5,307 matches
-
care s-a susținut, cu privire la judecători, că aceștia sunt obligați să se abțină de la judecarea unei cauze dacă au cunoștințe despre fapte sau împrejurări ale cauzei ce ar putea constitui probe în procesul penal, iar ulterior admiterii abținerii, să fie audiați ca martori. Precizează că, în speță, există o diferență procesuală diferită de modalitatea sesizării din oficiu prevăzută de art. 294 din Codul de procedură penală și cea a constatării infracțiunii flagrante prevăzută de art. 293 din Codul
DECIZIA nr. 95 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256459]
-
alin. (2) din Codul de procedură penală sunt contrare dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 124 și ale art. 126 alin. (2), întrucât, în ceea ce privește completul care ar trebui să soluționeze o eventuală cerere de abținere sau recuzare nu se urmează același parcurs ca în orice altă cauză, respectiv o repartizare aleatorie, folosindu-se un sistem computerizat. Arată că și art. 98 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată prevede această situație, însă alin.
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată prevede această situație, însă alin. (1) și (2) ale acestui articol, ca normă terțiară, sunt contradictorii. În acest sens, arată că alin. (1) al art. 98 prevede împrejurarea că o cerere de abținere sau recuzare ar trebui să fie soluționată de un complet repartizat în mod aleatoriu de către sistemul informatic al instanței, iar alin. (2) anulează și lipsește de conținut prevederile alin. (1), statuând împrejurarea că ar trebui ca aceste incidente procedurale
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
alin. (1), statuând împrejurarea că ar trebui ca aceste incidente procedurale să fie soluționate de completul cu numărul imediat următor. Se solicită, în esență, să se constate că textul de lege criticat este constituțional în măsura în care prin sintagma „abținerea sau recuzarea judecătorului [...] se soluționează de un alt complet de judecată“, cuprinsă în art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. ... 13. Totodată, se
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
constate că textul de lege criticat este constituțional în măsura în care prin sintagma „abținerea sau recuzarea judecătorului [...] se soluționează de un alt complet de judecată“, cuprinsă în art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, se înțelege că abținerea sau recuzarea se repartizează aleatoriu la un alt complet de judecată. ... 13. Totodată, se mai susține, în esență, că sintagma „alt complet de judecată“ contravine dispozițiilor constituționale invocate. Textul de lege criticat este neconstituțional, întrucât, printr-o formulare eliptică și
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
posibilitatea eludării legii, prin nerepartizarea cauzelor pe complete de judecată, în mod aleatoriu, în sistem informatizat. Arată că neclaritatea art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală a generat apariția unei alte reguli de repartizare a soluționării cererilor de abținere și de recuzare, regula fiind prevăzută întrun act administrativ, care s-a substituit normei juridice. În acest sens, fac referire la art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor de judecată. Susțin că, în acest fel, elementul
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
reține că textul de lege criticat nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare și nu contravine niciunei dispoziții din Constituție. Reține că este dreptul statului de a alege modalitatea în care se soluționează cererea de abținere sau recuzare și completul care soluționează aceste cereri. ... 15. Tribunalul Bacău - Secția penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 889D/2019, apreciază că se impune ca și aceste dosare, ce au ca obiect declarații de abținere sau cereri de recuzare, să
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
care se soluționează cererea de abținere sau recuzare și completul care soluționează aceste cereri. ... 15. Tribunalul Bacău - Secția penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 889D/2019, apreciază că se impune ca și aceste dosare, ce au ca obiect declarații de abținere sau cereri de recuzare, să poată fi repartizate aleatoriu, cu blocarea completului ce formulează declarație de abținere sau față de care s-a formulat cererea de recuzare. ... 16. Tribunalul București - Secția I penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 3.284D/2019
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
Secția penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 889D/2019, apreciază că se impune ca și aceste dosare, ce au ca obiect declarații de abținere sau cereri de recuzare, să poată fi repartizate aleatoriu, cu blocarea completului ce formulează declarație de abținere sau față de care s-a formulat cererea de recuzare. ... 16. Tribunalul București - Secția I penală, formulând opinia în Dosarul Curții nr. 3.284D/2019, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sintagma „un alt complet de judecată“ necontravenind niciunui principiu constituțional
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale. Astfel, reține că autorul excepției solicită, în esență, determinarea suplimentară a dispoziției din art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală, care prevede că „abținerea sau recuzarea judecătorului care face parte din completul de judecată se soluționează de un alt complet de judecată“, în sensul că acel „alt complet“ trebuie să fie stabilit prin repartizare aleatorie. Apreciază că „exprimarea eliptică“ la care face referire autorul
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, potrivit cărora „Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată, se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
5.103/2011, că „aplicarea metodei de interpretare logico-sistematică a legii (...) conduce la concluzia (...) în sensul că noțiunea de «cauză» se referă la litigiile «de fond», iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. ( ...) Doctrina procesual-civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător. ( . ..) “. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, „Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) [n.a. referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată] se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în acea materie, cauza se repartizează acestuia“. ... 32. În concluzie, Curtea a constatat că lipsa mențiunii exprese a obligației de repartizare aleatorie a soluționării cererilor de abținere sau de recuzare nu determină neconstituționalitatea dispozițiilor art. 68 alin. (2) din Codul de procedură penală în raport cu prevederile din Constituție invocate. Redactarea dată de legiuitor permite o abordare flexibilă în privința stabilirii completului de judecată competent să soluționeze
