629 matches
-
Taxus baccata"), molid ("Picea Abies") și foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"). La nivelul ierburilor diversitatea floristică este reprezentată de mai specii și subspecii de plante, dintre care unele protejate prin lege sau endemice pentru
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis (fluierătoare), Polyfonum spp. (troscot), Lithospermum spp. (mărgelușa), iar în culturi, Agropyron repens
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea"), jugastru ("Acer campestre") precum și tufărișuri cu specii de: alun ("Corylus avellana"), măceș ("Rosa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen de pădure ("Climatis vitalba") sau soc ("Sambucus nigra"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele specifice
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
dintre care unele exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă de munte ("Allium
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
exemplare cu vârste seculare au fost declarate monument al naturii) cu specii de brad ("Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Qurcus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), tei ("Tilia"), mesteacăn ("Betula nana"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), arin ("Alunus glutinosa"). Specii ierboase La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe (peste 750) specii de plante vasculare (unele dintre acestea foarte rare, motiv pentru care sunt protejate prin lege), printre care: ceapă de munte ("Allium vectorialis"), leurdă ("Allium
Parcul Național Roztoczański () [Corola-website/Science/328022_a_329351]
-
arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"). Arbusti cu specii de: jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde vegetează. Arbori și arbusti: pin de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
de pădure ("Pinus sylvestris"), molid ("Picea abies"), zadă ("Larix decidua"), fag ("Fagus sylvatica"), stejar, ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), cer ("Quercus cerris"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus glabra"), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), mojdrean ("Fraxinus ornus"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), răchită ("Salix alba"), plop alb ("Populus alba"), arin negru ("Alnus glutinosa"), scoruș ("Sorbus dacica"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), alun ("Corylus avellana"), ienupăr ("Juniperus communes
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
Den Bosch, Olanda. Însoțit de peste 30 de DJ, din întreaga lume, la spectacol au particpat peste 30000 de oameni. Evenimentul a fost radiodifuzat live în peste 30 de țări.. Spectacolul final s-a ținut în Sydney, pe 16 aprilie, la Acer Arena. Pe 30 aprilie 2011, Van Buuren a fost numit Ofițer al Ordinului de Orania-Nassau (ordin militar și civil creat în 1982), pentru serviciile sale aduse muzicii și economiei olandeze. În același an, a primit cheia orașului Leiden de la primarul
Armin van Buuren () [Corola-website/Science/313825_a_315154]
-
cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului este una diversă și are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus foliaceae"), mesteacăn ("Betula pendula"), arin ("Alnus glutinosa") și răchită ("Salix fragilis"), soc roșu ("Sambucus racemosa") și socul negru ("Sambucus nigra"), salbă moale ("Euonymus europaeus"), alun ("Corylus avellana"), lemnul câinelui ("Ligustrum vulgare"), sânger ("Cornus sanguinea
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
speciilor de fauna și floră sălbatică). Floră ariei protejate are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
are în componență arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus") sau măceș ("Roșa canina"). Printre elementele floristice aflate la nivelul ierburilor se află o specie de milițea ("Silene csereii
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Acer campestre () este o specie de arbori cu înălțimea de până la 17 m. Frunzele sunt glabre, palmat-lobate 5 sau 3 lobi, lungi până la 8 cm. Florile apar primăvara dispuse în corimbe compuse, sunt poligame și au culoarea verzui. Fructele sunt disamare
Jugastru () [Corola-website/Science/307759_a_309088]
-
Parcul National Munții Măcinului. Arboretele de fag (Fagus sylvatica, Fagus taurica) în amestec, în principal cu carpenul (Carpinus betulus) și teiul argintiu (Tila tomentosa) se dezvoltă într-o vale îngustă și umedă la altitudini de 350-400 m. Mai apar jugastrul (Acer compester) arțarul, ulmul, gorunul. Se întânesc chiar și exemplare de fag cu grosimea de 0,8 m și o înălțime de 30 m. Subarboretul e slab reprezentat fiind alcătuit din: alun, corn. În covorul ierbaceu semnalam: ferigile, pchivniul, obsiga de
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
forestieră, pajiști de luncă și vegetație acvatică. Ocupă o suprafață de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) - 1793 ha (36%), plop (Populus) - 1622 ha (33%), salcie (Salix) - 400 ha (8%), arțar (Acer) - 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) - 105 ha (2%), ulm (Ulmus) - 25 ha (0,5%), conifere - 25 ha (0,5%). În funcție de gradul de inundație și aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: "răchitișurile" (ocupă mici suprafețe, sunt formate din specii
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
cu vegetație de stâncărie. Vegetația arboricolă este constituită din specii de brad ("Abies alba"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), pin ("Picea abies"), zadă ("Larix"), tei ("Tilia"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula") sau paltin ("Acer pseudoplatanus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii de plante vasculare (ferigă, gențiană, iris), licheni și mușchi. Fauna este reprezentată de mamifere, păsări, insecte, reptile și broaște.
Parcul Național Świętokrzyski () [Corola-website/Science/328027_a_329356]
-
și se întinde pe o suprafață de 2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
2 ha.. Aria naturală reprezintă o zonă împădurită cu arboret de fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), ulm de munte ("Ulmus gablra"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), gorun ("Quercus petraea"), velniș ("Ulmus laevis"), jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata"), arțar ("Acer platanoides") sau scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"). Aria protejează o specie floristică de origine ponto-anatoliană, cunoscută de localnici sub denumirea populară de mărgelușă ("Sophora jaubertii"). Aceasta vegetează alături de coada șoricelului ("Achillea millefolium"), firuță ("Poa angustifolia") sau cucență ("Digitalis lanata").
Rezervația botanică Korum Tarla () [Corola-website/Science/328911_a_330240]
-
din pădure de brad argintiu ("Abies alba"), pin ("Pinus sylvestris") și molid ("Picea abies L."), în asociere cu fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau mesteacăn ("Betula pendula"), alun ("Corylus avellana"), carpenul ("Carpinus betulus"), paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), plopul tremurător ("Populus tremula"), ulmul de munte ("Ulmus glabra"). Flora zonei stâncoase este formată din specii de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
forestier al zonei este alcătuit mai ales din specii de stejari sud-europeni, cer ("Quercus cernis") și gârniță ("Quercus frainetto") până la altitudinile de 350 m. La altitudinile superioare se întâlnesc mai ales gorunul, stejarul pedunculat ("Quercus robur"), fagul, frasinul, arțarul țărănesc ("Acer tataricum"), ulmul. Mai sunt prezente, în proporție mai redusă, plopul, aninul negru, salcia, aninul alb, socul negru, alunul, păducelul, măcieșul, cornul ș.a. Fauna este compusă din specii cum ar fi pisica sălbatică ("Felix silvestris"), ciuful de pădure ("asia oxus"), pițigoiul
Comuna Dăbâca, Cluj () [Corola-website/Science/299173_a_300502]
-
și dialipetală, cu 8 stamine pe două verticile și cu disc nectarifer. Gineceul este format din două carpele concrescute, iar fructul este uscat, mericarpic, o disamară caracteristică. Singura specie cu flori unisexuate, dispuse dioic și cu frunze compuse (imparipenat-compuse) este Acer negundo L. (arțar american), care la noi este cultivat mai ales în scop ornamental. Celelalte specii ale genului Acer cresc spontan pe teritoriul românesc: A. tataricum L. (arțar tătăresc), are frunze aproape întregi, cu nervație penată; A. platanoides L. (paltin
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]