106,537 matches
-
chestiile vagi de genul: sistemul injust de comerț internațional, exploatarea lumii a 3a, bla bla. 7 chestia cu religia că secreție a claselor exploatate, care le permite să-și trăiască mai puțin dureros alienarea e de cascadorii râsului. așa ceva te așteptai de la feuerbach sau de la vreun fizician de la mijlocul sec 19 care îți spun cum progresul social generat de stiință va acționa ca un pansament cu rivanol peste supurațiile sociale gen religia. bei, DEBEU-LE, am mai evoluat între timp, nu
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
o iau în calcul! (intru acestea, Seherezada, văzând zorii zilei mijind, sfioasa tăcu... iar Andrei Pleșu pofti lumea la un prânz proletar cu fasole și cârnați) Epocal! auzi tu?! intelectuali de drepata se dedulcesc în post?!?!?! hmmm, nimic pe aici....? așteptăm să vină marxistul roz DB să ne rupă creierii cu niste argumente rele și niște date ... Fane săracii pleșu și liiceanu! au ce merita. discuții “intelectuale” cu neamțu, bucurenci și ernu. dar, mă rog, asta a făcut și noica, pardon
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
a căutării pasionate a formelor purtătoare de sens. A trăit toată viața printre rafturi de bibliotecă - în apartamentul său genevez din "orașul vechi" se pătrundea printre șiruri de volume așezate de-a lungul pereților, în biroul său erau pretutindeni cărți așteptând prietenoase să se deschidă. Criticul și profesorul au rămas fideli acestei comunicări generoase în calmul ei suveran, întemeiat pe o mare încredere în ceea ce lumea imaginației creatoare poate oferi ca garanție a duratei spiritului. Omul, pe care-l știam oarecum
Amintirea lui Jean Rousset by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/14683_a_16008]
-
mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă comorii este un gest de bravadă. Pînă aici, e de înțeles. Personajul este, în acel
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui de fabricat fantasme, Daudet pune în circulație legenda unui om ce are creierul de aur. E, desigur, o poveste tragică. Nu neapărat fiindcă omul, cum era de așteptat, își risipește mințile, iresponsabil. Ci pentru că știe, de la început, că mintea-i e de aur. Și nu-i pasă. Prima întrebuințare pe care o dă comorii este un gest de bravadă. Pînă aici, e de înțeles. Personajul este, în acel
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de subtitlul ce figurează pe coperta cochetă a lucrării lui George Achim (Iluzia ipostaziată. Utopie și distopie în cultura română), o surpriză îl așteaptă pe cititor: "grosul" volumului e ocupat de o polemică asupra conceptului de utopie/ distopie (cu referiri la teoreticienii genului, dar și la lucrări ce îl exemplifică) și doar o sută treizeci de pagini sunt dedicate genului în manifestarea sa românească
Utopia/distopia bibliografică by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14691_a_16016]
-
Omu și ar fi rămas acolo, sperând să slujească de releu pentru toate semnalele rătăcite prin eter, căutându-și obosite ținta aproape uitată. Dar pentru că s-a gândit la toate astea, Dan a rămas cuminte în ghearele tigrului din vis, așteptându-și prietenii să vină și să se împărtășească nestingheriți din trupul sufletului său, ba chiar cu înțelegătorul lui rânjet blând să le șoptească printre dinți: "...Gagiilor, mai întâi scoateți ștecherul din priză..."". Ai pomenit de profesorul Crohmălniceanu. Este omul din
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
ale liberalilor. Mulțumim din inimă, dar noi gîndim că liberal nu e să fim recenzați în Cuvîntul, nici gratis, nici pe banii noștri, liberal e să fim plătiți pentru ce ni se publică, în Cuvîntul, cu sau fără voia noastră. Așteptăm mandatul. Un nou scandal intelectual: în revista 22 (nr. 655), unul dintre colaboratorii la Tratatul Academic de Istorie a Românilor, dl Octavian Iliescu, pune pe două coloane texte ale d-sale destinate ediției ratate a Tratatului din 1980 cu texte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
o dată ce tocmai asta tot încearcă, pe la toate ieșirile, cu disperare. Condiția ar fi numai ca direcția aleasă să fie spre Vest, ceea ce ar putea constitui obiectul unor tratative diplomatice în sens contrar celor tocmai încheiate - dar în politică, atunci când te aștepți mai puțin, vântul își schimbă direcția. Oricum, dacă Puterea în funcție își dă toată silința să-i întoarne pe rromi din orașul-lumină în urbele și cătunele noastre, nu e logic ca partidul de opoziție din prima linie să se implice
