472 matches
-
era resimțită de amândoi ca un obstacol. Toți au primit slujbe după priceperea lor cât și locuințe în târg prin grija boierului, iar administratorul ajutor Ion Gheorghiu, a primit permisiunea de a alege din pădure lemn pentru construirea casei și acareturilor gospodărești, casă în care locuiesc și acum. Multe amănunte din viața socrilor săi a aflat Maria și din povestirile soacrei sale, care i-a destăinuit noră-si că l-a îndrăgit pe Ion, acesta a fost și pe placul părinților
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
l-a îndrăgit pe Ion, acesta a fost și pe placul părinților săi, care au adăugat la ce adusese acesta de la Cuci și alte bunuri și au ajutat în special la fasonarea lemnului dăruit de boier pentru ridicarea casei și acareturilor. Au făcut o nuntă frumoasă, îmbelșugată, numai din satul Cuci au venit cinci căruțe încărcate de oaspeți plus cei din localitate. Boierul a trimis pe administrator să-l reprezinte la nuntă și au primit multe daruri, în bani și produse
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a rămas orfan de mamă după ce s-a născut. știți și voi și mama voastră Maria, cum ne-am luat eu și bunica, cum ne-a ajutat boierul cel bătrân cu lemne de ne-am ridicat casa asta și toate acareturile. − Da’ ia spune-ne matale, bunică, cum de s-au învoit părinții să te măriți cu un flăcău din altă comună? − Ei, dragii mei, le-am spus că-mi place de el, chiar dacă a cunoscut mai multe fete, înseamnă că
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
bunică-ta să vină la deal, la noi. S-o ia și pe Maria că avem ceva de vorbit toți patru. Tu și Emilia sunteți destul de mari ca să mântuiți treburile ce au mai rămas pentru seara asta în ogradă și acareturi. Ai înțeles, puiule? − Da, bunicule, am să-i spun și lui Emilia că ea voia să se apuce de cusut, ca de obicei. Nu trecu multă vreme și Maria cu Costache ajunseră la casa „didiladeal” a părinților. Maria luase cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
domnul nu s-a putut bucura prea mult de noua lui ctitorie, pentru că în 1591 este mazilit. La acea vreme nu se terminase încă pictarea bisericii și nu se ridicase zidul înconjurător, dar se zidiseră egumenia, trapeza, chiliile și alte acareturi. Se spune că biserica a avut fresce și în exterior care au dispărut cu timpul. Abia trecuseră vreo 30 de ani de la zidire și biserica a început să dea semne de ruină, fiind nevoie de restaurare. Zidul înconjurător a fost
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
o poveste în care sunt părtașe ca martori. Poartă în ele farmecul unei lumi apuse. Curtea are poartă somptuoasa („Poartă de la vie”), este împrejmuita de gard împletit din nuiele ori făcut din scânduri („Peisaj”, pp. 100, 103, 189, închisă între acareturi („Peisaj”, p. 92) sau semideschisă („Pe drum de țară” și „Peisaj din Huși” - p. 152, „Peisaj cu case”). În ograda, animale, păsări, obiecte de uz gospodăresc specifice vieții de la țară, adică podgoreanului. În jurul cramelor, îndeosebi, tronează într-o veselie butoaiele
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
drum de peste 4 ceasuri din Botoșani, dăm în Adășeni, moșia d-lui Garabet Ciomac, pe care o cercetez. Găsesc aici o așezare bună, cum nu sunt multe prin partea locului. Satul cu case bunișoare. Slujbașii moșiei în locuinți curățele. Toate acareturile curții bine îngrijite și casa proprietății în mijlocul unei grădini. Aici petrece familia în timpul verii. Spre seară, la Ichimeni, la curte. Aici e proprietar George Morțun, om în puterea tinereții. Satul, peste deal, nu-i de mult așezat și pare așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Candachie Herța Iosip a Soficăi Isac Balica Tura Gavril Știrbăț Ilinca Grozavului Leca Dron Popa Nicoară Neamul lui Păr Negru Nasta zis Jder Mirăuță Nega Agafița Buzdugan Alexa Rugină Zaharia Tițiana Anton Savin Serghie Dorhea Costin dela Nimirceni Drăgoteni heiurile acareturile Magda Prăjescu Lazăr Pitărel Ionel Arvinte Huhulea Cernat Chiriac Sturza lozuri = aerături hoț de cai Petrilă Ignat dehniță de fânaț Oană Bârlăzel Voruntaru Andronic Mihai Stângaciu slujitori domnești: curteni Dima calarași, hânsari "Să-l aducă legat, că domnia mea am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vulpe Limbă dulce Plotun Mălina Mănăilă Mânzatu Mara Marcu Marga. În 1471 Ștefan VV a făcut danii M-rei Zografu dela Sf. Munte. în 1474 a fost trimis Stratonic ca să vadă în ce