461 matches
-
Întâi imaginează-ți că locul este întins cât o lume și plin de toate cele date de Dumnezeu. Pe lângă asta este și aproape de sfânta mănăstire. Drept urmare, rugătorii de aici își puteau face sălașe pentru oi, vite, cai și câte alte acareturi trebuincioase unei gospodării mari. Acestora li se adaugă la 9 august 1671 (7179) o danie a lui Statie, fost clucer, și a soției sale. Este vorba de seliștea Dăieni pe Prut, care înainte a fost ascultătoare de „morile gospod de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mea”. Constată apoi că mănăstirea Sfântul Spiridon are „sub protecția sa... mănăstirea Precista din târgul Romanului cum și... Prorocul Samoil din Focșani și biserica de piatră de la Bodești din ținutul Neamțului” înzestrate de voievozi cu „moșii și țigani și alte acareturi”. Apoi vodă mai spune că „Alexandru Constantin voievoda,... le-au desghinat de la mănăstirea Sfântului Spiridon”. Apoi „beizadea Ioniță Racoviță și nepoții luminării sale... luându-le să le epitropisească din neam în neam”. Un alt necaz de care se plânge vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se mai orânduia lefe și pe alte obraze”. Pentru aceea, vodă hotărăște: „Prin acest al nostru domnesc hrisov, înoim și întărim ca de acum înainte... să se urmeze, adică: veniturile a toate moșiile și de pe dughenile și de pe orice alte acareturi a mănăstirii Sfântului Spiridon să se ia după obiceiul pământului”. Stabilește apoi ca spitalul să aibă 40 de paturi. Cât despre doctori, vodă este hotărât să facă ordine: „Doctorul ce va fi... la spitalul acesta... să aibă a lua... pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
boier Filipescu nu numai un colaborator de nădejde, dar și un prieten de o discreție desăvârșită care, nu o dată, arătase o deosebită înțelegere bărbătească pentru înclinațiile sale. Se ridică, se îndepărtă și reveni. ― Dac-ați ști cum arată casa și acareturile marelui boier! De fapt ar trebui să vorbesc la timpul trecut, pentru că toate i-au fost luate într-o singură clipă, madame... Se opri la timp. Femeia îi ceruse să nu-i pronunțe niciodată numele. Turnă lichiorul de cireșe amare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
buticuri și sereleuri familiale, iar firimiturile de la masa lor îmbelșugată rămâneau să fie legumite de ceilalți salariați ai școlii și de către copii. Ceva de ochii lumii, o mânjeală, acolo, trebuia să le rămână și copiilor. Că doar cum se numeau acareturile alea din camioane, dacă nu ajutoare umanitare pentru copii. Orfanii, vezi, cei mai oropsiți dintre oropsiții regimului Ceaușescu, dintre care chiar unii de aici, din școală, au fost omorâți la Revoluție. Copiii noștri, mă rog, ai statului, ai tuturor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
și Bîrlogu, merge moșia Nadinei și apoi continuă până la Teleorman. Cum vezi, aproape am ocolit întreg domeniul nevestei mele... Între Bîrlogu și Amara, mult mai devale, se vede încă un sat ― Ruginoasa, chiar în centrul proprietății noastre. Acolo, avem acuma acareturile de căpetenie și uneltele mai bune. La orizont, se zărește și de aci satul Izvoru. Pata roșie e coperișul castelului Ghiculeștilor. Pădurea aceea, la stânga Izvorului, e a noastră. Sunt vreo trei sute de pogoane. Atâta s-a mai salvat. Cu un
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oameni, că-i păcat! Profitând de reaprinderea mai aprigă a discuției, Dragoș cu Herdelea își urmară calea cotind pe ulicioara dinspre Vaideei unde, aproape peste drum de conacul arendașului Buruiană, ședea popa Nicodim Grancea, într-o casă arătoasă, cu multe acareturi și o ogradă cât o grădină. Îl găsiră ajutând de zor la descărcatul unui car de dovleci. Era în potcap, cu o rasă cafenie soioasă, suflecată în față peste genunchi. Avea o barbă mare albă, cam înnegrită de murdărie. Se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
sărman care a fost călugăr pe undeva, s-a smintit, a fugit din mănăstire și acuma, de ani de zile, propovăduiește năzdrăvănii și trăiește din mila oamenilor. Conacul din Lespezi era bătrân, modest și prietenos. În curtea largă, înconjurată de acareturi, stătea stingheră o cabrioletă cu un cal negru. Titu Herdelea recunoscu pe fiul arendașului Plata-monu, pe care-l întîlnise deunăzi cu învățătorul Dragoș. Tânărul îi spuse că e aici cu tatăl său, care a venit la Gogu Ionescu, proprietarul moșiei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
