348 matches
-
stare bizară erau pe cale să treacă la un impas aproape sinistru când „Dansul Zânei Fondantelor“ s-a auzit din nou. Armanoush a verificat ecranul: număr privat. A Închis telefonul, lăsându-l să vibreze. Și-a arcuit sprâncenele și și-a țuguiat buzele Într-un gest de genul „nu contează“ spre Matt, un gest pe care nici el, nici nimeni altcineva nu l-a Înțeles. La șapte patruzeci și cinci Armanoush Tchakhmakhchian și Matt Hassinger ieșiseră În cele din urmă În stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
era pe cale să spună. — Ca un pod ce leagă două culturi, vei lega Estul de Vest. Asya a strâmbat din nas ca și când ar fi depistat În casă o duhoare Înfiorătoare pe care doar ea o putea percepe și și-a țuguiat buzele ca pentru a spune „Ai vrea tu!“. Între timp nimeni n-a observat că Petite-Ma se ridicase de la masă și se apropiase de pianul la care nu se mai cântase de ani de zile. Din când În când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a crezut că-i va țîșni sîngele prin pori și i-a dat să bea din nou o singură cană cu șampanie dintr-o sticlă nouă pe care o adusese cu el. Cînd și-a revenit, adjutantul stătea la masă, țuguia buzele și sîsîia un cîntecel. "Ce-ai făcut, Leonaș dragule, te-ai apucat să bei de unul singur, să uiți de tine frățioare?" A bolborosit ceva, că n-o să mai pună în gură băutură, dar Radul Popianu a ridicat degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o iau pe cont propriu și în sensul strict al cuvîntului, destul de devreme. Dumneata ce vîrstă ai?" Leonard Bîlbîie amuți. Nu se așteptase ca Basarab Cantacuzino să fie și necioplit, mitocan de-a dreptul. Acesta îl cîntări din ochi, își țuguie buzele clătinînd din cap "ei, să bați spre patruzeci, dar nu-i ai încă. Și, uite, ai și început să dai semne de asta, cum îi zice, conservatorism, Nici nu-ți dai seama, dar ai început. Ți-ar place s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
băut încetișor, cu prudență, privindu-l pe Mihai Mihail pe sub sprîncene. Nu-și permitea să-l scape din ochi, nu multora din Serviciu le era dat să bea din cafeaua șefului. "Domnule Bîlbîie, ți-am citit raportul." Mihai Mihail își țuguie buzele, a acreală. A fost singura formă prin care și-a exprimat nemulțumirea și nici nu se putea ști dacă Leonard Bîlbîie a priceput acest lucru. "Ți-am citit raportul și l-am găsit interesant, chiar deosebit de interesant pentru, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se deschide din când în când pentru a se agăța de frânturile din existența celorlalți. Compoziția actorului evoluează de la articularea sincopată a silabelor galopante la expresivitatea facială dezvoltată în cadre care fac din moacă un personaj: felul în care își țuguie buzele, în care scuipă supa de ceapă sau cafeaua, privirea spălată pe retină țintind golul sunt semne ale unei debilități perfect arcuite, nejucată agresiv. După Tugati din Krum, regizat de Radu Afrim - tăticul săriților de pe fix -, Rizea accentuează gradat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
atunci poate ar trebui să încerci și tu rețeta, Henrietta. Mai vrea vreuna din voi încă un rând? Henrietta nu se lăsă intimidată și îi întinse paharul. Simon, care avea o idee destul de clară despre cât băuse ea deja, își țuguie buzele și o ignoră. — Ce avem la cină? Își trase un șezlong, puțin cam prea aproape de al lui Fran. — Somon rece fiert cu maioneză. — Mai exact, somon rece fiert cumpărat de-a gata de la magazinul de delicatese, la un preț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o cutie veche de conserve, tot felul de fleacuri, nasturi, agrafe, penițe, ace, de care, zicea, putea să aibă nevoie într-o zi și se supăra foc dacă îndrăznea cineva să-i scormonească prin ele. "Feriți bijuteriile Coroanei", râdea Mopsul, țuguindu-și buzele otrăvite. În general era lăsat în pace și nimeni nu prea vroia să aibă de-a face cu el deoarece se răspândise părerea că prea multă intimitate cu Victor aducea nenoroc. Poate că era, însă, singurul înțelept dintre
