487 matches
-
și o grupare independentă, sau "congregaționalistă", care condamnă în același timp episcopatul anglican și sinodul prezbiterian"4. În al patrulea rând, Iacob a intrat în conflict cu parlamentul pentru că, fiind risipitor și dorind din ce în ce mai mulți bani, dorea să impună doctrina absolutistă a monarhiei de drept divin. Această teorie contravenea tradiției engleze care, de la Magna Carta 5, prevedea că regele nu poate guverna fără parlament, adică nu poate face legi de unul singur și nu poate impune taxe fără aprobarea Comunelor. În
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
doreau deloc alianțe care ar fi impus acordarea de libertăți catolicilor englezi. Așadar, conflictele dintre rege și parlament care au măcinat viața politică a Angliei în secolul al XVII-lea au început sub domnia lui Iacob I ale cărui tendințe absolutiste au transformat disputele religioase în dispute politice. Pe de altă parte, conflictul dintre rege și parlament a avut cauze de natură economică și socială. În Evul Mediu, veniturile regilor englezi proveneau din câștigurile private pe care le aveau direct de pe
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
judece pe Carol. După execuția regelui, Oliver Cromwell a preluat puterea, dizolvând cu forța Parlamentul cel Lung și înființând un nou parlament pe care îl controla în calitate de Lord Protector. Prerogativele acordate Lordului Protector erau mai cuprinzătoare decât cele ale monarhilor absolutiști de pe continent. Cromwell s-a folosit de ele pentru a înăbuși orice mișcare de protest. Pentru a înfrânge opoziția el a transformat Protectoratul într-o dictatură militară puritană. Autoritatea lui a fost acceptată mai ales după cele două războaie care
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
constituirea tribunalelor sau chemarea parlamentului. Acestea au fost întotdeauna constituite sau chemate pentru a servi puterii regale și au avut întotdeauna un caracter provizoriu și derivat. Ideea unui parlament permanent este, prin urmare, o absurditate. 1.2.2. Dreptul natural absolutist. Hobbes La fel ca Filmer, Thomas Hobbes a fost un susținător al monarhiei absolute. În 1640 a trebuit să se exileze în Franța, din cauză că susținuse monarhia absolută în timpul războiului civil. El a fost probabil influențat și de scrierile lui Filmer
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
regele este obligat în conștiință, atât prin jurământ cât și prin funcție, să protejeze poporul și să respecte vechile libertăți și drepturile acordate prin hrisoave, iar această îndatorire face parte din obligația față de lege și față de Dumnezeu. Ca urmare, teoria absolutistă a lui Hobbes a devenit indezirabilă pentru monarhiști. Pe de o parte, ea nu corespundea strategiei regaliștilor de a ajunge la o înțelegere cu parlamentul, pentru a se reîntoarce în Anglia. Pe de altă parte, teoria lui Hobbes avea un
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de către regaliști un agent al rebeliunii și un susținător al lui Cromwell 75. La polul opus, activiștii republicani James Harrington și George Lawson asociau și ei absolutismul din Leviathan cu Protectoratul cromwellian și îl descriau pe Hobbes ca pe un absolutist inacceptabil. În scurtă vreme, termenul hobbism va desemna, atât pentru regaliștii anglicani cât și pentru republicanii puritani, orice doctrină neconvenabilă în plan politic și religios. O dată cu restaurarea monarhiei și adoptarea codului Clarendon, conflictele ideologice dintre cele două tabere au încetat
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
principală a acestuia este, așa cum a fost cea a tuturor parlamentelor trecute, să vegheze la libertatea oamenilor împotriva arbitrariului guvernării"99. Așadar, cele două principii, al domniei legii și al separării puterilor sunt corelative. Ele enunță că trebuie evitat principiul absolutist, prezent și în filosofia lui Hobbes, conform căruia cel care face legea este în afara legii, fiind totodată și executorul sau interpretul legii. Voința guvernanților sau a judecătorilor nu mai este atunci încadrată într-un cadru legal, ci este arbitrară și
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
Government "cu Patriarcha în mână"61, și nu fără cunoștința lui Locke. Dar nu numai republicanii au criticat monarhia de drept divin. Înainte de a fi îndepărtat de la putere, Clarendon a reprezentat cu succes acea partidă regalistă moderată care respinsese elementele absolutiste din De cive de Hobbes, precum și din scrierile publicate de Filmer în timpul primei crize politice. Filmer a fost adversarul monarhiei limitate pe care a considerat-o "anarhie" și, prin urmare, a fost un adversar ideologic al lui Clarendon care susținuse
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