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
este, cu adevărat, un "partid de mase", unde mișcările de trupe se desfășoară mult mai lent. Cum la capitolul reformei și-al nivelului de trai actuala putere a sfeclit-o, cum guvernarea erodează, e sigur că mai-marele pesedist știe ce-l așteaptă. Promisiunile gogonate din campania electorală se întorc împotrivă-i, și probabil că obsesia lui Adrian Năstase nu e cum să câștige, ci cum să nu piardă totul. Ca dovadă, el s-a năpustit, literalmente, spre politica externă, un spațiu în
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
stratagemă de a-i antagoniza pe cei doi oameni care-i dau premierului insomnii, președintele și Mircea Geoană. și totuși, ce va face Ion Iliescu? Dacă-i analizăm cariera politică, vom observa că marele său atu e puterea de a aștepta și de a rezista în situații greu suportabile. Obsedat de putere, el este dispus să sacrifice orice și pe oricine pentru a-și atinge scopurile. în cadrul constituțional actual, mișcările sale par limitate. Având în vedere antipatia reală față de Năstase, o
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
est, și ducea nicăieri. Porumb de o parte și de alta, și capre în spate. Mama ei, Hellen, o greco-americană, trupeșă, vioaie, cititoare de romane, romantică și visătoare, o femeie de origine umilă dar cu o ținută mîndră, și care aștepta mult de la viață, s-a îndrăgostit, în vremea penuriei de bărbați din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, de un indian cu vorbă dulce, un avocat - cum de ajunsese acesta pînă acolo? Indienii se răspîndesc pretutindeni - nu-i așa
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
greu ca să aducă ceva de pus pe masă sau cîte ceva de îmbrăcat, și nu a cerut de la Hellen nimic în schimb decît munca obișnuită a femeii și făgăduiala că nu o să mai aibă împreună alți copii și, cu toate că ea așteptase lucruri mari de la viață, a înțeles foarte bine că fusese gata să se prăbușească în șanț și că norocul îi scosese în cale ceea ce avea acum, adică stabilitate, un fel de dragoste cam grobiană, monosilabică, un bărbat cu inimă generoasă
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
trei puști din vecini care arătau a negri și vorbeau spaniolă - mamă, ce pocitanii erau! - și care își băteau joc de Nissy Poe pentru că ea avea voie să urce în autobuzul albilor. Și, într-o zi, cei trei negrișori au așteptat autobuzul ei, declarînd că acum a ieșit o lege nouă și că aveau voie și ei să meargă la aceeași școală ca și ea, numai că șoferul a refuzat să-i lase să se urce în autobuz. Cînd a urcat
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
cum îi aruncau vorbe de ocară și niște insulte legate de familia ei de cabritos, cînd, de fapt, ea era copil de cabronito. Le-a aruncat o privire ucigașă. Cabrito înseamnă ied, iar cabronito înseamnă homosexual. A doua zi au așteptat-o din nou la autobuz, de astă dată împreună cu tatăl lor, iar lui Nissy i-a sărit rău țandăra și a început să dea în ei. Tatăl a tras-o cu forță, desprinzînd-o de băieți, dar ea zvîrlea din picioare
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
Dar nu a rostit nimic și fata a confirmat: - Da, pe asta o vreau. În acel weekend, după ce și-a terminat treburile casnice, Nissy Poe s-a dus de una singură la Jefferson Lick, fără să încerce teamă. Nu se aștepta să întîlnească vreun monstru, dar voia să se afunde cît de departe putea. Pădurea era minunată, întunecoasă și adîncă și, în timp ce-și croia drum prin frunzișul elastic, către inima văii, simțea cum o învăluie o senzație necunoscută, ceva
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
în autobuz, s-a întrebat de ce oare alesese maică-sa tocmai momentul acela ca să clacheze, acea zi memorabilă în care fiica ei mijlocie adormise în pădurea Jefferson Lick. Poate că nu fusese chiar un impuls de moment. Poate că Hellen așteptase pînă cînd ea, Nissa, s-a găsit în afara pericolului. Poate că ea fusese aleasă să supraviețuiască, poate că mama ei o selectase ca pe unicul membru al familiei care merita să trăiască. Poate că mama ei văzuse sau auzise ceva
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
violența, și din această pricină îi cruțase viața. Nissa, steaua ei căzătoare! M-a auzit! Hellen m-a auzit, și-a spus ea. Probabil că într-o zi m-a urmărit în pădure, fără știrea mea, și de asta a așteptat să lipsesc de acasă. Trăiesc pentru că ea a vrut să cînt."
