3,948 matches
-
lucrului gata făcut care, oricînd, poate fi înglobat într-o structură mai mare și supus unui nou metabolism care-i anulează nu doar identitatea, ci și existența, pentru ca, finalmente, expresia pură a luminii și a aerului, a Cerului, într-o accepțiune mai largă, să împlinească nu doar un circuit al gîndirii, ci și un destin al materiei. Citită în această cheie, sculptura lui Maxim Dumitraș, iar prin sculptură trebuie înțelese și instalațiile lui, performance-urile care implică materialele și formele sculpturii, episoadele
Sculptura, de la natură la sens by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7112_a_8437]
-
Bitzan și Ion Șetran care, dintr-un oportunism care ar merita o atenție mai mare și o analiză mai amănunțită, au acceptat un negoț direct și explicit cu regimul. Cel de-al doilea segment îi includea pe artiștii oficiali în accepțiunea nepeiorativă a cuvîntului, adică pe acei artiști care au reușit să se facă acceptați atît la nivelul propagandei de partid, cît și la nivelul larg al opiniei publice, fără compromisuri amendabile și fără concesii evidente.. Cel de-al treilea segment
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte. Exista vag și un al patrulea segment, dar unul difuz și cu puține șanse de coagulare din pricina suspiciunii și a ostilității oficiale, acela care privea expresiile și atitudinile neconvenționale în accepțiunea strictă a cuvîntului. Exprimat mai mult individual decît ca o tendință largă și explicită, acest comportament artistic îi avea ca protagoniști de frunte pe Geta Brătescu, Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă
Cincizeci de ani de artă contemporană by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7652_a_8977]
-
din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul
DECIZIA nr. 754 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255517]
-
transport feroviar și cu metroul - în timp ce operatorii de transport rutier nu au dreptul de a beneficia de sumele anterior menționate - dau naștere unei măsuri ce îndeplinește toate condițiile pentru a fi calificată ca un ajutor de stat în accepțiunea art. 107 alin. (1) din TFUE, după cum urmează: (i) dreptul de a beneficia de contravaloarea sumelor anterior menționate reprezintă un avantaj cert conferit destinatarilor, adică operatorilor de transport feroviar și cu metroul, întrucât, prin încasarea sumelor respective, acești operatori
DECIZIA nr. 178 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255520]
-
susține că actul normativ criticat contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 7. De asemenea, se susține că reglementarea criticată, prin care se suspendă aplicarea unor dispoziții legale adoptate în vederea îndreptării unor situații discriminatorii, la două luni de la data la care aceste prevederi
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
autoarea excepției arată că aceasta contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 115 alin. (4), referitoare la situațiile în care Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență, dat fiind faptul că justificarea adoptării actului normativ criticat nu îndeplinește condiția urgenței reglementării, în accepțiunea stabilită prin jurisprudența Curții Constituționale în materie. ... 28. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale în materia adoptării ordonanțelor de urgență, prin care a statuat asupra condițiilor pe care acestea trebuie să le îndeplinească pentru a fi în acord cu exigențele înscrise în
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
Ca atare, raportând prevederile criticate la situația de fapt din speța aflată pe rolul acesteia, instanța judecătorească a învederat că decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor este nelegală, acesta exercitându-și dreptul de apreciere cu exces de putere în accepțiunea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. ... 25. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate privind absența reglementării posibilității ca plângerea prealabilă prevăzută de Legea nr. 101/2016 să poată fi introdusă și peste termenul prevăzut de dispozițiile legale, precum și a
DECIZIA nr. 182 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258854]
-
Înlocuirea sintagmelor „acte de comerț“ și „fapte de comerț“ are meritul de a stabili conținutul juridic actual al noilor noțiuni care vizează sensul economic al noțiunii de comerț, adică acela de interpunere în schimbul și circulația mărfurilor, astfel că, în accepțiunea actuală a legiuitorului, actele de comerț, respectiv activitatea comercială, sunt alcătuite din operațiunile ce privesc activitățile de producție, comerț sau prestări de servicii. Totodată, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea nr. 71/2011, noțiunea de profesionist include și calitatea
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
acestei cereri și fără ca prin aceasta să contravină dispozițiilor art. 1 alin. (5) privind principiul legalității. ... 26. O asemenea soluție legislativă nu este de natură să contravină nici prevederilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care, în accepțiunea sa largă, cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, iar, în accepțiunea sa restrânsă, înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a folosi un avocat pentru a-și
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
să contravină nici prevederilor art. 24 din Constituție privind dreptul la apărare, care, în accepțiunea sa largă, cuprinde totalitatea drepturilor și regulilor procedurale care oferă persoanei posibilitatea de a-și valorifica pretențiile sau a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului, iar, în accepțiunea sa restrânsă, înseamnă posibilitatea oricărei persoane de a folosi un avocat pentru a-și valorifica pretențiile sau a dovedi netemeinicia pretențiilor adversarului. Or, în cauza de față, textul de lege criticat impune prezența personală a persoanei care a redobândit sau
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, se arată că textele de lege criticate nu au în vedere o modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale, în accepțiunea de măsură legislativă. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin încheierile din 5 aprilie 2019 și 27 mai 2019, pronunțate în dosarele nr. 9.129/314/2016 și nr. 3.620/86/2018, Tribunalul Suceava - Secția I civilă și Curtea de
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
hotărârii a cărei revizuire se solicită, cu condiția să se refere la situații atestate de înscrisuri preexistente. ... 13. Curtea de Apel Suceava - Secția a II-a civilă opinează în sensul practicii judiciare constante conform căreia este considerat înscris nou în accepțiunea art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă înscrisul cu o dată ulterioară pronunțării hotărârii a cărei revizuire se solicită, dacă se referă la situații atestate de înscrisuri preexistente, art. 322 pct. 5 din Codul de procedură civilă din
DECIZIA nr. 621 din 7 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255682]
-
30 mai 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că, în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integrat privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal, fiind lărgită sfera persoanelor avute în vedere de legiuitor la momentul edictării normei. ... 11. Puterea judecătorească, prin Înalta Curte de Casație și Justiție, are rolul constituțional de a da unui text de
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
h) din Legea fundamentală. Arată că, la paragraful 23 din decizia menționată, s-a statuat că funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. În continuare, instanța judecătorească invocă Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016 și Decizia nr. 790 din 15 decembrie 2016. ... 14. În acest context, instanța judecătorească apreciază că interpretarea cu efect obligatoriu
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, s-a stabilit că, „în sensul legii penale, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, este funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal“. ... 21. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, art. 1 alin.