de puritanii radicali și care au provocat reacția lui Filmer, trebuie să remarcăm că teoria filmeriană nu găsește un sprijin solid în practica politică engleză de dinainte de Iacob I. Este adevărat că au existat regi care au încarnat un model absolutist, dar au existat și alte realități politice: Magna Carta, succesiunea la tron pe linie feminină, dreptul de rezistență față de monarhii tiranici, promovat de teologia calvinistă; toate acestea se opun modelului patriarhalist nu ca simple doctrine, ci ca realități politice. Teoria
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
II-lea. Toate acestea indică faptul că teoria lui Filmer era o utopie pe care numai circumstanțele istorice au ridicat-o la rang de ideologie oficială. Ea a devenit interesantă abia atunci când politica engleză a devenit susținută pe față de monarhia absolutistă franceză și când perspectiva revenirii la catolicism dădea un nou impuls doctrinei monarhiei de drept divin. Teoria lui Filmer nu ținea însă cont de o serie de aspecte ale tradiției engleze care, în contextul rupturii de catolicism, deveniseră ideologie oficială
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
continuitatea activității organelor de reprezentare medievală în țările care au păstrat o anumită formă de reprezentare pentru regiune și /sau pentru stat (estates) pe toată perioada (începând cu Contrareforma și terminând cu Revoluția Franceză), spre deosebire de țările care au avut regim absolutist pentru o perioadă lungă de timp; 3) diferențierea între țările "de formație" veche și cele cu independență recentă, urmare a Revoluției Franceze; sistemele politice "vechi", formate înainte de 1648, s-au împotrivit celor mai recente, create de separări teritoriale, începând cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
augusteană corelate cu cea a cetății sale "de scaun" (ilustrate de iconografia monetară bogată), dar și cu ideea de corporeitate a imperiului. Domnia lui Constantin I păstrează și transferă în imaginar, pe lângă interpretarea maiestății romane în limbaj retoric, și gândirea absolutistă legată de dreptul imperial de guvernare a corpului/ teritoriului întregii oikouménè (cel puțin la Eusebiu din Cesareea). Până la decizia lui Iustinian I de a suprima senatul, basileul preluase deja și rolul legiuitorului, și funcția jurisdicțională. Instituție supusă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
timp a apreciat poziția României, de neutralitate în primii doi ani ai războiului. Nici regimul țarist nu a fost scutit de criticile virulente ale acestei militante socialiste. Ecaterina Arbore vedea marile probleme pe care le avea Rusia, spunând că: ”Imperiul absolutist al țarului Nicolae al - II - lea se află astăzi pe marginea prăpastiei.” Articolul va fi publicat în ”Lupta zilnică” din 27 februarie 1915. Într-un alt articol, semnat în același ziar, din 14 ianuarie 1915, Ecaterina Arbore spunea că: ”vinovați
Rădăcinile socialismului românesc by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/91629_a_92995]
-
-ul erau folosite în scopuri terapeutice. Ulterior, observându-se efectele pe care le au asupra organismului, ele au fost interzise. Referindu-se la modul în care oamenii percep efectele drogurilor, Goode, E. (1999, pp. 7-8) diferențiază trei direcții principale: * poziția absolutistă, conform căreia toate drogurile (atât cele legale, cât și cele ilegale) au efecte dăunătoare, indiferent de contextul în care se consumă și de caracteristicile consumatorilor; * poziția moderată, conform căreia drogurile legale, dacă sunt consumate în mod adecvat, au chiar efecte
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
apăsarea butonului de regie, al aplauzelor difuzate prin uriașele megafoane. Astăzi, poporul vă urăște de moarte fiindcă ați uitat de unde ați plecat și, foarte șiret, încetul cu încetul, v-ați asumat toate înaltele funcții în stat, devenind un rege comunist absolutist. Un faraon care face ce vrea cu sclavii lui, reduși la tăcere de armate întregi de securiști, milițieni și informatori. Trăiască România! Jos cu tirania! Un grup de marinari români, [august] 1984, difuzată la 2 septembrie 1984 Postului de radio
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
realitate. Eroarea lui Hobson a fost f)cut) de aproape toat) lumea, cel putin începând cu secolul al XIX-lea încoace. În perioada istoric) de început a politicii moderne de mare putere, toate statele erau monarhii, majoritatea lor fiind monarhii absolutiste. Jocul politic al puterii a fost jucat din pricina imperativelor internațional-politice, sau pur și simplu din cauz) c) statele autoritare sunt orientate c)tre putere? Dac) r)spunsul la ultima parte a întreb)rii ar fi ,,da”, atunci schimb)rile naționale
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
o calitate a statalității fără ambiguități sau ca pe un principiu definitiv al societății internaționale, ci a pe o variabilă a regimurilor sociale.277 Structura constituțională a societății internaționale moderne este bazată pe o ontologie socială radical diferită față de varianta absolutistă a societății statelor. La fel ca și în cazul Greciei antice și Italiei în perioada renascentistă, metavalorile care au structurat sistemul absolutist erau bazate pe o ontologie socială holistică. În fiecare din aceste trei cazuri, scopul moral al statului era
