1,027 matches
-
fundamentelor principiale ale societății. Unul dintre cei mai importanți gânditori care au întreprins demersuri teoretice în acest sens este John Rawls. După cum afirmă însuși Rawls (1971/1972, p. 11 passim.), lucrarea sa încearcă aducerea la un nivel mai înalt de abstractizare a teoriei contractului social din operele lui Locke, Rousseau și Kant. Mai degrabă decât să imagineze contractul social drept o formă de constituire a unei societăți particulare sau a unei forme particulare de guvernământ, Rawls propune o grilă imaginativă de
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etc.), cât și de evoluția inclusă în "istorie". În această formulă relativitatea cunoașterii depășește limitările de prim nivel, specifice cunoașterii perceptive (ale "simțului comun"), și include știința cea mai profundă regăsită în întregul univers cognitiv, cum ar fi, de exemplu, abstractizările matematice. În primul rând, s-a pornit de la o reevaluare a concepției privind imaginarul care nu a mai fost privit doar din perspectiva unor dezvoltări ale imaginilor fantastice ale lumii. Ne-am asumat riscul științific de a asimila toate componentele
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este în legătură cu rolul său și ar reprezenta o entitate energetică, ci faptul că este non-material, invizibil. Diferența dintre viziunea lui da Vinci și cea newtoniană nu este de esență. Totuși Leonardo nu a ajuns la acel grad de matematizare și abstractizare a universului specific fizicii moderne, dar reprezintă un prim pas spre transformare conceptuală și imagistică. Un al doilea element fundamental în dezvoltarea noului imaginar rațional este constituit de asimilarea și integrarea matematicii în explicarea universului. Nicolaus Cusanus în De docta
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel care a sintetizat totalitatea posibilităților imaginarului rațional din perioada sa. Dialogurile asupra științelor noi184 dezvoltă mecanismele de rezolvare a problemelor folosindu-ne atât de observațiile empirice, de experimente realizate în mod riguros, cât și de capacitățile de sintetizare și abstractizare specifice matematicii. El aduce noutăți și în ceea ce privește viziunea asupra cosmosului, prin aducerea de noi argumente la teoria copernicană asupra universului 185 și prin inventarea telescopului. Împlinirea raționalității o vom regăsi la sfârșitul secolului al XVII-lea prin lucrările lui Newton
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noi să surprindem. Inserarea voinței duce la subiectivitate și la eroare. 6. Intelectul este influențat și de slăbiciunea simțurilor. "de aceea știința încetează acolo unde încetează vederea lucrurile invizibile fiind observate puțin sau deloc"59. 7. Intelectul este îndreptat spre abstractizare așa apărând ficțiuni ale spiritului omenesc pierzându-se legătura cu realitatea. Prin identificarea acestor forme ale idolilor Bacon realizează un fel de psihologie a creației științifice pe care dorește să o folosească în cenzura imaginarului. El descrie modul în care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
infinit (un nume propriu putînd denumi orice entitate animată sau inanimată), între cele două extreme regăsindu-se poziții intermediare de nuanțe diferite. Principala particularitate semantică a numelor proprii o constituie absența, în mecanismul logic de constituire, a treptei generalizării și abstractizării, pentru că numele proprii nu pornesc de la mai multe obiecte concrete pe care să le claseze după trăsăturile lor semantice, cum se întîmplă în cazul cuvintelor comune, ci punctul de plecare și de sosire al denominației îl constituie un singur obiect
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
proprii, de locuri (toponime) și de persoane (antroponime), există deosebiri importante, de care trebuie ținut seama în cadrul procesului de cercetare științifică. O diferență care generează, de fapt, și alte deosebiri între cele două categorii este cea care privește gradul de abstractizare și, implicit, caracterul convențional al acestor nume. Numele de persoane, cu unele excepții (poreclele, pseudonimele) au un grad ridicat de abstractizare, nefiind, în cele mai multe cazuri, transparente în privința semnificației originare (a etimologiei, grosso modo), pe cînd o mare parte din numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
O diferență care generează, de fapt, și alte deosebiri între cele două categorii este cea care privește gradul de abstractizare și, implicit, caracterul convențional al acestor nume. Numele de persoane, cu unele excepții (poreclele, pseudonimele) au un grad ridicat de abstractizare, nefiind, în cele mai multe cazuri, transparente în privința semnificației originare (a etimologiei, grosso modo), pe cînd o mare parte din numele de locuri își dezvăluie cu ușurință sursa apelativă, iar unele sunt considerate, pe bună dreptate, apelative în funcție toponimică. Printre argumentele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
