Stoicescu, bățos, dînd din mîini și ridicînd, așa cum fac oamenii aflați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
a îmbrăcat o dată uniforma n-o mai scoate niciodată, nu-i așa?" August Stoicescu l-a bătut prietenește, ostentativ, pe umeri, a golit păhărelul dintr-o înghițitură și i-a făcut semn lui Bercu: "Dă, dom'le, ceva mai serios, țoiuri n-ai? Un bărbat întreg bea cu țoiul, nu se încurcă în degetare!" Artur Stavri i-a făcut cu ochiul adjutantului "ei, ce zici, e nemaipomenit colonelul, e un colonel adevărat, nu din ăștia, numai pampoane și galoane. Ne putem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
niciodată, nu-i așa?" August Stoicescu l-a bătut prietenește, ostentativ, pe umeri, a golit păhărelul dintr-o înghițitură și i-a făcut semn lui Bercu: "Dă, dom'le, ceva mai serios, țoiuri n-ai? Un bărbat întreg bea cu țoiul, nu se încurcă în degetare!" Artur Stavri i-a făcut cu ochiul adjutantului "ei, ce zici, e nemaipomenit colonelul, e un colonel adevărat, nu din ăștia, numai pampoane și galoane. Ne putem baza pe el, ne putem baza." Mai că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
era că le lipsea ceva pentru că își bătuseră capul cum să facă din om o păpușă pe sfori și dintr-o păpușă pe sfori ceva care să semene cît mai mult a om. Amîndoi râseră gros și cu poftă, întinseră țoiurile să ciocnească ,,ei, haide, dom'le adjutant, mai avem noi trei ceva sînge-n puță" și atunci Popianu a băut liniștit, știind că reușise pasul cel mare, așa și era, dacă-i socoteai pe toți trei împreuna, ceva sînge mai era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bine ca să-l strige "la tablă" pe "domnu' Mihail" și să iasă altul Caruzis ori Petrescu dacă Mihail n-avea chef, era același lucru. Profesorul Schmeltzer era cu totul dăruit experiențelor sale, poate că damful de alcool venea nu de la țoiurile pe care le mai răsturna cu o mișcare scurtă de om stîngaci și preocupat de cu totul altceva decît de cîrciumă, ci de la îmbălsămările cu care își pierdea nopțile în laboratorul de științe ale naturii din spatele liceului, chiar pe malul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
jucau de-a conspirația, de-a hoții și vardiștii. Purtau uniforme, scriau proclamații, își agățau în piept insigne și la șold pumnale, se strîngeau seara în Cișmigiu sau la Șosea, cam în jurul Bufetului, mai trăgeau cîte o bere ori un țoi de mastică, făceau politică pe marginea drumului, toată lumea făcea!, ce puteau însemna toți ăștia, niște amărîți de maiștri militari, civili, doi-trei locotenenți, doi-trei căpitani, care în loc să umble după fuste umblau după aventură?! Cam așa s-ar fi putut prezenta oricui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Tourmentés par leș parures qui penchent țes branches jusqu’ à la terre Prie-moi”ego” que je te sauve par mon amour accompli sur la croix Prie-moi”ego” que je te restitue à toimême Prie-moi”ego” que je me révèle à țoi. Demande-moi “ego” de la compasion et sauve-toi par toi-même Détache de țes branches leș fruits pouris Et reviens chez moi pur comme, une fois je ț’avais connu.
