2,725 matches
-
pentru așezarea în spațiu, ele rămîn definitiv pătrate, dreptunghiuri, arcuri de cerc sau unghiuri integrate într-o structură fără precedent și fără consecințe previzibile. Genericul Hyphen, sub care cele mai multe forme spațiale sînt așezate, indică tocmai această punte, această legătură între abstracție și imanență, între tangibil și imponderabil. El conciliază interiorul cu exteriorul, materia cu vidul, gravitația cu starea de plutire. La intersecția picturii cu sculptura, ca un spațiu deschis în egală măsură către amîndouă, se așază desenul, în toate variantele lui
Paul Neagu și visul totalității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7209_a_8534]
-
cu activitatea lor. În acest sens este amintită pledoaria Patriarhului Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolelui pentru integrarea Turciei în structurile comunitare, ca semn al reconcilierii dintre lumea musulmană și Occident. În realitate, așa cum bine observă Radu Carp, nu se poate face abstracție de interesul direct al înaltului prelat dat de relațiile excelente existente între Patriarhia Ecumenică de la Constantinopol și țara care îi găzduiește sediul, Turcia. Capitala Europei unite, Bruxelles, este spațiul unor interese (politice, economice, de afaceri) deseori divergente în care actori
Instituțiile europene și religia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7224_a_8549]
-
Ťtransparentăť însemnare de acest fel se vrea implicit și teorie a poeziei, problematizând deseori (im)posibilitatea fidelității față de referent. În cele ce urmează, vom numi poezie metatranzitivă acel segment al creației poetice care, mimând transparența, își încurajează destinatarul să facă abstracție de Ťcadrul teatralť pe care îl presupune (în mod tacit) scrierea unui poem. În fine, dacă postmmodernismul însuși se înfățișează - dintr-o anume perspectivă - ca sinteză barocă între realism și modernism, am putea considera metatranzitivitatea definitorie pentru acest spirit sintetic
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
se înfundau puțin câte puțin în orbite. O liniștea doar gândul că auzul ei mai percepea încă foarte limpede zgomotele la mare distanță. Cel mai mult se temea de delir; de aceea a mai încercat o dată să se calmeze, făcând abstracție de zăduf. Aza nu putea să uite că nu setea provoca moartea, ci excesul de căldură; sângele din vine se îngroșa, fiind incapabil să mai transporte căldura internă a trupului spre piele. De fapt căldura ucidea până la urmă, o dată cu neașteptata
Luis Leante - Cât te mai iubesc by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8737_a_10062]
-
pus în imediata vecinătate a lui Alecsandri) și s-a perpetuat de-a lungul secolului care a urmat, până la definitiva impunere a efigiei de azi a geniului eminescian în imaginarul colectiv. Iulian Costache are ambiția și puterea de a face abstracție de imaginea clasicizată a poetului. Prin intermediul colecțiilor de ziare și reviste se întoarce în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și urmează pas-cu-pas, fără complexe și fără idei preconcepute, etapele edificării mitului Eminescu: "Am încercat să propun o
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
Platon, care gîndea "rămînînd pe terenul vieții". Tot ce i-a succedat ar fi fost nu "o suită de note de subsol" la opera lui așa cum s-a susținut, ci "cu totul altceva", un nefericit viraj, artificiul "gîndirii pure", o abstracție ce s-a substituit "limbajului natural și imitației lui literare". A luat astfel naștere "limbajul filosofiei", cu disciplina adiacentă, greu de înțeles, un soi de escrocherie, deoarece caracterul său abscons a devenit "o afacere în sine". Ultima încercare de reînviere
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Rembrandt, Goya, Kokoschka, Matisse, Picasso. Astfel, în deceniul din urmă, Ion Nicodim ne-a oferit o ipostază exuberantă a unui "homo faber", arhaizant și nonconformist, în același timp, aliaj de uzurpare dadaistă și ritualizare păgână. Pictorul Ion Nicodim, cel al abstracției sublimate în monocromii de azur, cel din anii '70, ori cel al marilor pânze abia atinse cu angobe de argilă, plămădește acum, în tridimensional, arătări compozite pline de haz rustic. Nicodim, întors spre Ťțară, țăran, țărânăť, practică o Ťars combinatoriať
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
exterioritatea, o anume procesie în sensul unei saturări noumenale, al dobîndirii unui în sine care ar da suficiență ontologică și ar face tenabilă univocitatea atribuirii de sens, căci ceea ce întreține constanța referințelor de sens este centralitatea convergentă a obiectității, în abstracție de fluxul temporal ce divide identicul făcînd imposibile și observația, și sensul, și denumirea." (p. 130) Iată genul de frază care, făcîndu-și knock-out cititorul, îi dă convingerea că acesta e sunetul firesc al filozofiei și că, în consecință, filozofia e
