1,587 matches
-
a procedat la văruirea pereților. Acum biserica este tencuită, iar temelia este din piatră, cu un soclu mai înălțat pentru a feri pereții de umezeală. Înainte sub tălpile bisericii se afla doar un șir de bolovani de râu. În interior, absida are un tavan drept, din scânduri de brad. „Biserica bărbaților”, adică naosul bisericii, este boltit semicircular, cu scânduri prinse de arcuri ce nu se văd din interior. O grindă tirant leagă peretele de nord cu peretele de sud al naosului
Biserica de lemn din Ciuntești () [Corola-website/Science/317692_a_319021]
-
adus de stilurile europene - neoclasicismul și barocul. Construcția a fost inițiată de comunitatea bulgărească. La 2 mai s-a aprobat construcția bisericii cu hramul Sfântul Gheorghe. Târnosirea bisericii are loc la 3 noiembrie 1819. Biserica este o clădire alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
alungită, cu absida altarului circulară, racordată plastic pereților laterali, cu o turlă ridicată deasupra naosului și cu camera clopotelor înălțată deasupra pridvorului. Spațiul central reprezintă o sală cu două perechi de lărgiri ovale, înscrise în grosimea pereților laterali sub forma absidelor laterale la tipul mixt de biserică, sau pseudotrilob al bisericilor autohtone. Originalitatea acestei soluții constă în tratarea unitară a spațiului interior, renunțându-se la obișnuita divizare în naos, pronaos, sala centrală asumând ambele funcții. Prezența compartimentelor rituale este totuși distinctă
Biserica Sfântul Mare Mucenic Gheorghe din Chișinău () [Corola-website/Science/328941_a_330270]
-
mănăstirii cu obște de maici stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pronaos, naos și altar și nu are pridvor. Biserica nu a fost pictată niciodată în următorii 200 de ani. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
stareță a fost maica stavroforă Teofana Scântei (din 1968). Biserica "Adormirea Maicii Domnului" are formă poligonal circulară, acoperișul prezentând trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă. Este construită din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pronaos, naos și altar și nu are pridvor. Biserica nu a fost pictată niciodată în următorii 200 de ani. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă și pictată în stil neoclasic
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
naosului au fost repictate scene din judecata de apoi în tehnica fresco. Au fost înlocuite stranele vechi cu altele noi sculptate din lemn de stejar. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
de stejar. Biserica "Nașterea Maicii Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În partea de sud a altarului se află un diaconic-veșmântar. În anul 1854 s-a realizat un amvon frumos sculptat cu
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Domnului" este o construcție de plan triconc (în stilul bisericilor moldovenești), cu abside semicirculare, având trei turle de lemn în stil rusesc, cu formă de bulb de ceapă. Este construită din piatră și cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior. Edificiul este compartimentat în pridvor închis, pronaos, naos și altar. În partea de sud a altarului se află un diaconic-veșmântar. În anul 1854 s-a realizat un amvon frumos sculptat cu cheltuiala vornicesei Profira Crăstescu. Biserica
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
moldovenești), cu o turlă clopotniță deasupra pridvorului. Edificiul nu este pictat nici în interior și nici în exterior. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de tisă în stil baroc și pictată în stil neoclasic de schimonahul Vladimir Machedon. Biserica are abside semicirculare și trei turle octogonale în formă de bulb de ceapă (stil rusesc). Lângă clădirea lăcașului de cult se află o clopotniță model zvoniță, cu un clopot pe care se află următoarea inscripție: ""Acest clopot s-a făcut de către Sf.
