65,481 matches
-
alte instituții au ceva de ascuns, de menajat. Ce anume? E limpede ca lumina acestor superbe zile de toamnă nepronosticate de meteorologi (cum să nu-i ierți dlui Iliescu gafa de a-i face mincinoși pe meteorologi tocmai la ei acasă, cu ocazia inaugurării nu știu cărui sistem de avertizare ultra... american?): instituțiile statului român postsecurist colcăie de securiști. Era greu pentru dnii Pintilie și Stan să-și dea seama de capcana în care cad. Cine i-a pus să dea ascultare cîntecului
Cui i-e frică de foștii securiști? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14637_a_15962]
-
alta. Omul acesta lăsa impresia că intuia cu atîta claritate ce se petrece în capul prim-ministrului că nu putea să-i prezinte opinia decît dojenindu-l un pic" (Cursă pe contrasens; p. 158 ). La rîndul său, Răsvan Popescu, întors acasă după o zi de muncă, la 7 iunie 1998, pune mîna pe jurnal și își pictează șeful de care abia s-a despărțit: "Nu-i deloc simplu să-l descriu pe Radu Vasile. Rar am văzut așa un cocktail: băiat
Culisele unei mari dezamăgiri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14642_a_15967]
-
emisiuni sînt foarte prost plătite. Ca la noi, la nimenea. De unde bani? Eu știu de unde. Din salariile trepădușilor, din risipa pe alte emisiuni stupide, din plimbările unor corespondenți precum Mihai Rădulescu, de la Vatican la Cairo, care mai bine ar sta acasă. Dar despre asta, cu altă ocazie.
Culturale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14662_a_15987]
-
la ghișeu, în farmacie. Intră o cerșetoare și se duce țintă la cel cu portofelul în mînă. Acesta începe să bodogăne, fără a se adresa cuiva anume: Nu poți să le dai la toți. Dacă le dai la toți, pînă acasă nu mai rămîi cu nimic: să le dea statul. Să se îngrijească statul de ei. La gară o femeie cu o poveste cam învechită: boală, spital, nu-i ajung banii să se întoarcă la Suceava, mai are nevoie de 100
De la un refuz la altul by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14679_a_16004]
-
Vadim. Nici n-ar avea cum, de vreme ce o serioasă parte a membrilor partidului condus de Adrian Năstase gândesc, vorbesc și se comportă ca niște peremiști. Trecerea în barca lui Vadim n-ar reprezenta pentru ei decât o îndelung așteptată întoarcere acasă. Pe acest fundal tensionat, sunt semne că meciul dintre președinte și premier nu se va opri la declarații. Non-combat-ul va dura, probabil, până la întâlnirea NATO de la Praga. Dar imediat după aceea tare n-aș vrea să fiu în pielea lui
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
sunt. Însă, Cihoricii n-au știut niciodată unde le e tatăl familiei și din ce trăiește. I-au spus doar că trăiește din apă și din moarte, pentru că mereu se trăiește din moarte. Și într-adevăr, tatăl lui Leandru venea acasă tîrziu, murat de Dunăre ori de Sava, care se deosebesc clar, fiindcă fiecare rîu altfel respiră. Și mereu cam pe la miezul nopții strănuta de ud ce era cam de zece ori, de parcă număra. Leandru, care încă din copilărie purta numele
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat la editura Humanitas în 1995 poate citi, pe coperta a IV-a a cărții două opinii care pledează în favoarea traducerii integrale a corespodnenței lui Emil Cioran, din care face parte indiscutabil și schimbul epistolar avut cu Friedgard Schulte Thoma
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
ficțiune literară m-ar fi umplut de draci, iar perimetrul angelic mi-ar fi fost insuportabil. Ce să-i explic preabunului doctor că, pentru mine, a fi (încă) vie înseamnă și să știu ce se întîmplă în Irak, în țară, acasă, la redacție? Că fără plăcerea lecturii, organismul meu ar fi invadat de toxina mortală a plictiselii? Că unele deprinderi - așa nesănătoase cum or fi ele - mă abstrag paradoxal din suferință, în timp ce zidul protector aseptic mă înfundă în ea? Că atîta
În Eden, cu un bagaj de cărți by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14066_a_15391]
-
încurcă dezamăgitor - medicamentele compensate, indemnizațiile pentru mame etc. Concluzia lui Nistorescu e următoarea: "Am putea crede că mizele externe cu mize cu greutate i-au amețit pe oamenii puterii în așa hal încît nu le mai pasă de ce se întîmplă acasă. Politica social-democrată merge bine la export și gîfîie rău pentru propriii cetățeni ș...ț" Ceva nu merge pe undeva! Pe la încheieturile sistemului! l ADEV|RUL povestește, din surse, cum e privită la Cotroceni vizita pe care ar urma să o
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