permite, astfel, exercitarea funcției de individualizare. Cît privește riscul ambiguității semantice, care la apelative constituie argumentul principal pentru neacceptarea variației formale, acesta nu există la numele de locuri, pentru că sensul acestora este deictic (identificarea și individualizarea), și nu rezultă din abstractizarea și generalizarea notelor semantice ale unei clase de obiecte. Inconsecvența aplicării normelor de standardizare pe care autorii înșiși ai Gazetteer-ului romînesc și le-au propus este întîlnită, e drept mai rar, și în ceea ce privește „folosirea unei singure denumiri“ pentru același topic
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
renumit teoretician al artelor, atunci când afirma că abordarea problematicii reprezentării poate cunoaște două căi de acțiune, cea a redării obiectelor în modul în care ele se înfățișează ochiului, în mod concret, respectiv cea a imaginației, prin eliminarea detaliilor neesențiale și abstractizare, prefigurând o adevărată dispută artistică între realiști și idealiști 261. Postulând în favoarea acestei aserțiuni, Platon, autorul celebrei triade "adevăr, bine și frumos"262, imagina o lume a ideilor superioare, poziția sa față de artă fiind, prin urmare, una nu neapărat favorabilă
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
pe seama unei complexe analize referitoare la relațiile dintre activitatea neurologică și cea spirituală, că imaginea lui Dumnezeu evoluează de la cunoscutele reprezentări antropomorfe din diferitele culturi religioase întipărite, de obicei, în copilărie -, spre imagini cu un grad tot mai mare de abstractizare, odată cu creșterea în vârstă, cu gradul de pregătire religioasă și cu nivelul de aprofundare a vieții spirituale a individului 310. Studiul său a arătat că, din perspectiva neurologiei, realizarea de imagini ale lui Dumnezeu de către creierul uman este un fapt
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a le grupa în sisteme coerente, este capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție tristă și este speriat de atenția care i se acordă, este anxios relativ la reacția tatălui său față de toate aceste demersuri, pentru că are impresia că a greșit foarte tare cu ceva
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
a le grupa în sisteme coerente, este capabil să explice, să argumenteze, sunt prezente tendințele de sincretism; gradul de flexibilitate și mobilitate al gândirii este conform vârstei, sunt prezente operațiile gândirii absolut indispensabile oricărei activități intelectuale: analiza și sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea, clasificarea și concretizarea logică); - afectivitate: are o dispoziție veselă, dar este speriat de consecințele situației lui de la limba franceză, este anxios relativ la reacția părinților săi față de toate aceste demersuri; știe că a greșit foarte tare că le-
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
un aspect corporal care poate fi comentat în anumiți termeni: „leptosomul” este subțire, cu trăsături colțuroase, iar din punct de vedere psihic e un astenic, introvertit, problematizant, indecis, lipsit de spontaneitate, ezitant, care leagă greu prietenii și se ocupă de abstractizări. Din punctul de vedere al personalității anormale, el apare ca un schizoid, iar în caz de boală psihică e, în general, predispus spre schizofrenie. Cel Muscular-atleticul, seamănă cu statuile lui Hercule și cu atleții culturiști. Sistemul osos și muscular e
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihanalitice. Alte contraindicații sunt după GABBARD (2004Ă și FONAGY (2001Ă: situațiile de criză existențială, capacitățile scăzute de testare a realității, de autoevaluare și de control al impulsurilor, toleranța scăzută la frustrare, deficitul cognitiv cu substrat organic cerebral, capacitatea redusă de abstractizare dar și nivelul ridicat de pragmatism și de preferință pentru concret. Experiența clinică arată că personalitățile patologice de cluster A nu răspund la tehnicile psihanalitice, exceptând tipul schizoid care însă este tentat să renunțe relativ rapid sau să crească progresiv
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
implicare distingem următoarele stiluri de învățare: 1. Stilul divergent învățarea se bazează pe experiența concretă cu situația generatoare de cunoștințe și reflectarea ulterioară; 2. Stilul asimilator -valorifică reflecțiile personale asupra situațiilor, ajungând la concepte și teorii cu grad înalt de abstractizare și generalizare; 3. Stilul convergent orientat spre aplicarea creativă a ideilor și datelor prelucrate sistematic; 4. Stilul acomodativ utilizat în testarea cunoștințelor în situații reale; presupune învățarea pragmatică. 25 C. În funcție de emisfera cerebrală cea mai acti, în învățare există două
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Informațiile complicate se împart în “părți digerabile”, eliminând ceea ce se repetă sau ceea ce este fals. ¾ Sinteza Trebuie să devină obicei prezentarea informațiilor sintetic, rapid, corect și integral. ¾ Comparația Se alatură doua ființe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările și deosebirile. ¾ Generalizarea, abstractizarea Reprezintă operațiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupă de ființe, obiecte, fenomene. ¾ Concretizarea Reprezintă verificarea (validarea, motivareaă generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete. ¾ Înțelegerea Este activitatea creierului de a descoperi relațiile
