616 matches
-
o prinzi, haide la orfanii care-și strâng iar banii, hai și la săraci, c-un gând să-i îmbraci... Și la noi în tindă, tu să vii, colindă, și cu vinișorul să se-ntoarcă dorul, și c-un cozonac aburind, cu mac. Dar dă-ne și harul și stele cu Carul si mai adă-un vis dinspre Paradis, de Cel întrupat, în iesle culcat. Coboară-ne steaua și ne fă ca neaua din inimi pornindă, Colindă, colindă. Referință Bibliografică: Adelina
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu se putea alege un titlu mai potrivit pentru mănunchiul de versuri pe care Georgeta Resteman le-a adunat în acest volum ce marchează debutul în lumea frumuseții cuvintelor. Azima aburindă, pe care mama o împarte pruncilor, adună familia în jurul mesei și creează acea stare de cald și de împărtășire a dragostei peste care picură acea sfințenie a gestului ocrotitor. Ca și mama care rupe în tăcere azima caldă, poeta dăruiește
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
de oameni și flori, de ape și munți, de noapte și zi, de păsări și anotimpuri, de tot ce înseamnă creație divină: De Crăciun/ vreau să-ți simt mângâierea, MAMĂ,/ din doruri să facem cununi/ împletite cu lacrimi din stele.../ aburind de miresme alese/ să gustăm cozonacu-amândouă/ numărând fulgi de nea/ să ne spunem povești/ iar când lemnul în sobă trosnește/ scânteind în amurgu-nghețat/ să îmi ții capu-n poală/ cum știi doar dumneata/ și-n noaptea Crăciunului lină/ sub bradu-mbrăcat
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
Din basmul nostru ninge în cuvânt Cu nestemate de trăiri sublime Nu sunt o sfântă, tu nu ești un sfânt, Dar ne-mbătăm cu-a iernii prospețime. (4) Ion VANGHELE: RUP HIENELE DIN MINE Rup hienele din mine, carnea dulce - aburindă Cerul noptilor, în cruce, cu dizgrații mă colindă Numai tu, pierdută-n vreme calci prin iarna mea săracă Să-mi săruți iubito, gura, cu mustăți de promoroacă Și în șal de umbre moarte,și în frunze care nu-s Umbra
POEME ÎN OGLINDĂ (I) de ION VANGHELE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346616_a_347945]
-
să alerge după pensionari prin Cișmigiu. Asta zic și eu catastrofă, nu tu. CUCU: M-ai convins, mamă. Mă duc să-mi leg iar șorțul de gât. (Își pune șorțul, se duce la bucătărie de unde se întoarce cu două cești aburinde de cafea). DOAMNA CUCU: Ai găsit cafea? Te pomenești că e și naturală. CUCU: Aroma e naturală, sută la sută, dar cafeaua... DOAMNA CUCU: Aha! CUCU: Cine bea cafea naturală, în fiecare zi, am citit în nu știu care ziar că ziarele
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
îmi vine să-i plâng de milă. De-atâta singurătate a secat apa-n fântână, cumpăna a-nțepenit și se sprijină de lună. Parcă văd pe-a mea măicuță stând la masa cea rotundă și tăind cu o ață albă mămăliga aburindă Și pe noi, cei opt copii, râzând din orice nimicuri eram tineri și frumoși cum puteai să nu te bucuri? S-a dus mama, s-a dus tata, sus în deal la cimitir, le-am aprins o lumânare, le-am
AŞA-I E VIAŢA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355890_a_357219]
-
e cunoscut de la un necunoscut din mileniul trecut; I-o fi fost de trebuință celui întru neființă și care s-a dus călare dincolo de timp și zare?! Ori poate-au făcut popas împreună sub ploaia de stele și lună? Această aburindă țărână pe care eu o țin în mână poate nu e altceva decât sufletul lui și atât! Referință Bibliografică: Scutul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 279, Anul I, 06 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion
SCUTUL de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355548_a_356877]
-
aproape de toamne cu arămuri de frunze năluci ca un nod desfăcut în descântec de la stânga la dreapta umbre trec vertical înmulțite cu brâuri din macii și fluturi curcubeu într-un pumn de copil calm durând orizontul trecutele ploi le străbat aburinde jumătate uimire jumătate refrenul lui sunt și acolo rămân până când întâmplării-i mai rup o bucată de azima caldă călător între lumi lângă țărm desenz pe nisip vis târziu descifrat în nuanțe marine și mă scad cu un val altele
POEMELE TOAMNEI (ANA URMA, VASLUI) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356938_a_358267]
-
Fac jocul politicului!” *** -Vino la masa Florine! Eu trebuie să plec să o iau pe Catinca de la scoala. -Bine, vin... După ce m-am spălat la baie pe mâini, am intrat în bucătărie. Mirosul de mirodenii emanate de ciorbă de perișoare aburinda, mă imbia. -Miroase frumos, Țină dragă! -Dar ... să vezi friptură de curcan din cuptor ... Îți lingi degetele. -Ai stropit-o cu vin? -Da! Cu vin adus de la Frusina. Natural. -Păstorel Teodoreanu spunea că vinul bun nu drege vinul prost, pe când