chip se face "turnul de corăbii" și alte acareturi. tot atunci a vizitat Vatopedi D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în amănunte de specialitate, luând «la mână» imobil cu imobil, făcându-le acestora descrieri de identificare, arătându-le poziția, modul de amplasare, vecinătăți, făcând aprecieri asupra stării de uzură a fiecărei clădiri, a fiecărei utilități, specificând materialele din care casele, acareturile, zidurile, gardurile despărțitoare sunt construite, fără să lase ceva de o parte, neuitând niciun amănunt. Sunt luate în evidență heleșteiele, iazurile, morile, totul, totul. În felul acesta, ca de exemplu sunt înșirate în evidență: 1. O clădire lungă, construită din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lui Nica Donea se află sesiunea răzășului Nica Moldovan, căpătată prin schimb de proprietăți cu un petec din grădina contelui Emeric. Pe teritoriul fermei se mai află în proprietatea «excelențelor lor» o casă de fermier, un grajd pentru doisprezece boi, un acaret construit din bârne în care se află un șopron pentru care(căruțe), și două grajduri, fiecare pentru 16 viței. Se mai află o grădină cu șură pentru 48 de vaci și 6-7 bivoli, și în sfârșit încă o șură mai
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se mai putea descurca. Dar a le face singur pe toate nu era posibil, de aceea în meșteșugul acesta al prelucrării lemnului, oamenii au început să se specializeze, să dividă munca. Dulgherii făceau partea grea, lemnoasă a caselor, și a acareturilor, șuri, coșare, ferdele, tâmplarii făceau prelucrări mai fine, ușile, ferestrele, parte din mobilier, butnarii făceau carele, dar nu în totalitate, roțile le făceau rotarii, părțile metalice le făceau fierarii, frații Simon acum în vremurile din urmă, dar mai înainte bunii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aglomerației erau obligați de multe ori să râmână aci peste noapte. Șirul de care era lung, pentru că la morile Cârțișoarei veneau să-și treacă rezultatele trudei printre pietrele morii, oameni de prin mai toate satele de dincolo de Olt. Cică toate acareturile morii erau construte exclusiv din lemnul pădurii de arini ce se afla aci, numai la doi pași. Nu se știe când au fost ridicate aceste mori, se știe numai că ele au funcționat până în 1890. Astăzi pe locul lor se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
proiectat logodna pentru 16 septembrie, odată cu sfințirea noii noastre locuințe din strada Școalei. În vorbe totul a fost ușor, mai ales după un pahar cu vin. A urmat Însă fuga pe ultima sută de metri pentru finisarea noii locuințe, mutarea acareturilor și aranjarea casei pentru un eveniment unic În viața familiei. Am intrat În priză și la data stabilită (16 septembrie 1978) totul a fost cum trebuia să fie. Efortul a fost mare, dar am intrat În admirația tuturor. Slujba de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Petrică a luat cuvântul la inaugurarea noului local de școală preamărind incendiul din '32, preamărind pe cei care s-au îngrijit să ridice local nou cu șase săli de clasă, cancelarie, cameră pentru material didactic, magazie pentru lemne și toate acareturile pe un teren de două hectare bine ascunse după un gard și el nou! Cât despre autorii incendiului de la dărăpănătura de școală din Necrasovca Nouă, nimeni nu știa nimic, desigur în afară de doi: Petrică și președintele comitetului școlar comunal, un țăran
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o cădere cu peste 50-60% a pragului sau a plafonului atins de acea populație în cadrul grupei de vârstă anterioare celei care înregistrează căderea, putem vorbi despre fenomene de prăbușire sau de dezastru. Când la o casă este afectată o cameră, acareturile, o tindă, vorbim despre o casă avariată, despre stricăciuni reparabile. Când jumătate din casă nu mai există, s-a prăbușit, vorbim despre dezastrul acelei gospodării. Acea casă trebuie rezidită din temelii. Piramida urbană scade în ultimii 15 ani de la pragul
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în credința lor. Cred eu că este sau nu o diferență între mânăstirile pustnice și cele din oraș. Eu știu? Cam mare boieria la ultimii! Dar noi, continuăm să avem credința noastră, însă alt ajutor nu primim, ei își fac acareturile lor, și cu asta basta! Un singur lucru nu uităm, Mântuitorul rugându-se pe muntele Măslinilor a spus: „Tată, dacă e cu putință, treacă și acest pahar, iar dacă nu, facă-se voia Ta!” Am constatat acest lucru, Dumnezeu este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