Admirație ultragiată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9818_a_11143]
-
filmului este lecția de sobrietate din final, didascalia administrată în porții prea mari. Morala vine la urmă și transformă filmul într-o lecție pentru sugari gen: nu scăpați biberonul pe jos, că se murdărește de praf. Se poate însă face abstracție de ultimele 5 minute - care pot ucide nu numai personajul dar și filmul cu distribuție cu tot - astupîndu-ți urechile sau spunînd in sotto voce ce tîmpenie îți trece prin minte. Înclin să cred că filmul lui Scorsese a luat un
88 de minute trecute fix... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9843_a_11168]
-
să te scarpini cît mai natural cu ea). Nu Gibson a descoperit procedeul, să spunem că el se regăsește și într-o mai veche punere în scenă a unei piese de teatru de către Peter Brook. De asemenea, trebuie să facem abstracție de licențele "poetice": civilizația mayașă dispăruse de cîteva sute de ani la venirea spaniolilor în frunte cu Hernándo Cortés în 1518 care-i găsește în locul lor pe azteci, dar asta nu impietează asupra mesajului filmului. Cît privește noul său film
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
riscant pentru un scriitor să pretindă așa ceva, pentru că atunci societatea îi poate să-i spună că are o răsplată zeiască și că nu mai e cazul să primească un salariu! Să fie fericit că trăiește o iluminare! Trebuie să facem abstracție de această "mitologizare" a condiției de critic literar și de scriitor. Scriitorul este un profesionist al provocării emoției cu ajutorul cuvintelor. Este plătit ca să ne emoționeze. Criticul literar, la rândul lui, este plătit ca să îi evalueze creația. Pare simplu. S-ar
Profesia de critic literar by Alex. Ştefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9899_a_11224]
-
oameni a căror esență umană, asexuată în fond, să poarte numai la suprafață, în mod accidental și superficial, semnele sexului feminin sau pe cele ale sexului masculin. Nu există așadar o esență umană pe care să o pot gîndi făcînd abstracție de sexul ființei pe care o am în vedere. Cu alte cuvinte, sexul unei ființe este chiar esența ei, pecetea jumătății de care nu poate scăpa. Nu existăm decît ca bărbați sau ca femei. Punctul acesta de vedere va fi
O carte fără sex by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9945_a_11270]
-
apartenența la limba de lemn a perioadei comuniste (prin clișeele: "avem un cadru larg, democratic"; "un fertil cadru organizatoric" etc.). Locuțiunea prepozițională în cadrul are o mare răspîndire, ilustrînd tendința mai generală de substituire a prepozițiilor simple, cu grad ridicat de abstracție și polisemantism, prin locuțiuni cu sens mai restrîns și mai explicit. Formulă identificată de Valeria Guțu Romalo drept clișeu (în Corectitudine și greșeală, 1972), în cadrul substituie prepozițiile în sau la într-un stil adesea destul de greoi și artificial - "în cadrul spectacolului
"Cadrul" si "cadrele" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9968_a_11293]
-
acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei opțiuni este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit și s-a format, cu schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a perpetuat în timp tiparele gîndirii orientale, ar fi putut să-l apropie, mult mai direct, de iconoclasmele momentului care, într-un fel sau altul, redeșteptau tocmai un asemenea
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
într-o privilegiată familie (și Ion Barbu e prin apropiere). Nemulțumindu-se a înscrie victoria spiritului, puritatea impersonala a acestuia în raport cu natura, cu obscuritatea să colcăitoare, nemărginit proliferanta, Ilie Constantin nu șovăie a descinde în zona celei din urmă. Face abstracție de rețetă clasicității, fie și ŕ la page, de care dispune, de eleganță prețioasă, cu tangente parnasiene, a detașării ce-i stă la îndemînă, spre a se comportă precum un observator, un explorator. Preferă a pune în paranteză armonia elaborată
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
literatură confesivă (cum ar fi acest jurnal)." (p. 71) Ratarea îmbracă forme diverse, una dintre ele fiind lipsa afectivității. Goana după nou, energiile consumate cu discutarea fenomenului politic sunt și o fugă de propria singurătate, o modalitate de a face abstracție de golul din suflet. Scrie Ioan Buduca și tristețea sa are sclipiri de mare scriitor: Atunci nu știam, abia acum știu că niciodată nu voi mai avea norocul sub care eram în clipele când mama îmi cosea vreun nasture la
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