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A NOUA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356633_a_357962]
-
toți uităm Și adormim că sfinții sub mir de pocăința. În toiul zilei trupul, căușul palmei tale Când picuri de lumină pe trup mi se perinda Pe chipul meu de ceară pui rozalii petale Și rostul vieții scriem în grota aburinda. Mi te-a adus o ruga, i te-am cerut iubirii Acum la brațul tău mă-nchin și te privesc Ții loc la pâinea coapta, ai gustul fericirii Și tot ce-mi mai rămâne e pâinea să sfințesc. Atingerea ta
VERSURI DE DRAGOSTE de LUMINIŢA AMARIE în ediţia nr. 901 din 19 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346097_a_347426]
-
mai pot, că mai știu Să visez la un timp, curgând monoton: Pe nisipul fierbinte, la Balcic, tu și eu Alungând tristeți printre pescăruși, la ponton, Ori la o terasă, cu muzică bună, mereu, La un pește și- un vin aburind, abandon În ale timpului mreje; gândul mi- e azi prizonier În gradina cu tufe de coacăze și mere domnești Chiar de citim poeme moderne," hier" E cuvântul pe care- l rostesc în neuitate povești, Cu gutui si cu nuci, cu
GUSTURI PLEBEE de DANIA BADEA în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370949_a_372278]
-
Acasa > Versuri > Farmec > LUNA LUI CUPTOR... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului 1 Iulie 2015 Azi e luna lui cuptor se coace grâul din dor, pâinea aburind se coace, semn de dragoste și pace, semn curat de biruință, pâinea cea întru ființă, fără pâine nu-i lumină, la ea sufletul se-nchină! Cel mai scump dintre cuvinte, dulce-i miezul ei fierbinte, cum e miezul sfânt de
LUNA LUI CUPTOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369792_a_371121]
-
orice secretară din lume, își vede de treburile ei, însă din timp în timp se mai hlizește într-o oglindă ovală agățată în spatele său și-și mai corectează machiajul țipător, spre deosebire de muncitor care intră gata machit. În fața ei, o ceașcă aburindă de cafea din care soarbe la răstimpuri egale,rostind de fiecare dată: ,,E delicioasă!’’ Afară de cei doi protagoniști, mai avem posibilitatea să auzim gândurile lor sub forma unor replici înregistrate pe bandă sau casetă, astfel că în anumite momente, deși
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
al lui ,plecat în America,devenise Nick, în timp destul de scurt .Nu-ți mai dorești neapărat să fii strigat pe numele adevărat, nu îți dorești decât să fii strigat. - Ia și bea ! îl îndeamnă cu un pahar umplut de bere aburindă. E Keo, băutura noastră locală, dacă vrei să te acomodezi aici,trebuie să te înveți cu tot ce ne-aparține. Era foarte bună ,iar după o zi întreagă de cărat bagaje, i se părea chiar minunată. - Știi de ce te-am
VIATA LA PLUS INFINIT (7) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369893_a_371222]
-
Cand ochii bine i-am deschis Era deja, vara torida Dar, peste patru luni, venea O altă toamnă, ruginita. Și că s-ajungi, din nou la soare La primăvară, cea rănită Se trece-ntâi, o iarnă grea Cătând, o pâine aburinda. Că pe un ax, se tot rotește Un taler, care-nșiruiește Număr de ani, ce se întoarnă Îtr-un amurg, târziu de toamnă! Referință Bibliografica: AMURG DE TOAMNĂ / Stan Virgil : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2125, Anul VI, 25 octombrie 2016
AMURG DE TOAMNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370001_a_371330]
-
-l mângâie și să-l umple cu tot felul de bunătăți. Se pare că-i plăceau și lui mâinile mamei, căci se înfoia mai, mai să alunece din culcușul în care îl pusese, iar când era scos din cuptor rumen, aburind, răspândea un parfum ispititor care-mi deschidea nările ca pe niște guri de pâlnii. Era un fel de răsplată pentru mama devreme ce-l privea mulțumită. O aud cântând încetișor, așezând cu răbdare colăceii, nucile și prăjiturelele pentru colindătorii ce
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului "TĂRANUL" Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la "ferești", Pe masa mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu si străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Tăranu-i ostenit... În așternut Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat, dar liniștit
TĂRANUL ȘI LA RUŞII-MUNŢI de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369559_a_370888]