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sociale.277 Structura constituțională a societății internaționale moderne este bazată pe o ontologie socială radical diferită față de varianta absolutistă a societății statelor. La fel ca și în cazul Greciei antice și Italiei în perioada renascentistă, metavalorile care au structurat sistemul absolutist erau bazate pe o ontologie socială holistică. În fiecare din aceste trei cazuri, scopul moral al statului era legat de păstrarea și cultivarea unei tip particular al vieții colective: pentru grecii antici era cultivarea vieții politice (bios politikos), pentru italienii
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
trei cazuri, scopul moral al statului era legat de păstrarea și cultivarea unei tip particular al vieții colective: pentru grecii antici era cultivarea vieții politice (bios politikos), pentru italienii renascentiști era vorba despre gloria civică, iar pentru europenii din perioada absolutistă era menținerea ordinii sociale comandată de divinitate.278 În aceeași linie de gândire, John Ruggie relevă conexiunile sistematice între credințele intersubiective, identitățile sociale ale statelor suverane și evoluția practicilor instituționale fundamentale. Ruggie critică neorealismul lui Kenneth Waltz, afirmând că acesta
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
judecă acum, la proces, cu asprime și chiar dacă e achitat din lipsă de dovezi, Ghiță nu mai poate fi în ochii lumii cea a fost și ce-i mai grav nu mai poate păstra nici în ochii săi vechea imagine absolutistă despre sine: Odinioară el credea că omul poate să facă și să desfacă; acum simțea că toate vin cu întâmplarea și se mulțumea cu puținul bine de care avusese parte. Cârciumarul se minte în încercarea de a uita trecutul și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a domiciliului, absența examinărilor religioase și organizarea democratică a acestor instituții au fost preluate de universitățile americane, ceea ce explică probabil succesul lor constant. Declinul a fost puternic în Franța unde, datorită cererii de personal specializat în diverse domenii, statul monarhic absolutist a înființat școli superioare de specialitate, în loc să consolideze universitățile existente, tendință continuată și în perioada republicană și napoleoniană. În 1794 a fost înființată École Polytechnique, iar în 1795 École Normale Supérieure. Odată cu Napoleon are loc consacrarea „marilor școli” din Paris
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
aplicat în toate societățile moderne, inclusiv în România, ignoră în mod surprinzător organizarea politică efectivă a acestor societăți, asumând în mod implicit și poate inconștient o ordine instituțional-constituțională autocratica, chiar dictatoriala, în spiritul unei filosofii infantile, total depășite, de tip absolutist. Și cea mai bună dovadă este faptul ca acordăm încă atât de puțină atenție problemei fundamentale a aprobării taxelor și, respectiv, a cheltuielilor publice. Teoria capacității-de-plată, observă Wicksell, procedează ca si cum societatea ar fi condusă de un mare și unic Conducător
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
ref id="13"> 13 Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la instaurarea unui regim absolutist, de dictatură, dar au favorizat instalarea unei domnii autoritare a lui Al. I. Cuza, domnie cu incontestabile și importante realizări, dar și cu scăderi. De altfel, aceste tendințe autoritare existau În societatea românească, crescută și educată după normele Regulamentului Organic
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
atît de puțin și atît de slab studiați avînd iluzia unei elite, considerîndu-se ca atare și numindu-se singură luminată, voind să se alăture Poporului, pentru a-l face să se elibereze în ciuda inerției sale de o putere considerată prea absolutistă, și dorind să-l antreneze în aventura revoluționară. Și romantismul unui întreg tineret se află aici cu o dorință arzătoare de sacrificiu. După atentatul lui Karakosov împotriva țarului în 1866, revoluționarii și chiar și liberalii fug din Rusia cu miile
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
și evenimentele activatoare. Cu cât această discrepanță este mai mare, cu atât problemele psihologice sunt mai severe. Studiile arată că discrepanța este cu atât mai severă cu cât motivația noastră este mai imperativă, extrema fiind formularea scopurilor/dorințelor în termeni absolutiști de „trebuie cu necesitate...” (Ellis, 1994). Trebuie făcută o diferență clară între factorii declanșatori și cei determinanți. Factorii determinanți au aceleași caracteristici ca și cei declanșatori - produc în mod direct simptomatologia -, dar ei sunt legați specific de un anumit tablou
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]