partea română să decline invitația." l Spre norocul premierului Năstase, Otilia Bădescu, noua campioană a Europei la ping-pong, și-a cîștigat titlul în deplasare. Campioana n-a avut nevoie de un teren de nivel european care să-i fie asigurat acasă pentru a-și cîștiga titlul. După experiența cu firma fratelui baronului de Vrancea, Oprișan, care a umplut cu nisip Stadionul "Lia Manoliu", n-ar fi fost de mirare dacă nu găsea o firmă de specialiști care să planteze iarbă pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
dar, în același timp, severă. Nu ne dădea voie să facem nimic incorect, ne dădea peste degete pentru orice lucru nefăcut cum trebuie - era important cum mănânci, cum vorbești; persista vechiul obicei german și francez de a educa sever copiii acasă. Pe de altă parte, era încă moda ca în casă să se vorbească franțuzește, ceea ce face ca, la vârsta de 12 ani - eu -, și 15 ani - fratele meu -, ne-a dus interni la un liceu din Franța, mai mult din
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
început astfel un capitol nou în viața mea. Nu vreau să ascund publicului care mă va citi faptul că am fost extrem de șocat de ce am găsit în țară. - De ce anume? - Nu se schimbase prea mult centrul Bucureștilor, deci mă regăseam acasă, Calea Victoriei era aceeași, strada Știrbei Vodă (de unde plecasem în 1944) era la fel, cu aceleași case, doar că erau nezugrăvite de zeci de ani; ceea ce m-a impresionat cel mai mult a fost schimbarea populației, schimbarea omului la față! Am
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
să vă spun, alături, cu urechea la ce vorbeau, răsuflasem ușurat. Vasăzică nu erau cine știe ce dezacorduri grave (cum ar fi să zicem unele contracte, zestrea fetei) erau doar niște neînțelegeri sentimentale, de interese imediate, niște disensiuni, nu ceva logic, ireparabil. Acasă ajungând, pusesem repede mâna pe dicționarul enciclopedic, și la litera D citisem: Discordie sau neînțelegere cauzată de nepotrivirea unor interese, a unor opinii etc.; dezacord. Mergea carevasăzică, la urmă, și dezacord; dar nu, dacă nu exista și ceva abstract. Pentru
La persoana întâi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14088_a_15413]
-
ai serviciului personal de securitate, care-i vor asigura oricărui călător dreptul sacrosant de a-și căra În ritmul lui valiza, spre casa de bilete? Sau poate că toți indivizii de felul celor doi se vor muta la Londra, venind acasă cu avionul doar de sărbători? Desigur, se vor Îndesi strănuturile În ceafă, În avion, dar măcar nu va mai avea cine să mă Întrebe, În fața Gării de Nord: „Tămâie, unde mergi?”
Tămâie, unde mergi?. In: Editura Destine Literare by Florin Oncescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_358]
-
duce acum o viață evlavioasă și le iubește pe Maica Domnului și pe Maica Tereza. Dintre bărbați, unul este cleptoman, altul crede că este surd, unul este obsedat că, brusc, a devenit impotent și nu va mai putea la întoarcerea acasă să-și satisfacă țiganca, altul are impresia că posedă dimensiunile unei minuscule vietăți și că poate fi oricînd strivit sub vreo talpă neatentă. Mai este un personaj care tace și nu face nimic de cînd se află aici, în mânăstirea-
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
Ne propunem a excerpta în prezentele însemnări elementele menite a-l oglindi, din cuprinsul volumului intitulat jucăuș ("ca o parafrază la un bine cunoscut volum de versuri pentru copii de Marin Sorescu", după cum se alintă autorul) Unde am fugit de acasă? Statisticile ne spun că, la ceasul actual, aproape o jumătate de milion de cetățeni americani se declară de origine română, comunitatea în cauză plasîndu-se pe al 20-lea loc ca mărime în rîndul celor 71 de grupuri etnice de origine
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
comunistă îi lega, într-o manieră feudală, pe români de pământul natal, stigmatizîndu-i pe cei dornici "a-și croi o altă soartă" cu etichete precum renegați, apatrizi, trădători de neam. "Lumea liberă" i-a primit pe cetățenii oprimați la ei acasă, indiferent de capacitatea lor, mai mare ori mai redusă, de adaptare la mediul străin, în virtutea unui principiu democratic: "Este inuman să nu lași pe fiecare să decidă în cunoștință de cauză unde crede că e mai bine să trăiască. Procesul
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
strigoi. De aici și presiunea unor structuri ale imaginarului asupra codului etic al românilor. Fatalmente, sîntem judecați astfel prin ceea ce avem negativ. Personalități ca Enescu, Brâncuși, Eliade sînt cunoscute în cercuri extrem de restrînse, superspecializate". Gabriel Stănescu " Unde am fugit de acasă? Interogație asupra exilului, Criterion Publishing, USA, 2001, 246 pag.