-
la punct toate detaliile. Iuliana a rămas pe gânduri și Eugen o privea încurcat, neștiind ce inconvenient găsise ea în planul de acțiune pe care i-l înfățișase. Erau la o grădina de vară de la Minerva, cu ceștile de cafea aburindă pe masă. O privea întrebător, respectându-i tăcerea. - Dragul meu, nu doresc să te supăr cu nimic, știi prea bine, vorbi Iuliana, după ce gustă puțin din cafea. Mă gândeam la noi acum... Nu din egoism, fii sigur, dar... am senzația
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
impozantă se prezentase în ușa de la intrarea în vilă. Când au pătruns în Salon unde se servea masa, a înțeles cine răspundea de toată această curățenie. Maria, menajera familiei aștepta cu un castron mare din porțelan chinezesc plin cu supă aburindă de pasăre și tăiței de casă, în capătul mesei. Tinerei îi era teamă ca nu cumva să facă vreo gafă, să păteze de emoție fața de masă din olandină fină brodată, de culoarea lămâiei, când își va turna cu polonicul
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362648_a_363977]
-
privim cum unda se transformă încet, încet în val. ACASĂ Unde se alină căldura prin surâs iar pasărea se prinde într-o agrafă de păr, unde tocul ușii se arată vântului și se coboară din cer peste tuciul de mămăligă aburind în vâltoarea veacului, Acolo cuvântul își dezleagă poarta, buzduganul vrerea, iar clopotul înțelepciunea. Acolo foaia își ridică sufletul către ritm. Mihaela CRISTESCU Sydney, 28 aprilie 2017 Referință Bibliografică: ACASĂ / Mihaela Cristescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2310, Anul VII
ACASĂ de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370150_a_371479]
-
săptămâni, zâmbește mulțumit Menase. Am de gând să-mi fac de cap... În primul rând, arunc undeva deșteptătorul, să nu-l văd, să nu-l aud. Dorm cât intră-n mine! Mă scol, îmi fac o cafeluță tare, bine calculată, aburindă, băută în tihnă, cu o țigară bună, o plăcere... Mă plimb în pijama cât poftesc, iau o revistă bună, mă tolănesc într-un fotoliu... Am să fiu ca regele Portugaliei... - Ah, ce te invidiez! Spune domnul Ghezuntertoit. - Și după aia
SCHIŢE UMORISTICE (30) – AH, CE TE INVIDIEZ ! de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353431_a_354760]
-
atât de masculin, cu fața nerasă, cum o avea acum ... “O să-i dau drept răsplată o farfurie mare cu ciorbă de fasole”, gândi femeia fericită. - Ce delicioasă este! Ești o bucătăreasă nemaipomenită! spuse Nicky încântat, sorbind zgomotos din lingură lichidul aburind. “Este bună. Dar mâine voi mânca la tata”, gândi Nicky. „Va fi un adevărat festin! ”. Tatăl său, se apropia de șaizeci de ani și se mai potolise cu relațiile cu femeile. Își găsise o unguroaică bogată, Ilona, care tocmai își
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
visare se înalță spre constelația golită de iluzii. Ale tale palme albe și fragede îmbrățișează pământul cu neîntinate visuri, scăldate de roua speranței ... Te simt, iubite, în fiecare respirație, în ploaia pastelată de curcubeie... Te gust ca pe o cafea aburindă, iar sufletu-mi miroase a prospețime, Mai lasă-mi, te rog, zațul îmbibat de aroma fericirii ... (12.03.2012) Referință Bibliografică: Vino, vino... Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 437, Anul II, 12 martie 2012. Drepturi de
VINO, VINO... de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354502_a_355831]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > OCHII PĂUNULUI Autor: Angi Cristea Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului vrăbii impertinente își dispută pâinea mea aburinda jertfita furnici masochiste clădesc temerar mușuroaie pe epiderma ta translucida sunt ciori care-mi fură din palmă iubiri de o vară legate cu atele cratere fisurate ale inimii mele maghrebiene guguștiucii își lipesc cuiburile cu lutul ce se scurge din
OCHII PĂUNULUI de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353772_a_355101]
-
putea să fie decât o carte de aventuri Pasagerul clandestin de Ion Aramă, o carte ușoară și plină de suspans, caracteristică stilului acestui autor. Mircea își făcu apariția cu o tavă metalică din tablă inox, pe care tronau două cești aburinde de cafea și un baton de ciocolată. - Aaa, ce răsfăț. Merci, cheri! - De tout coeur, mon amour! - Cât bei tu cafeaua merg să pregătesc o gustare rece cu ce se găsește prin frigider. Nu știam că voi avea un oaspete
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]