313 matches
-
o Întrebă Julia surprinsă. Nu știam asta. Deși, dacă mă gîndesc, trebuia să vii de undeva... Familia mea are o casă lîngă Arundel; Înotam uneori la Worthing. Odată am mîncat prea mulți melci de mare sau moluște - sau mere În acadea sau altceva - și mi s-a făcut groaznic de rău pe chei. Cum e să crești acolo? — Bine, zise Helen. Ai mei... sînt oameni obișnuiți. Știai asta? Nu sînt ca ai lui Kay. Nu sînt ca ai tăi, dorise ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
una mântuindu-se într-o clopotniță gotică. În față, un drum pietruit șerpuiește spre un șir de trepte albe, alternând cu unele negre. Hispano Suiza trece de ele spre o intrare laterală, ascunsă sub un perete cu aspect lugubru de acadea dungată, pe care se vede statuia unei femei cu pieptul gol, ce ține în mână un trident. Șoferul coboară și le deschide portiera. Pagină separată În „Cea de a opta lampă“, în a sa Introducere critică în arhitectura Indiei, G.H.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Am făcut cunoștință cu toți acolo. Acolo, m-am întâlnit și cu alți copii de seama mea, mai mici sau mai mari. Împreună cu Mickey și Mimi, am mers în camera dulciurilor unde erau numai bunătăți: prăjituri, bomboane, ciocolate, turte dulci, acadele, torturi și altele. Apoi am mers în camera curățeniei unde săpunuri, periuțe și paste de dinți, prosoape și multe alte obiecte aveau mâini, picioare, nas, gură, ochi, și se comportau ca oamenii. Am vizitat și grota în care era ascunsă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
multe femei plângeau, îmbrăcate în negru, iar câțiva copii încă mici le luau de mână încercând să le tragă spre magazinul lui Margot Gagneure, care vindea la doi pași tot felul de mărunțișuri, mai ales batoane din lemn dulce și acadele cu miere. Apoi avu loc înălțarea steagului. Fanfara cântă o melodie lugubră, pe care o ascultă toată lumea, în picioare, cu privirea fixă. Și, de îndată ce ultimele acorduri se încheiară, unii și alții se grăbiră spre primărie, unde se dădea vinul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
apropie și-l înconjoară într-o clipită. O mie și una de nații sub o mie și una de înfățișări îl roagă viermuind în jurul lui ceva. Ce? Să cumpere. Ce? N-apucă drumețul, amabil și ușor stânjenit, să cumpere o acadea de-o para sau, mă rog, o chiftea, că, techer-mecher, cu o temenea, i se oferă halva, baclava, ciulama, beizadea, iofca, peltea, pafta, zalhana, cafea, cherestea, mucava, mușama, musaca, dușumea, macara, telemea și brânză. Comerțul e în floare. Osmalâii, câți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Babadag, care înainte de a fi desemnat eunuc, fusese gâde la gurile Dunării. Ne povestea ăsta niște lucruri de ți se făcea părul măciucă! Până la cină mai croșetam, citeam din Coran sau Khayam sau, câteodată, sâmbăta venea viziriul și ne aducea acadele. îi știam sâmbetele când vine, că atunci ni se dădea la prânz vin roșu și o halva de-ți trecea toată toropeala. Viziriul era un om foarte bun la suflet: nu venea niciodată cu mâna goală. Nu aducea el lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
vedere profesional și n-avea rost să calc În străchini. Femeia vorbea Încet și parcă răgușit. Dar nu pentru ca era Încordată, ci pentru că așa era glasul ei. Cred că avea limba puțin cam scurtă. Îți lăsa impresia că morfolește o acadea, dar oricum, felul ei de a vorbi m-a făcut să mă simt mai puțin stingher. Afacerile mele păreau să prindă contur pe după draperia ce se ridica În acest vestibul slab luminat. Chiar În stînga se afla o bucătărie care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
capăt. P.S. Îți doresc să fii respectat, adulat și curtat, ca un director de editură... Mirel 21 iunie 2006 „Cel mai grav aspect al globalizarii este, poate, infantilizarea omenirii - gradinița globală plină de jucării și dispozitive ingenioase, de prăjituri și acadele.“(Amos Oz) Mă enervează din ce în ce mai mult mass-media româneasca. Stiu că nu sunt singurul, dar știu că noi, cei care militam pentru o altă mass-media, suntem într-o zdrobitoare minoritate. Fiind un constant telespectator, dar și cititor de presă (în cele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