A doua oară unu by Cristi Avram () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92962]
-
român! A cerut și, tacticos, și-a achitat întreaga comandă, scoțând la vedere, ostentativ, mai toți banii din chimir... Apoi s-a retras în încăperea lor specială și aproape că era să adoarmă, între-o lungă meditație, cu nasul în țoiul cu rom. Măcar le-am zis-o așa, de la obraz! Ca să mă ție minte și să mă pomenească... Da' ce? Flăcăii noștri și fetele care se însoară și se mărită cu românce-români nu-s gospodari-gospodine de frunte? Nu muncesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mai apăsat printre oameni... Că-i un șarlatan și jumătate!.. Mai mult descurcăreț decât ager la minte! Că la școală nu le prea avea cu învățătura... Până una-alta, beți și vă veseliți, măi oameni buni! Dați-i tare cu țoiul! La mulți ani! * * * La ședința consiliului eparhial, bădia Silvestru a monopolizat întreaga discuție. Și nu cu chestiunea la ordinea zilei, ci cu bogăția lui de fecioraș, pe care a întors-o pe toate fețele după bunul său plac. Da' mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
mulți vaporeni din marina militară intrară zgomotoși și ocupară, într-un colț al cârciumii, două mese unite între ele. Șliboviță, cârciumar! strigă unul dintre ei. Multă... -... și repede, că ne pleacă vasul, adaugă altul. în câteva minute, cârciumarul apăru cu țoiurile de băutură, însoțit de o femeie nu tocmai tânără, dar arătoasă, care-și oferea serviciile, într-o cameră de la etaj, contra unei sute de lei. Nu mai avem atâta bănet nici unul dintre noi. Mai ieftin nu lași?! încercă un marinar
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
i-au pus un pat pliant Într-una din camere, să aibă unde dormi fostul chiriaș!), popularul Amza Pellea, cel care povestea la modul „ ăsta de venii Îi zice Gheorghe a lu’ Dămijeană și e văr de frate cu Dumitru Țoi, de-o țîne pe Gherghița lu’ Stan a lu’ Vadră, nepotul lu’ Stăncel a lu’ Căldare, de-i zice lumea Fluierici și-l cunună naș Pantelică a lu’ Marin Juvete”... (nu e ușor să transcrii, din memorie, asemenea enumerări ...oltenești
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
i se vedeau ochii de sub marginea unei căciuli țurcane. ― Am să-ți povestesc o întâmplare pe care am auzit-o și eu de la unul tare mucalit de la mine din sat. Într-o sâmbătă seara, ne aflam câțiva gospodari la un țoi de rachiu la crâșma lui Potcoavă. La masa de lângă noi, golea cine știe al câtelea țoi de rachiu mucalitul despre care spuneam. La o vreme, îl aud: „Mă fraților. Hai să vă spun una gogonată. Ia mai astă vară, cam
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
care am auzit-o și eu de la unul tare mucalit de la mine din sat. Într-o sâmbătă seara, ne aflam câțiva gospodari la un țoi de rachiu la crâșma lui Potcoavă. La masa de lângă noi, golea cine știe al câtelea țoi de rachiu mucalitul despre care spuneam. La o vreme, îl aud: „Mă fraților. Hai să vă spun una gogonată. Ia mai astă vară, cam pe vremea seceratului, într-o duminică, mergeam cu niște treburi în satul Buhai, sat cocoțat tocmai
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
știi, Dumitre, că cu instruirea ai dreptate. Dacă nu ședeam lângă tine, m-aș fi uitat la tun ca mâța în calendar. ― Tot îs buni și verii la ceva. Asta înseamnă că la gară ai să dai și tu un țoi de rachiu, ca orice bun creștin. ― Da’ ce? Numai creștinii beau rachiu? Beau și păgânii. Așa că țoiul de rachiu am să-l dau ca orice om de treabă, fiindcă și mie mi-i dor de o gură de harașpincă. N-
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
tun ca mâța în calendar. ― Tot îs buni și verii la ceva. Asta înseamnă că la gară ai să dai și tu un țoi de rachiu, ca orice bun creștin. ― Da’ ce? Numai creștinii beau rachiu? Beau și păgânii. Așa că țoiul de rachiu am să-l dau ca orice om de treabă, fiindcă și mie mi-i dor de o gură de harașpincă. N-am pus pe limbă o picătură de când am intrat pe poarta cazărmii... După un mers răzbit, au
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
însă, când o înghețat și sufletul în tine... ai să mergi pe lângă cal ca coteiul boierului. Și cu dinții clănțănind... ― Cum văd eu, tu îmi ții predici în loc să mă poftești colea la crâșmă, unde să văd și eu dinainte un țoi cu rachiu și o măslină-două acolo. Hrana rece s-o lăsăm pentru drum, fiindcă avem oleacă de cale... ― Da’ de când poftești tu la măsline? Că eu acum aud de așa ceva la un țoi de rachiu. ― Eee... Asta-i treabă boierească
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
unde să văd și eu dinainte un țoi cu rachiu și o măslină-două acolo. Hrana rece s-o lăsăm pentru drum, fiindcă avem oleacă de cale... ― Da’ de când poftești tu la măsline? Că eu acum aud de așa ceva la un țoi de rachiu. ― Eee... Asta-i treabă boierească, măi Todiriță. N-ai de unde să știi tu așa ceva... ― Uite la el! I s-o urcat boieria la cap de când îi mare sergent! ― Asta o știu de dinainte de concentrare. Am fost și eu
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]