rasa dostoievskiană să dispară, ar trebui să se stingă lumea. Or, lumea nu se stinge." Peste încă zece pagini și vreo trei săptămâni de însemnări, la 14 decembrie, un alt personaj intră în galeria supraviețuitorilor. Dacă e om sau e abstracție, dacă e sancționat sau achitat, mai e timp să stabilim: "Prea concesivă, prea blândă hotărârea autorităților ialiene de a-l socoti persona non grata pe dl. profesor Richard Jarecky, asistent de medicină legală la Heidelberg, supranumit regele ruletei. În 63
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
scena mesei în familie, o masă a împăcării la care participă principalii actori ai anchetei, inclusiv Căpitanul Infra Khan, cît și în discursul reținut, emoționant și decent al Marianei Pearl. Un rol de excepție îl face Angelina Jolie, - dacă facem abstracție de accentul ei american care nu intră în datele franceze ale personajului -, actrița demonstrează că are suficiente resurse și talent pentru un rol de expresie și că poate ieși din rolurile clișeu cu succes de Box Office. Ea este, de
Un memento Daniel Pearl by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9106_a_10431]
-
cu precădere - continuă să rămînă, pentru multă lume, o forță primordială, un agent fecundator al materiei amorfe, un zeu htonic și un mag al tactilității, însă unul care nu a reușit să se ridice complet pînă la înălțimea și la abstracția vorbirii articulate. Această percepție, pe lîngă faptul că este extrem de confortabilă prin schematismul ei leneș, are, de multe ori, și pretențiile unui criteriu axiologic. Dacă un scriitor se abate cumva de la norma infirmității cotidiene și se dovedește un om de
Un disident universal by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9128_a_10453]
-
contrari. Aplicînd schema de mai sus, pot spune în genere că orice lucru este el însuși și contrariul lui, că el nu are sens decît gîndit în legătura cu opusul lui, că încercarea de a-l înțelege în sine, făcînd abstracție de termenul complementar, este un demers zadarnic, și asta deoarece, dacă încerc să-l gîndesc singur, atunci, împotriva voinței mele, lucrul se va dedubla într-o pereche de termeni pe care, deși nu am vrut să-i văd de la bun
Jocul dialectic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9247_a_10572]
-
Deci liniștea din jur nu-mi e neapărat necesară, bineînțeles că e recomandabilă. Cei care mă cunosc, cei ai casei știu că la un moment dat nu se mai poate vorbi cu mine, cînd plonjez în subiect. Așadar, eu fac abstracție de exterior. D.P.: N-ai nevoie nici de obiecte-fetiș în preajmă? D.F.: De obiecte-fetiș n-am nevoie, am nevoie, cred, de un anumit spațiu, în care să mă învîrt cînd mă scol de pe scaun, fiindcă mă scol deseori de pe scaun
Dinu Flămând "Când elimini vanitatea, poți să exiști în scris" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9234_a_10559]
-
știut în Occident, misiunile diplomatice occidentale din țările comuniste își făceau datoria, destule informații legate de gulag sau de teroarea din lumea comunistă ajungeau și în presă, dar mulți dintre intelectualii din Vest (cei francezi, cu preponderență) preferau să facă abstracție de tot ceea ce ar fi putut duce la infirmarea ideilor stângiste ale căror susținători frenetici deveniseră. Paradoxul intelectualilor de stânga francezi era acela că, extrem de activi și sensibili la cauzele unor popoare din Africa și Asia, se făceau că nu
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
de teoria literaturii, de resursele filosofice ale disciplinei, și-a compus o "metodă" în direcție portretistică, neezitînd a convoca între mijloacele sale expresive anecdota, detaliul picant, vorba de duh. Precum precursorii galici, "n-a văzut în omul studiat o simplă abstracție sau o alcătuire estetică atemporală, ci l-a înțeles cu rădăcini în humusul spiritual respectiv, cu înclinări, cu gusturi, cu preferințe ale timpului său, a pătruns atît omul social, cît și pe cel individual, ambianța și unitatea". Pasiunea exactității, cultul
Tradiția criticii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9377_a_10702]
-
o secundă. Ea s-a uitat la mine o clipă și mi-a zâmbit vag, aparent absentă și neatentă. Mi-am strâns umbrela din care încă mai aluneca apă de-afară, și i-am privit pe ceilalți, încercând să fac abstracție de Iasomia care se afla doar la un pas de mine, și afecta întreaga realitate prin prezența ei, transformând totul în neprevăzut miraculos. Ați hotărât când va avea loc expediția? am întrebat adunarea. M-au privit atenți, și câteva clipe
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
eu am luat-o pe sus pe Ghidușa adormită și am dus-o în adăpostul din crengi, și ea nici măcar nu s-a trezit, a căscat doar, visând în continuare, netulburată, cu acea uimitoare capacitate a copiilor de a face abstracție de orice. Am rămas apoi afară cu Iasomia, lângă adăpostul copiilor, privind la cerul nopții și povestind basme. Apoi Iasomia a plecat să mai caute niște plante și eu am rămas să păzesc adăpostul copiilor. Dimineața, m-am trezit acolo
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]