spectacol! Eu te-am întrebat de când a ajuns Julien servitorul tău? ― Dar, dragul meu, chiar Julien s-a oferit. Știi bine că el este singurul din casa asta care îmi cunoaște preferințele. Numai el poate deosebi o fondantă de o acadea. Și nici prin cap nu-mi trece să merg la spectacol fără fond... ― Julien nu este de capul lui aici! i-o tăie Ledoulx. O să-l pun eu la punct și pe acest valet insolent. Da, da!... Iar tu, madame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
dirijat de trestia belferului, mă priviră și ei uimiți, până ce am fost alungat din clasă. Odată dascălul m-a întrebat dacă nu cumva mă trag din Ramses al doilea. Nu i-am putut însă răspunde, fiindcă aveam gura plină cu acadele vopsite. Când s-a apropiat să mă întrebe ce mestec, de frică eram să mă înec. Atunci, namila îmi băgă palma sub bărbie și făcând-o cornet îmi strigă: - Scuipă! În clasă se făcu o liniște de moarte, când au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de frică eram să mă înec. Atunci, namila îmi băgă palma sub bărbie și făcând-o cornet îmi strigă: - Scuipă! În clasă se făcu o liniște de moarte, când au început să se scurgă în cupa labei lui, vreo zece acadele muiate în scuipat. Dascălul, liniștit, se îndreptă cu ele spre catedră, le răsturnă grămadă lângă călimara cu trei capace și tocul de tinichea, cu care însemna absențele și începu să le mănânce în răstimpuri. La sunetul strident al clopoțelului, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Jesse și s-a prăbușit pe spate, În coșul de hârtii. AMORY SCRIE O POEZIE Săptămânile goneau. Amory se ducea uneori la New York, cu speranța de a găsi un autobuz nou, de un verde strălucitor, care, cu lucirea lui de acadea, să-i creeze bunădispoziție. Într-o zi s-a aventurat să vadă reluarea de către o companie teatrală a unei piese al cărei titlu Îi era vag familiar. Cortina s-a ridicat și el a privit detașat cum În scenă intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
anemici legați de stâlpi și lume care lâncezea, fără să facă absolut nimic. Chiar în mijloc se găsea un cort indian măsliniu, confecționat în mod evident din surplusurile armatei, cu simboluri indiene pictate pe fețele cortului cu lac roșu, de acadea, ca să dea impresia că ar aparține vreunei brave căpetenii. Asupra cortului și a celor patru actori care stăteau pe vine în fața lui - un bătrân alb, pseudo-indian, și trei mexicani pseudo-indieni sub treizeci de ani - erau ațintite camere de filmat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
imagini stilizate, una dintre ele era o cascadă care Își revărsa torentele roșii și albe peste privitor. Camioa nele erau pe jumătate roșii, pe jumătate albe, fetițele Își prinseseră părul cu panglici colorate În roșu și-n alb, ca și acadelele pe care le sugeau, tineri legați la cap cu eșarfe roșii cu alb care fluturau În vânt și le dădea o Înfățișare marțială, cocoțați câte trei pe câte-o motocicletă, se strecurau printre mașini roșii și albe pe străzi roșii
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sacre. - Dar ziceai?. - Ce vrei! Să rămâie în spital? E un pension pe unde se trece în grabă. Asta e poveste de mai bine de zece zile și de cât timp înainte o fi fost acolo! Era ajunsă la faza acadelelor și portocalelor. Bietul Bonifaciu își închipuia probabil că e la secția boalelor infantile. E foarte gobeur sau foarte tolerant. Se mulțumește cu fărămiturile. încovoiat mai tare, așa cât să i se ascundă fața mică și suavă, Greg trebuie să fi
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
după ce trecuseră de trei ori prin strecurătoare câte o vadră de apă: "Cum stă apa în ciur, așa să-mi stea marfa pe tarabă!". Nebăgați în seamă, copii costelivi lipăiau pământul printre bocancii și cizmele gospodarilor, ronțăind alviță, sugiuc sau acadele luate pe câte un bănuț de aramă cerșit, șterpelit sau găsit prin colb. îl căutau apoi pe bragagiu să-și astâmpere setea. Acesta purta pe spate, prins cu hamuri late de piele, un vas mare de alamă ca un cuptor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