știre oamenilor că toate moșiile sunt ale lor de-aci înainte, și să se apuce de îndată să le împartă după dreptate, iar pe boieri și pe arendași să-i alunge și să le ardă conacele, și curțile, și toate acareturile, ca nu cumva să se mai întoarcă înapoi! Ai înțeles, femeie? ...Și să nu întîrzie deloc oamenii, că așa e porunca lui vodă și cine nu ascultă porunca, amarnic are să ispășească!" Uite așa mi-a spus călărețul și eu zic
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în privința dependințelor. Întreținerea cădea în sarcina arendașului, care avea dreptul să-l utilizeze după bunul său plac, afară de clădirea principală, pe care Gogu Ionescu o restaurase acum câțiva ani și o rezervase pentru el și soția sa. Platamonu întrebuința numeroasele acareturi de aici mai mult ca magazii și depozite. Grajdurile și cotețele stăteau aproape goale. Un căluț pentru îngrijitorul conacului, Dumitru Chiliei, o vacă de lapte, câteva păsări, ca să aibă boierii, când vin pentru câteva zile sau măcar pentru trebuințele imediate
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fie ceasul... O fi unu?... Că până am trezit oamenii, până am venit, o fi trecut vremea... ― Și de unde a pornit focul? ― Apoi întîi ardeau numai stogurile de paie și clăile de fân, dar pe urmă au luat foc și acareturile, că bate nițel vânt, nu tare, ca ș-aici... Logofătul apăru îmbrăcat. Din casă îl petrecu glasul nevestei, plîngător: ― Ia seama, Leonte... Fii mai lăsător și nu te înfurci cu oamenii, că-i știi cât sunt de oțărîți acuma și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
focul a pornit de la șirele de nutreț. Când s-a prins de veste, ardeau toate și flăcările cuprinseseră hambarele și grajdurile. Oamenii curții au sărit să salveze vitele. Cele mai multe însă au pierit, fiindcă abia se mai putea cineva apropia de acareturi. Chiar să fi fost apă și să fi dat ajutor toți sătenii, anevoie s-ar fi putut potoli prăpădul. Țăranii s-au urnit greu. Numai cei mai învecinați s-au ridicat să-și apere casele lor. Ceilalți dormeau, parcă erau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ardă cu flacără și pe urmă îl aruncă sub automobil, pe băltoaca ce se scursese între timp. O flacără albăstruie învălui deodată mașina, se ridică până la acoperișul de șițe, se prelinse în podurile cu fân de alături. În câteva clipe acareturile erau cuprinse într-un nor uriaș de fum din care țâșneau limbi galbene în răsuciri neliniștite. ― Foc!... Foc! izbucniră oamenii cu o bucurie sălbatică. ― Uiuiu, cum îmi încălzește inima! răcni Toader Strîmbu cu fața jilavă de sudori, alergând spre acareturile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
acareturile erau cuprinse într-un nor uriaș de fum din care țâșneau limbi galbene în răsuciri neliniștite. ― Foc!... Foc! izbucniră oamenii cu o bucurie sălbatică. ― Uiuiu, cum îmi încălzește inima! răcni Toader Strîmbu cu fața jilavă de sudori, alergând spre acareturile aprinse, parc-ar fi vrut să se arunce-n foc. Lângă cerdac, Petre Petre rămăsese zăpăcit, uitîndu-se ca prin vis la lumea ce viermuia prin curte. Numai într-un târziu văzu că nici Matei Dulmanu nu s-a clintit din
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-și încerce curajul și să spargă liniștea care-i amorțea pe toți... Cei mai mulți, intrați pe dincolo, prin curtea conacului, erau mai gălăgioși. Dinaintea lor porumbeii se ridicară în văzduh, iar orătăniile se împrăștiară orăcăind speriate. De prin grajduri și acareturi apăreau slujitori și argați de toate felurile, privind cu o curiozitate copilărească sosirea satului, râzând, schimbând glume, parc-ar fi venit la clacă cu lăutari. Numai bătrânul Ichim se uita mirat și nedumerit. Logofătul Bumbu se oprise, cu tremurături în
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
devastase focul numai castelul cel nou a fost asigurat. Totuși, dacă societatea își va respecta angajamentul și-i va plăti despăgubirea contractuală, din suma realizată el ar achita datoria la bancă, iar cu diferența și-ar reface măcar în parte acareturile și inventarul. Dumescu bănuia însă că societățile de asigurare nu vor consimți să plătească, considerând răscoala ca un caz de forță majoră, care anulează de drept obligațiile lor. Ar fi bine dacă guvernul ar veni cu o lege care să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
asta se întâmpla rar. În ochii lui albaștri două lacrimi ca două boabe de rouă îi izvorăsc pe sub pleoape tremurând ușor. A suspinat cu gândul că mult nu mai are de trăit. A intrat în casă, a văzut camerele. Din acareturile din curte nu mai era decât o bucătărie de vară mai mică și grajdul pentru vite, dar unul nou. Cele pe care le știa dispăruseră de mult timp, încă de când îi trăia mama. Și-a luat rămas bun de la Todiriță