DECIZIA nr. 92 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256491]
-
de judecată, căile de atac și condițiile exercitării lor, iar accesul la justiție nu semnifică și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar, pe de altă parte, procedura asupra cercetării și judecării cererilor de recuzare și abținere este una incidentală, al cărei obiect este unul distinct de obiectul propriu-zis al procesului penal la care se referă și de aceea nu are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii». Prin urmare, este atributul legiuitorului să stabilească atât căile de atac, cât și condițiile exercitării acestora. Faptul că încheierea de ședință prin care s-a admis sau s-a respins abținerea, precum și cea prin care s-a admis recuzarea nu sunt supuse separat niciunei căi de atac nu aduce atingere garantării constituționale a dreptului la apărare sau a posibilității de a se folosi căile de atac stabilite de legea procedurală
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
Rezultă, așadar, că, potrivit Constituției, legiuitorul este unica autoritate competentă de a reglementa procedura de judecată, cazurile în care ședințele de judecată nu sunt publice, precum și căile de atac și condițiile exercitării acestora. Procedura de soluționare a cererilor de abținere sau de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată, fiind reglementată în conformitate cu prevederile constituționale. “ Cu același prilej, Curtea a reținut că, „în ceea ce privește încheierea prin care se soluționează cererea de recuzare, aceasta nu soluționează fondul
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
între încheierea de admitere, respectiv încheierea de respingere a recuzării, legiuitorul a stabilit că acestea nu sunt supuse vreunei căi de atac. Potrivit expunerii de motive la Legea privind Codul de procedură penală, „modalitățile de soluționare a cazurilor de incompatibilitate (abținerea și recuzarea) au fost simplificate, astfel încât să nu poată fi afectată celeritatea procesului penal prin abțineri și recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la instanță sau a procurorilor de la parchet, care conduce la tergiversarea soluționării cauzei
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
supuse vreunei căi de atac. Potrivit expunerii de motive la Legea privind Codul de procedură penală, „modalitățile de soluționare a cazurilor de incompatibilitate (abținerea și recuzarea) au fost simplificate, astfel încât să nu poată fi afectată celeritatea procesului penal prin abțineri și recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la instanță sau a procurorilor de la parchet, care conduce la tergiversarea soluționării cauzei penale, în defavoarea înfăptuirii cu operativitate a actului de justiție. [...] Încheierea prin care se soluționează cererea de
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
și recuzări repetate, inclusiv prin recuzarea tuturor judecătorilor de la instanță sau a procurorilor de la parchet, care conduce la tergiversarea soluționării cauzei penale, în defavoarea înfăptuirii cu operativitate a actului de justiție. [...] Încheierea prin care se soluționează cererea de abținere ori prin care se admite cererea de recuzare nu este supusă niciunei căi de atac“. Curtea a observat că în expunerea de motive se menționează că doar încheierea prin care se admite recuzarea este definitivă de la data pronunțării, neputând
DECIZIA nr. 113 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257510]
-
135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții procesual penale nu limitează participarea procurorilor anticorupție în cauzele care au ca obiect cereri accesorii fondului (spre exemplu, cereri de recuzare, declarații de abținere, cereri de îndreptare a erorii materiale etc.), motiv pentru care, în raport cu principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție reprezintă Ministerul Public și la soluționarea procedurilor incidente la executare
DECIZIA nr. 17 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255663]
-
votul majorității simple, în termen de cel mult 15 zile de la data depunerii procesului-verbal de constatare a contravenției însoțit de nota echipei de control, la secretariatul comisiei. (2) Opinia fiecărui membru al comisiei va fi obligatorie, fiind exclusă varianta abținerii. În cazul egalității de voturi este decisiv votul directorului general al Direcției generale control și supraveghere piață și armonizare europeană sau al înlocuitorului desemnat de acesta, în calitate de președinte al comisiei. Articolul 6 Raportul comisiei purtând număr de înregistrare
PROCEDURĂ DE LUCRU din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257312]
-
acest sens sunt și prevederile art. 110 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, astfel cum a fost aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, potrivit cărora „Incidentele procedurale referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată se vor soluționa de completul cu numărul imediat următor, care judecă în aceeași materie. Dacă în materia respectivă nu mai există decât un singur complet de judecată, incidentele procedurale referitoare la toți membrii completului se
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
nr. 5.103/2011, că aplicarea metodei de interpretare logico-sistematică a legii conduce la concluzia că noțiunea de cauză se referă la litigiile de fond, iar nu și la incidentele ivite în cursul soluționării acestora, precum recuzarea judecătorilor. Doctrina procesual civilă definește abținerea și recuzarea drept incidente procedurale privind compunerea sau constituirea instanței învestite cu soluționarea unui litigiu, fără a le conferi identitatea unui proces de sine stătător. În același sens, Curtea Constituțională a reținut prin Decizia nr. 366 din 28 mai 2019
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015, „Dacă în urma soluționării incidentelor procedurale prevăzute la alin. (1) [n.a. referitoare la incompatibilitatea, recuzarea sau abținerea tuturor membrilor completului de judecată] se constată că, din motive prevăzute de lege, completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cauza nu este în măsură să judece, dosarul se repartizează aleatoriu. Dacă mai există un singur complet care judecă în
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]