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
Comparația Se alatură doua ființe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările și deosebirile. ¾ Generalizarea, abstractizarea Reprezintă operațiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupă de ființe, obiecte, fenomene. ¾ Concretizarea Reprezintă verificarea (validarea, motivareaă generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete. ¾ Înțelegerea Este activitatea creierului de a descoperi relațiile între obiecte, ființe și fenomene. ¾ Cristalizarea, imprimarea, stocarea și reactualizarea (reamintirea însoțită de verificare și corectare a informației memorate, stocate anterioră sunt procese ale memoriei care apar
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
colectivitate alcătuită ierarhic din trăsăturile ce se impun cu frecvențele cele mai semnificative. Demersul evocat i-a permis autoarei tratarea variabilității personalității și discrepanței între personalitate și cultură. Astfel, personalitatea modală nu e privită doar ca un indice statistic, o abstractizare, ci reprezintă normativitatea culturii investigate. Caracterul național exprimă reunirea trăsăturilor de personalitate ale membrilor unei națiuni prezente constant la vîrsta adultă, referindu-se la durata caracteristicilor și patternurilor unor personalități întîlnite frecvent printre membrii unei societăți. A. Inkeles și D.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Una din orientări derivă din tradiția psihometrică. F. Van de Vijver și K. Leung (1997) au definit universalismul în termenii proprietăților invariante ale scalelor, prin intermediul cărora sînt operaționalizate următoarele concepte: 1. Universalii conceptuali sînt caracterizați de un nivel înalt al abstractizării, fără referință la o scală de măsură. Ei corespund conceptelor aflate la cel mai înalt nivel al inferenței, sînt accepțiuni largi, iar universalismul nu poate fi testat din cauza lipsei referințelor empirice precise. Termeni ca personalitate modală sînt expresia acestora. 2
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valoarea este "o condiție generalizată a trăirii (viețuirii) pe care individul o consideră ca avînd un efect important asupra stării lui de bine psihologic". într-un mod analog, Nye (ibidem, p. 24) susține că valoarea reprezintă "un nivel înalt de abstractizare, care cuprinde o mare categorie de obiecte, sentimente și/sau experiențe". în psihologie, termenul valoare este utilizat adesea pentru a desemna o modalitate de orientare selectivă care este corelată cu nivelul individual al preferințelor, motivațiilor, nevoilor și atitudinilor (Rohan, 2000
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
căreia îi află un loc și îi certifică întemeierea în cadrul lingvisticii integrale. Astfel se explică existența unui capitol extins despre "clasificarea tipologica" a limbilor, discutată uneori în tratatele de lingvistică, dar plasată de Coșeriu pe treaptă cea mai înaltă de abstractizare în descrierea lor și investita cu rolul de a le caracteriza din perspectiva organizării și reorganizării sistemului mijloacelor de expresie. Autorul lucrării de față însumează în studiul său toate posibilitățile de clasificare pe baza tipologica, depășind astfel sub unele aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Universității "Dunărea de Jos" din Galați, Fascicula XXIV, Anul VI, Nr. 1-2 (9-10), Lexic comun / Lexic specializat, 2013, p. 147. Reproducem în continuare cîteva observații ale autorului cu referire la conceptual coșerian de tip lingvistic: "Dovedind o extraordinară capacitate de abstractizare și de sinteză, după ce arătase validitatea și însemnătatea unor concepte că "normă" și "sistem", Eugeniu Coșeriu determina un concept și mai general, "tipul" lingvistic. Trebuie spus ce înseamna fiecare dintre aceste noțiuni. (a) "Normă" cuprinde tot ceea ce în vorbirea unei
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbire, a unei situații-problemă etc. Comunicarea verbală poate îndruma elevii spre forme și tehnici elevate de gândire, pe care elevul nu ar avea cum să le abordeze spontan; îi învață să-și organizeze cunoștințele la un nivel superior de abstractizare, să sesizeze probleme mari, de sinteză. Unele forme ale expunerii joacă un rol conclusiv, dar și anticipativ în raport cu alte genuri de activitate, în sensul că ele furnizează un cadru conceptual care va servi drept suport pentru efectuarea în continuare a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
mai grav să o facă să fie neînțeleasă de cei cărora această limbă le aparține. 2. Limba și comunicarea În procesul de comunicare oamenii utilizează unele simțuri: văzul, auzul, pipăitul dar și limba. Limba ca instrument al vorbirii, redă prin abstractizare imaginea pe care omul o are asupra unui concept, imagine care trebuie însușită și înțeleasă la fel de toți, permițând prin aceasta, comunicarea și înțelegerea mesajului. Apariția unor noi noțiuni, necesită cel mai adesea o nouă denumire și această formă ia ființă
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]