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pervaz, acoperite cu peră dele. În bucătărie se află soba și niște rafturi pentru farfurii. În dormitor, un pat cu saltea, eventual un divan, și dulapul cu fote, marame, năframe, dar și chimire. În spatele casei se mai află hambarul cu acaretul și tot felul de alte angarale. Am uitat ceva ? Casă, mîncare, bîrfă... Toate țin de spațiul domestic atribuit/impus femeii. Pe urmele acestor cuvinte și lăsînd imaginația să zburde dincolo de ele, se configurează astfel un adevărat matriă moniu, urmele unor
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu lumea ! — Adică ce înseamnă să fii în pas cu moda ? — Păi să fie modern, să fie frumos și la noi... De la o etică („tradițională”) a îndestulării care impunea țăranului să aibă destul pentru propria sa gospodărie, de la vacă la acareturi, se trece astfel la o estetică („modernă”) a bunăstării, care expune frumusețea gratuită a balansoarului și alte însemne de emancipare. Dar termenul care le înglobează pe toate este cel de rustic, acesta rezumînd totodată cel mai bine efortul actual de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
hotelului Jiu. Drumul pînă În comuna lui Neacșu n-a mai avut nimic lacrimogen, pentru că orice lucru care vă scoate oficial din școală devenea prilej de veselie. Ați plecat Într-o excursie. În curtea părinților lui, o casă modestă, cu acareturi din chirpici și gard pe jumătate din scînduri, pe jumătate din nuiele, dar mai mult lipsă, se adunase tot satul, o mulțime de oameni simpli se holba la voi ca la niște extratereștri cum străjuiați sicriul pe traseul spre cimitir
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
și pe Gelu Popa fiindcă amândoi erau sărmani chiar și în viață și locuiau departe, la marginea orașului, prin împrejurimile lacului Gahița, pe o stradă, dacă stradă se putea numi, unde totul era improvizat, pipernicit și rarefiat sub soare casele, acareturile, tufele, firele de pătlăgele roșii din grădini în timpul verii, și totul. Lucian se dădu jos de la oglindă și împinse taburetul până către cazanul de aramă de la cadă. Dar piticii? își aminti el. Piticii trebuiau să aducă târâș pe scenă sania
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
este din locul domnesc al vămii... Pentru aceea... domniia me împreună cu... veliții boieri... dăm rămas pe vechilul... păh(ărnicesei)... și hotărâm ca părinții sinaiți, după afierosirea ctitorului aceștii biserici... se aibă a-și ține biserica aceasta Svete Lazar cu toate acareturile și cu tot locul cât este cuprins în semne”... ― Și uite-așa, sfințite, cei de la “locurile sfinte” au pus stăpânire pe tot ce era mănăstire moldovenească! ― Și n-au lăsat prada din mână, he-heee! Vreme îndelungată, fiule. ― Din câte îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
bate pendula așa mă lovește și fătul ăsta-n burtă! Nici de ceas nu mi-e trebuință. El nu greșește nici o dată.” Ieșisem deci, În lume, mă plimbam cu fala mamei scrisă pe umărul stîng. Oameni cît să nu zărești acareturile, mulți mascați, alții cu fețe boite, cîțiva cu tichii pline de clopoței... Priveam carnavalul..., acasă dădusem cu ruj pendula, Îi lipisem pene multicolore de papagal, ornasem timpul... Unii care se trăgeau din pești au spus că nu e bine, alții
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
Petrică a luat cuvântul la inaugurarea noului local de școală preamărind incendiul din '32, preamărind pe cei care s-au îngrijit să ridice local nou cu șase săli de clasă, cancelarie, cameră pentru material didactic, magazie pentru lemne și toate acareturile pe un teren de două hectare bine ascunse după un gard și el nou! Cât despre autorii incendiului de la dărăpănătura de școală din Necrasovca Nouă, nimeni nu știa nimic, desigur în afară de doi: Petrică și președintele comitetului școlar comunal, un țăran
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
în casă, un din ăsta. Dar, cum stabilim cu exactitate, numărul acestora, din întraga urbe? Prin control. S-au format echipe.Astea au cotrobăit peste tot: casă cu casă, apartament cu apartament, curte cu curte, împrejmuială cu împrejmuială, colț de acaret cu colț de acaret, ca, nu cumva să scape neânregistrat vreun colțișor de latrină, fără ca să-i fie aplicat impozitul respectiv. Ba,într-o ședință de consiliu, s-a adoptat încă un amendament, la hotărârea inițială. Anume, să fie taxată
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]