Românii din Lumea Nouă (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14086_a_15411]
-
optând pentru economie. Uneori trebuie să recunoaștem și să preferăm un termen, mai puternic singur decât atunci când îl asociem cu vreuna din umbrele lui. (Andra Ionescu, elevă, București) * Uneori este necesară dar nu și suficientă, plecarea pentru un timp, de acasă, pentru a te întâlni acolo cu tine însăți, cu oglinda ta, cu ecoul, cu punctul magic către care, orbește până atunci, ai trimis inimoase săgeți. Aventura în afară, departe de casă, echivalează uneori cu o regăsire, în liniște, într-o
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14095_a_15420]
-
pentru simplul motiv că recunoaște în Saddam Hussein o ipostază sau alta a fostului dictator local. Occidentalul de rînd în schimb " și nu numai el - își exprimă resentimentele moștenite față de americanul care, după al doilea război, nu s-a cărat acasă imediat după ce s-a terminat războiul, ci și-a permis să aibă bani și să aducă democrația în raniță cu Planul Marshal. Bunicii occidentali supărați pe americanii cu bani le-au transmis nepoților care știu engleza aproape la fel de bine ca
Caleidoscop cu Saddam Hussein by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14098_a_15423]
-
inclus în categoria așa-zișilor critici open minded sau pentru a face pe plac unora de la Teatrul din Oradea. Și ținând seama că în seara premierei o parte din spectatori, chiar foarte tineri, au profitat de pauză ca să plece frumușel acasă, se pare că asemenea mie gândesc și alții. Spectacolul e viciat de un barochism excesiv. Formula "teatrului în teatru" care există din scriitură e supralicitată, e ridicată la cub. Utilitatea inserției unui intermezzo în care o dispută dintre Lysander, Demetrius
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
Rip Kirby, care pare aproape nou. - Ai văzut-o de aproape, ai fost la ea? - l-am întrebat. - Cîteodată. Cînd e singură. În fiecare după-masă, inclusiv duminica și-n zilele de sărbătoare, mi-a explicat Finito, mama Susanei pleca de acasă la trei și jumătate ca să meargă la slujbă și nu se întorcea pînă la opt; întotdeauna îi ruga să-i spună dacă o căutase cineva. Doamna Anita voia ca fata să se scoale cît mai puțin din pat. Prima oară
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
ușa. Nu-i spune nimic bietului Blay, dar adevărul e că mi se pare o prostie ce vrea să facă... Dar, în fine, o să fie o distracție pentru copilă, o să aibă cu cine să stea după-amiezile cînd nu sunt eu acasă. Cum te cheamă, frumosule? - Daniel. - Daniel. Ce nume frumos! Și Susana mea s-ar fi numit așa dacă ar fi fost băiat... Daniel și leii! Întotdeauna mi-a plăcut numele ăsta. Hai, ia-o pe coridor pînă în sufragerie, și
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
a fost omorît, nu știe nimeni. Ar putea fi foarte bine pe undeva, cu memoria rătăcită sau atinsă cumva, vreau să spun că nu-și amintește nici de familie, nici de nimic altceva și nu știe să se întoarcă înapoi, acasă... De-asta nu pot să spun că n-am tată. Susana mă privi curioasă și apoi zise: - Păi e ca și cum nu l-ai avea. La fel ca și mine. Scoase batista de sub pernă, o înmuie în apa de colonie din
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
femei, ca să se sărbătorească. Între timp, apare și dizeuza. "Dumneavoastră nu aveți liber?", întreb și eu ca să leg o conversație. "Eu sărbătoresc prin muncă, stimată domnișoară." Și eu tot prin muncă, că doar nu mă lăfăi în patul meu de acasă. Nu i-am mai spus. Am început să mă bucur cînd cineva îmi spune "domnișoară". Mă urc în acceleratul de Sibiu la amiază. Verific de vreo cinci ori. Clasa întîi?! Totul este delabrat, canapelele căzute, o mizerie și un miros
La căsuța albă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14114_a_15439]