țestoasă. Ziua broasca se scufunda În adâncul cerului, iar noaptea ieșea la suprafață, acoperindu-se de lumânări. De Paște, carapacea se umplea cu ouă roșii, cozonaci și pască, iar de Ziua morților În ea dospea colivă, amestecată cu bomboane și acadele din care se Înfruptau spiritele celor plecați În lumea de apoi. Noaptea, luna revărsa peste acoperișuri bobițe de rouă amestecate cu spice de grâu, de orz și de ovăz și de secară, iar seara stătea pitită pe cer, Înotând În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe primul loc studiul. În puținul timp liber, unchiul ei o însoțește să viziteze Berlinul, orașul studiilor sale. Timpul se scurgea, preocupările zilnice o țineau pe Cecilia într-un ritm alert. Într-o zi, în drum spre casă, cumpără o acadea de la un automat gândindu-se la acadelele din România, la Leni, la părinți, la Matei. Observă doi băieți care o depășesc dintre care unul semănând cu Robert. Să fie el? se gândește ea. Îl strig, fie ce-o fi, își
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
liber, unchiul ei o însoțește să viziteze Berlinul, orașul studiilor sale. Timpul se scurgea, preocupările zilnice o țineau pe Cecilia într-un ritm alert. Într-o zi, în drum spre casă, cumpără o acadea de la un automat gândindu-se la acadelele din România, la Leni, la părinți, la Matei. Observă doi băieți care o depășesc dintre care unul semănând cu Robert. Să fie el? se gândește ea. Îl strig, fie ce-o fi, își continuă gândul. —Robert! Băiatul întoarce capul surprins
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
fie el? se gândește ea. Îl strig, fie ce-o fi, își continuă gândul. —Robert! Băiatul întoarce capul surprins. Se oprește și o zărește. —Cecilia! Cecilia! alergă spre ea, o ia în brațe, o învârtește extrem de bucuros până îi cade acadeaua. — Tot nebun ai rămas, mi-a căzut acadeaua. — Lasă că-ți iau alta. Este iubita mea din România, i o prezintă celuilalt. Își dau mâna, se prezintă și Cecilia, iar băiatul văzând că este în plus își cere scuze și-
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
ce-o fi, își continuă gândul. —Robert! Băiatul întoarce capul surprins. Se oprește și o zărește. —Cecilia! Cecilia! alergă spre ea, o ia în brațe, o învârtește extrem de bucuros până îi cade acadeaua. — Tot nebun ai rămas, mi-a căzut acadeaua. — Lasă că-ți iau alta. Este iubita mea din România, i o prezintă celuilalt. Își dau mâna, se prezintă și Cecilia, iar băiatul văzând că este în plus își cere scuze și-și continuă drumul. Rămânând singuri năvălesc întrebările. Ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
altă posibilitate, a zâmbit Cecilia. —De ce-ai spus că așa suntem noi bărbații? —Ha! Ha! Ha! A râs în hohote Cecilia. fiindcă vă manifestați bucuria la fel. Când m-am revăzut prima dată cu Robert, mă delectam cu o acadea cumpărată de la un automat. La fel ca tine, de bucurie m-a învârtit în aer și mi-a căzut acadeaua, precum acum nasturele. —Hm! hm! doctorando, doctorando, prin câte mai treci și tu. Cred că nu te-am făcut gelos
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
hohote Cecilia. fiindcă vă manifestați bucuria la fel. Când m-am revăzut prima dată cu Robert, mă delectam cu o acadea cumpărată de la un automat. La fel ca tine, de bucurie m-a învârtit în aer și mi-a căzut acadeaua, precum acum nasturele. —Hm! hm! doctorando, doctorando, prin câte mai treci și tu. Cred că nu te-am făcut gelos. Am să-ți mai povestesc și alte poante de-ale mele din primele zile de Germania, de-ai să râzi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
pleoape. Și pata aia rujată cântă. Exact la momentul potrivit, Webber ridică mâna să-l ajute să coboare. Flint îi ia brațul ca o femeiușcă, dând încă din buze. I se văd acum și unghiile vopsite într-o roșu de acadea. Și Webber îi șoptește: Am băgat de cinci dolari. Webber îl ajută să coboare, și-l duce în fața tipului care e primul în rând și zice: — Numai cântecul ăsta o să-l audă toată seara. Din cei cinci dolari ai lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
n-a fost la turcul atât aliș-veliș... Zi darnică, de lapte și miere, aferim! - Hai, ia ce vrei din coșul lui Haivada Selim." Și trase mucavaua panerului turtit... Ca sculele-n sipeturi, așa mi-ați răsărit, Alvițe rumenite, minuni de acadele Sticloase - numai tremur, văpăi și ape - ca Ocheanele de limpezi, de mici, la fel de grele... O rază prăfuită prin toate furnica. Și dârdâind sub brumă și colții de migdale Rahatul părea urmă de-ngheț după topit. Un candel cât o nucă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]