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
de drept în materie penală, prin care aceasta a stabilit că expertul tehnic judiciar și, respectiv, funcționarul bancar, angajat al unei societăți bancare cu capital integral privat, autorizată și aflată sub supravegherea Băncii Naționale a României, sunt funcționari publici, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. (2) din Codul penal. ... 31. Curtea a constatat că dispozițiile art. 175 alin. (2) din Codul penal nu sunt confuze, imprecise și imprevizibile, chiar dacă nu prevăd expres categoriile profesionale vizate, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de
DECIZIA nr. 253 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258662]
-
rotative a Consiliului Uniunii Europene, revocarea din funcție a unui membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, transparența procedurii de selectare de către ministrul justiției a candidaților pentru numirea în cele mai înalte funcții de conducere în parchete. Or, în accepțiunea Deciziei nr. 258 din 14 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 17 aprilie 2006, „inexistența sau neexplicarea urgenței reglementării situațiilor extraordinare [...] constituie în mod evident o barieră constituțională în calea adoptării de către
DECIZIA nr. 327 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258412]
-
expres în Legea nr. 55/2020, iar în ceea ce privește O.U.G. nr. 192/2020 Guvernul nu avea competența constituțională să modifice Legea nr. 55/2020, așa cum s-a arătat anterior), nu întrunește cerințele de calitate a legii, ca noțiune privită în accepțiunea sa materială, iar nu formală, fiind act emis de autoritățile executive ce nu oferă garanțiile necesare în vederea apărării drepturilor omului și care, conform Constituției României și jurisprudenței CCR, nu poate intra în sfera noțiunii de „lege“ (accepțiunea sa formală
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
privită în accepțiunea sa materială, iar nu formală, fiind act emis de autoritățile executive ce nu oferă garanțiile necesare în vederea apărării drepturilor omului și care, conform Constituției României și jurisprudenței CCR, nu poate intra în sfera noțiunii de „lege“ (accepțiunea sa formală). A subliniat reclamantul că măsurile de protecție a sănătății fizice și mentale a persoanei se stabilesc numai prin lege, nu și prin alte acte, iar această condiție nu este îndeplinită nici de Legea nr. 55/2020 și nici de
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
privire la art. 44 din Constituție, invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia nici Constituția, nici vreun instrument juridic internațional nu prevăd cuantumul pensiei de care trebuie să beneficieze cetățenii, acesta fiind stabilit în legislația națională, iar pensia are accepțiunea de „bun“ numai în măsura în care devine exigibilă. Or, în cauza de față, prevederile art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, care stabileau valoarea punctului de pensie, aveau în vedere data
DECIZIA nr. 203 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258296]
-
principiu chestiunii de drept concepute în următorii termeni: „Dacă valoarea obiectului unui contract de mandat remunerat este reprezentată de valoarea creanței în vederea recuperării căreia s-a încheiat contractul de mandat sau de valoarea remunerației mandatarului. “ ... 78. Luând în considerare accepțiunea noțiunii de „chestiune de drept“, astfel cum este reflectată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în cuprinsul deciziilor pronunțate în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare (a se vedea în acest sens deciziile Înaltei Curți de
DECIZIA nr. 41 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259417]
-
delimitează funcția ocupată de persoanele ce solicită acest tip de pensie, cea de «auditor public extern», și momentul la care o pot pretinde, respectiv la «îndeplinirea condițiilor standard de pensionare». “ Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut că în accepțiunea celor care au o vechime cuprinsă între 4 și 14 ani și care nu mai aveau calitatea de auditor public extern la data îndeplinirii condițiilor standard de pensionare s-ar putea crede că rolul virgulei reflectă voința legiuitorului de a
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
cazul hotărârii judecătorești, termenul de prescripție începe să curgă de la data rămânerii ei definitive, astfel cum este această noțiune definită în Codul de procedură civilă. ... 39. În reglementarea Codului de procedură civilă, hotărârile definitive sunt echivalentul celor irevocabile în accepțiunea Codului de procedură civilă din 1865. ... 40. Deși în Codul de procedură civilă din 1865 nu se regăsește expres soluția legislativă redată în cuprinsul celei dea doua teze a alin. (2) al art. 706 din Codul de procedură civilă, această
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]
-
considerată culpabilă și sancționată prin prescrierea dreptului de a cere executarea silită. ... ... VI. Punctul de vedere al părților 44. Contestatorul A a apreciat că termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a unei hotărâri judecătorești definitive (în accepțiunea art. 377 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865) și executorii (conform art. 376 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865), pronunțate sub imperiului Codului de procedură civilă din 1865, începe să curgă de
DECIZIA nr. 5 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253106]