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cimitirului. Cu cine trebuia să-l discut? ― Dar cine te zorește, domnule sculptor? și-a pocnit ea palmele. Era a doua oară că-mi răspundea la fel. ― Și dacă plec? am încercat eu. Moașa m-a privit șăgalnic și ironic, țuguindu-și buzele suprasaturate de ruj. ― Nu pleci, domnule sculptor. Ca și cum ar fi spus: Lasă că mai vedem noi". Noi, adică eu și ea. Seara, spre marea mea surpriză, m-am trezit cu ea în cameră. Era foarte veselă. S-a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
rugat-o ca din întîmplare: "Draga mea..." Ea s-a încruntat. Nu-i plăcuse oare că-i ziceam "draga mea"? Am repetat: "Draga mea, aș vrea să văd și eu... te rog să dai ordin..." "Ce ordin?" se strâmbă Moașa, țuguindu-și ironic buzele, deși înțelesese foarte bine, se vedea asta din ochii ei. I-am explicat că vroiam să văd ce scrisese Arhivarul despre trecutul meu în hârțoagele lui. "Știi, draga mea, nu mai sânt foarte sigur..." "Cu atât mai
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
cere socoteală criticului pentru misoginia lui. Critica și eseista din Cluj nu ezită să se declare perplexă în legătură cu contradicțiile asumate cu ifose și răsfăț de către marele critic. Ea citează dintr-un interviu în care Manolescu, în stilul său inimitabil, spune țuguindu-și buzele și ridicând din umeri: „...trebuie să recunosc, n-am făcut-o scrupulos ș...ț este și un element de hazard în toată această poveste”. Până la urmă, Irina Petraș ajunge totuși la o concluzie global pozitivă: „Oricât de nescrupuloasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
ta ți-o trimit înapoi și buze strânse și ascuțit-întins, eu am altceva pentru tine, uite, și ochiul se luminează cu aceeași intensitate și se dilată și îl văd cum moare, cum cedează clipind, întorcând capul în zâmbet moale, șmecher, țuguiat la față, nu-i prea convine, sunt obosit azi, n-am dormit, mi-e somn, ce-i cu mine azi, și-i spun, aștept acum să văd ce se mai poate întâmpla și eu știu că mai trebuie să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
de a emite... Se opri, apoi adăugă, ațâțat: - E foarte bine! Dacă ai izbuti să-i faci să creadă că am fost atacați din afară... Nu-și sfârși fraza, ci se adânci din nou în gânduri, mijindu-și ochii și țuguindu-și buzele. În cele din urmă spuse: - Căpitanul Leeth a încercat de două ori să cadă la învoiala cu mine. Acum mă voi preface că accept, iar dumneata te vei duce la oamenii lui, cu aparatul ăsta al dumitale. Vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
avea sorți de izbânda doar printr-o cunoaștere temeinică a dușmanului. Se întoarse spre Korita și-l întrebă: - În ce stadiu de civilizație crezi că s-ar putea afla aceste ființe? Arheologul se așeză într-un fotoliu și-i spuse, țuguindu-și buzele: - Aș dori să-ți cunosc planul. Japonezul păli la auzul detaliilor descrise de Grosvenor și nu se putu opri să-l întrebe, aparent fără legătură: - Cum se face că m-ai putut salva pe mine, dar nu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
însă de multă vreme să fie firească. Neavând exercițiul simplității, ea se încurcă în cuvinte. Arată ca o... cutie de carton care ar vrea să mângâie pe cineva: „Poate că iubirea trebuie să rămână așa ovală! / O bilă turtită și țuguiată la capete / În felul ăsta zona ecuatorială a iubirii / poate rămâne mereu caldă / Poate că de asta iubirea / trebuie să rămână mereu așa ovală.“ Cititorul care are o anumită bunăvoință ghicește, dincolo de toată această stângace punere în scenă, o sensibilitate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sărut mîna": Îl aștepți pe nenea Tudor, tanti? Mama Ilincăi îl privi peste umăr nici măcar preț de-o secundă și Bărzăunul nu-și putu da seama dacă s-a uitat la el sau la un țînțar. Pe urmă rosti repede, țuguindu-și buzele ca după mere acre: Nu. Atît: "nu". Și întoarse capul în altă parte. A naibii treabă, gîndi Bărzăunul. Parc-ar avea ceva cu mine. Nu se așteptase chiar la asemenea răceală din partea ei. Doar îl știa foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