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
actorilor deopotrivă. în fața violenței, personajele se refugiază în incantații și rit: "a patra șziț - s-a dus la biserică, să plătească slujba, îl vreau înapoi, părinte, cum o fi, viu sau mort, da' să vină, că am obosit să-l aștept. Cu mîna Tatălui deasupra lui. Ciung de-o fi să vină, da' să vină. Chior de-o fi să vină, da' să vină. Mut de-o fi să vină, da' să vină. Să vină, părinte, aprinde trei lumînări pentru sănătatea
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
exemplu, pe aceeași temă și serialul HBO Totul despre sex). Astfel încît miza filmului este mai degrabă una ce ține de remontarea psihicului publicului feminin în special - cu alte cuvinte, dacă perseverezi imposibil să nu-l găsești pe Făt-Frumos-ul mult așteptat. Dincolo de orice teorie pe o asemenea temă, dincolo de raportul realitate-ficțiune implicat, Puicuțe bune vehiculează un umor atît de îndoielnic încît nici măcar simpla funcție de a-ți trece cele două ceasuri în mod plăcut nu o îndeplinește. Rămîne așadar o peliculă ușor
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
acum, în răspăr, în sfera europeană a picturii și sculpturii, iar pe lângă doamna misterioasă a lui Leonardo Da Vinci, asaltată de turiștii japonezi cu blițuri, trecui nepăsător, mirat că i se acordă atâta atenție... Astfel încât, ieșind din Luvru, cei ce așteptau la rând afară nerăbdători de câteva ceasuri, abia se pregăteau să intre pe lângă noi, care eram gata terminați... Oceania ne doborâse. Cel mai entuziasmat se arăta amicul meu, pictorul, Instigatorul ocult, aparținând probabil unei secte care nu a ajuns încă
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
ajuns la ideea ca elevii să primească această gustare la școală, deoarece știe că există multe familii care nu dispun de bani nici măcar pentru această cheltuială zilnică. Trecînd sub tăcere motivul real al acestei filotemii guvernamentale, premierul se mai și așteaptă ca presa să-i ridice statuie fiindcă în România se trăiește atît de prost, încît s-a găsit soluția hrănirii copiilor la școală. Presa l-a scutit pe dl Năstase de asemenea concluzii. Nu i-a făcut nici proces de
Statuie din bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14737_a_16062]
-
bănuiesc că îți place comfortul (ai adus aminte de faptul că poți trăi foarte bine în România cu...1500 euro, ceea ce denotă prezența unei predilecții către comfort și siguranța zilei de mîine" (romania.org/forum, iulie 2002). Așa cum era de așteptat, același tratament e aplicat adjectivului confortabil (din fr. confortable), care devine comfortabil, după engl. comfortable: "telefonul poate fi mânuit destul de comfortabil cu un effort (sic!) minim" (telefonulmeu.ro); "ne este mai comfortabil să vedem răul undeva în afara noastră, într-o
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
scopul redării miezului acțiunii, toți aceștia vor coborî de asemenea pe scările de piscină, în "scenă". Dincolo de latura excentrică a locului (pigmentată de un iz specific sau de viziunea pereților coșcoviți), acustica se dovedește a fi excelentă (cum era de așteptat). Iar tinerii interpreți - de o pluralitate etnică perfect modernă - sunt, cu toții, profesioniști: un excelent cor de cameră alcătuit din coriști din alte diverse ansambluri berlineze, ansamblul instrumental Mosaik (înființat în 1997 de tineri studenți ai Universității de Arte) și soliștii
Jurnal berlinez (1): Operă în piscină by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14732_a_16057]
-
murdară. Proverbial, Senatul României! Altă știre: la singurul Centru specializat în diabet din Capitală, la 40.000 de bolnavi, se fac zilnic, de la 3-4 dimineața, cozi nesfîrșite. Bieții bolnavi, majoritatea în vîrstă, se înscriu pe liste, stau la uși, îi așteaptă pe puținii medici, singurii în măsură să le prescrie insulina salvatoare, și asta vreme de ore și ore. Imaginile erau incredibile. O întrebare se pune: oare chiar e necesar să-i prescrii unui diabetic cronic insulina numai după repetarea consultației
Coadă de tip nou by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14758_a_16083]