Mănăstirea Vorona () [Corola-website/Science/313822_a_315151]
-
Radu de la Afumați, Voievodul Țării Românești și , ctitorită înainte de anul 1599. Biserica veche din Teiuș este o construcție în stil bazilical, alcătuită dintr-o navă dreptunghiulară, prevăzută la extremitățile de apus și de răsărit cu un turn clopotniță și o absidă semicirculară fără decroș, care constituie altarul. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12x7 m) la exterior, un turn clopotniță adosat fațadei vestice (4x4 m) la exterior și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
fără decroș, care constituie altarul. Transformarile făcute în timp bisericii se reflectă în structura construcției. În forma inițială biserica a avut o navă dreptunghiulară (12x7 m) la exterior, un turn clopotniță adosat fațadei vestice (4x4 m) la exterior și o absidă decroșată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
vestice (4x4 m) la exterior și o absidă decroșată (specifică stilului bizantin/ortodox) a cărei planimetrie este necunoscută. Partea veche, turnul clopotniță și naosul original sunt construite din piatră, în timp ce a doua travee care a prelungit naosul prin dărâmarea primei abside și altarul actual, sunt executate din piatră și cărămidă. Naosul este acoperit cu o boltă semicilindrică de cărămidă, iar la exterior, zidurile sunt sprijinite pe fiecare latură de câte patru contraforturi. În anul 1810, vechiul altar a fost demolat, iar
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
de cărămidă, iar la exterior, zidurile sunt sprijinite pe fiecare latură de câte patru contraforturi. În anul 1810, vechiul altar a fost demolat, iar nava a fost prelungită spre est cu o travee lungă de 8 m, continuată cu o absidă nedecroșată, de 6 m pe axă, despărțită de navă printr-o tâmplă de zidărie cu trei intrări. Edificiul rezultat în urma transformărilor constructive din anul 1810 are o lungime de 29,30 m, această dimensiune fiind înregistrată pe axa construcției, la
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
de zidărie cu trei intrări. Edificiul rezultat în urma transformărilor constructive din anul 1810 are o lungime de 29,30 m, această dimensiune fiind înregistrată pe axa construcției, la exterior, de pe latura vestică a turnului clopotniță și până în extremitatea răsăriteană a absidei altarului. Zona de prelungire a navei a fost acoperită cu o boltă semicilindrică despărțită de partea veche printr-un arc dublu. Zidurile laterale au fost sprijinite în exterior cu două contraforturi, dispuse câte unul pe fiecare latură, la un interval
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
semicilindrică despărțită de partea veche printr-un arc dublu. Zidurile laterale au fost sprijinite în exterior cu două contraforturi, dispuse câte unul pe fiecare latură, la un interval mai mare decât distanțele dintre celelalte contraforturi de la partea veche a navei. Absida are două contraforturi iar bolta sa este informă și greu de definit. În anul 1810 s-a adăugat noul altar. Ferestrele actuale ale bisericii au deschideri dreptunghiulare cu evazare spre interior. Cele de la partea veche a naosului au fost modificate
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
vieții și spiritul uman. Prezența acestei ferestre pe fațada vestică a navei, cu deschiderea în interiorul turnului, indică ipoteza ridicării acestuia după un anumit timp de la zidirea bisericii. Naosul original prelungit spre est cu 6,30 m, are în continuare o absidă semicirculară nedecroșată (de aceeași lățime cu naosul), despărtiță de naos printr-o catapeteasmă de zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie complet ascuns de învelitoare. În zidăria absidei au fost înglobate ca material de construcție două
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
cu 6,30 m, are în continuare o absidă semicirculară nedecroșată (de aceeași lățime cu naosul), despărtiță de naos printr-o catapeteasmă de zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie complet ascuns de învelitoare. În zidăria absidei au fost înglobate ca material de construcție două cruci vechi de piatră, una cu inscripție slavă nedatată, iar cealaltă din anul 1790. Absida are o boltă informă, greu de definit, un compromis între o boltă a vela (curbură dublă) și
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
zidărie deasupra căreia se ridică în pod un timpan de zidărie complet ascuns de învelitoare. În zidăria absidei au fost înglobate ca material de construcție două cruci vechi de piatră, una cu inscripție slavă nedatată, iar cealaltă din anul 1790. Absida are o boltă informă, greu de definit, un compromis între o boltă a vela (curbură dublă) și o calotă pe pendentive, reprezentând în plus și o inflexiune în sensul profilului longitudinal. În interior, diferențierea etapelor de construcție este accentuată prin
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
umanist protector al artelor, interesat și de cultura italiană. Jan Crabbe îi comandă tânărului pictor un mare tablou de altar. Curând, în 1474, și conducătorul spitalului "Sfântul Ioan" din Bruges, Jan Floreins, comandă lui Memling două tripticuri uriașe, în vederea decorării absidei noii aripi a clădirii, unul închinat Fecioarei Maria, celălalt spre cinstirea protectorilor spitalului, Sfântul Ioan Botezătorul și Sfântul Ioan Evanghelistul. Pentru prima oară Memling își semnează și datează lucrarea: 1479. De aceea știm că artistul a avut nevoie de peste patru
Hans Memling () [Corola-website/Science/300097_a_301426]
-
din bârne sunt placați cu scânduri de culoare albă, pentru a proteja edificiul de intemperii. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
turlă mare pe naos și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o fereastră.
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În fiecare absidă laterală este practicată câte o fereastră.
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
cu caractere chirilice: Ca stil, această nouă biserică aparține clasicismului. Biserica este monumentală ca proporții, planul ei asemănându-se cu cel al Bisericii "Sf. Spiridon" din Iași. Edificiul are un plan treflat estompat cu totul prin reducerea aproape completă a absidelor laterale. Zidul exterior al bisericii este împărțit în cinci travee: trei, mai mari, la mijloc și două, mai mici, la capete. Traveea centrală este adâncită și flancată de două coloane, cele două travee alăturate au câte o fereastră înaltă și
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]