măi Giovan... Ia uite-i cum dorm toți patru cu burțile pline de franzele și seleam... Lasă-i să doarmă, Bianco! Să facă și ei câte un caca mare de român, ca să mă pot bucura și eu la vederea unor țuguiați cu adevărat gospodărești, că când văd pe prispă numai niște căcăraze, mă cuprinde tristețea... Și hai, fă, la strujac! Că, unde-s patru, a mai mânca și-al cincilea!... Bine, țigane! Așa să fie!... Așa să... Așa... Așaa... Aș...aa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cu o mișcare blîndă, un semicerc ca și cum ar mîngîia o sferă. La cîțiva metri de el, capul dușmanului se desprinde de trup ca un dop de sticlă și bubuie săltînd pe podeaua de marmură privindu-l de acolo cu buzele țuguindu-se ritmic de parcă ar vrea să fluiere. Trupul se prăbușește în șezut și din gîtlejul rămas țîșnește sînge strălucitor care mînjește pereții. În aceeași clipă Personajul V. se trezește transpirat. E speriat și în același timp fericit. Fumează o țigară
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
A. Deocamdată. Așa-ți trebuie. Așa-mi trebuie. Zece seara. Cavanosa ține telecomanda în mâna dreaptă și respiră greu. Își aude respirația. Aude o mie de voci mici care îi hârâie în gât. Apasă butonul. Capul prezentatorului de știri își țuguie buzele ca să rostească un cuvânt ce începe cu litera o, apoi dispare de pe ecran. Peste exact o jumătate de secundă, apare un hipopotam. Proprietate personală a postului Animal Planet. Hipopotamul deschide larg gura și-i arată cameramanului doi colți mari
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
Dar de ce ai venit tocmai aici? o întreba Adrian. — În numărul de azi al lui Sentinel am două articole. Interviul cu dumneavoastră și un fragment de jurnal. Cea mai mare parte a jurnalului se referă la Diana. Tăcu o clipă, țuguindu-și buzele. — Mai să fie! spuse încetișor Șam. Când am auzit știrile, prima mea reacție a fost un amestec de uimire și neîncredere, le povești Fanny. Apoi mi-am adus aminte de fragmentul de jurnal. M-am gandit la oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
chiar! Da! Să ne pupăm, ca să fie, Împăcarea, cu o frumoasă Încheiere. Și a și făcut, doi pași, către Valucă, Întinzând capul spre el. El, na!, ce să mai facă? A Întins capul către ea. Și gurile și le-au țuguiat, unul către altul, el, vrând să o pupe În obraz. Ea, nu, s-a sucit, și i-a apăsat, boticul, pe botoiul său, mai bine zis, buzele ei, și le-a Înșurubat, Între buzele lui, ca atunci, când, un pui
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
talie, astfel Încât aceasta să nu aibă nici o posibilitate de scăpare din strânsoarea sa. Parcă ghicindu-i gândurile, pânza unduitoare de deasupra lui Îl mustră, făcându-i semn dojenitor cu mâneca... Noimann râse. Jocul Începea să aibă haz... Stomatologul Paul Își țuguie buzele, articulând forma unui sărut În Întuneric. Meduza albă de deasupra Îi răspunse cu un chicotit plin de promisiuni. Acum mânecile se ondulau deasupra sa, executând un dans bizar și voluptuos. Prinsă de fire nevăzute, cămașa de noapte se apropia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
eu nu mai știam dacă vorbea despre pasăre sau despre Dryope. „Părerea mea e că nu există nici o deosebire între ele...“ Imita gesturile și tonul cuiva absent, rostea afectat cuvintele altuia, ridica pe rând când o sprânceană, când alta, își țuguia buzele. Nu mai râdea. „Ești dat naibii...“, am spus. „Așa e“, a confirmat Constantin. „Mă uit prin gaura cheii, dintr-o cameră întunecată, în bezna încăperii de alături. Păcat că nu văd mare lucru...“ „Ce să mai vezi ?“ Râdeam cam
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
CD. - ...și că tu ar fi trebuit să faci pliantul... - Moca? - ...și că trebuie să te mai controlezi în ce scrii, că suntem o instituție, nu vorbește fiecare când și cum vrea... să ne mai întrebi și pe noi. Își țuguie buzele când zice „noi”. Spus de el, cuvântul acesta scurt are ceva moale. - Și ce poftește, să-mi avizeze textele? Mai are ștampila de pe vremuri? Aia rotundă, cu „Cenzurat”? Na, sunt pe cale să-mi pierd calmul de devorator de documentare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
jigăniile din ascunzișurile lor, când o să se înroșească și apa, atunci toți o să știe că nu mai e mult, că nu ne mai rabdă pământu’... - Băi, Mardare, da’ văd că te-ai făcut predicator... Aurica s-a mulțumit să-și țuguie buzele mânjite cu o chestie de culoarea gălbenușului de ou. - Nu vorbeai tu că ăla e bun, că ailaltă nu merită? Nu te-ai dus tot tu să zici că, la beție, Petrache cântă „Trăiască Regele” și-i pune la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]