văcuțe, care le-am văzut cam slăbuțe, și mai au și viței. M-am uitat și eu atent la ce au și la ce le-ar mai trebui. - Ai idee că i-ai putea ajuta cu ceva? - Le trebuiesc multe acareturi și multe dotări ca să fie cât de cât, măcar aproape de ceea ce a fost pe timpul lui tataia. Eu nu cred că am puterea să recuperez pierderile pricinuite în perioada prin care am trecut, cu atât mai mult cu cât avem de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
arăta într-o jalbă adresată Vistieriei, la 2 mai 1849, că s-a strămutat în târg de cinci ani „slujind pe la boierii de aice, la vii și altele”, iar după ani grei de trudă și-a cumpărat o casă cu acareturi în acest târg. Este cazul fericit al unui om care reușise să se stabilească. La 31 iulie 1847, Isprăvnicia ținutului Fălciu raporta că peste 100 de locuitori ai orașului Huși din categoria birnicilor și din „patentarii corporațiilor”, „lipsiți fiind de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
livadă, o apă și ceva care să-ți rețină atenția și să poți sta la umbră, numai miriști care ardeau noaptea ca un zid de foc. Am văzut, în schimb, părți din satele turcești vechi și amărâte, cocioabe orientale fără acareturi, rămase după ce se trecuse cu buldozerele peste cea mai mare parte a trecutului. În locul cocioabelor erau construite case moderne, cu geamurile vopsite, care-și așteptau locatarii, cu toate utilitățile, cu drumuri asfaltate, fără să aud nicăieri și niciodată „Satele turcești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dacă cineva voia să se facă gospodar, numit în perioada comunistă chiabur, trebuia, cu hărnicia lui și a familiei, să muncească pe brânci vreo 30 de ani, ca să aibă ce? câteva hectare de pământ, vite, ceva utilaje, o casă cu acareturile din jur, pentru care trebuia să plătească foncierea, să-și țină obrazul de fruntaș gospodar botezând și cununând o parte din sat. Nu mai spun cum au fost „răsplătiți” gospodarii satelor de regimul comunist: cote, impozite, închisoare, canal etc. În
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Carol I. În dreptul lui Cuza trecem palatul de la Ruginoasa, pierdut. Doamna Elena Cuza avea moșia ei de la Solești și a trăit săracă, până în 1909, la Piatra Neamț. Ce trecem în dreptul lui Carol I ? Domeniile Casei Regale ă 112.000 ha, curți, acareturi, personal, palate ă Peleșul cu mobilier, obiecte de artă, bijuterii, alte palate și proprietăți, conturi bancare, în timp ce armata României, cu care voia să intre în război de partea Germaniei și Austro-Ungariei, nu era nici instruită, nici dotată. Cedarea averilor poporului
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu Lunca până la Lozinca se cunosc și se folosesc următoarele apelative toponime pentru orientare: tiubiana, denumire veche, însemnând valea cu știubeie, loc pentru prisacă (și acum în gura Știubienei era o stupină!), boierii din familia Rosetti aveau aici o moară, acareturi și locuințe pentru argați și slugi. Până la sfârșitul secolului al XIXlea, Știubiana era sat, acolo au locuit și câteva familii de bejenari bucovineni, pân a se aduna toți în satul Lunca. Urmează locul numit în Pădure, apoi Zarea Statului. După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu gospodării distanțate una 52 de alta, despărțite de grădini, imașuri, ogoare. în unele locuri ale vetrei de sat, Lunca se înfățișa și se mai înfățișează ca un sat adunat, cu gospodării la stradă, cu micile grădini în spatele caselor și acareturilor. Aceste caracteristici le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care polarizează viața umană: apa. „Ca umbra de corp, așa se țin aici satele de ape.”, ceea ce a condus la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ales calea bejeniei și pribegia, considerată calea demnității și libertății. ranii români din Bucovina își părăseau locurile de așezare și din cauza situației economice: lipsa pământului care aparținea proprietarilor boieri (nobili), mănăstirilor sau domeniului imperial; lipsa unor gospodării întemeiate cu case, acareturi (în locul acestora aveau niște locuințe monocelulare, de tip bordei, făr uri și grajduri în jur) și din această cauză, în fugă, țăranul își lua familia și vitele și într-o noapte trecea granița, fără părere de rău. Au fost cazuri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]