790 matches
-
emancipării și ireverența. Prima dimensiune este subliniată de ideea de celebrare. Aceasta presupune ...un eveniment solemn, ocazional sau periodic, având ca scop să onoreze, să recompenseze sau să ridice În slăvi În mod public o persoană demnă de a fi aclamată sau să comemoreze aniversarea unui eveniment important pentru societate. ș...ț O celebrare include rituri adecvate și obiecte speciale (parade și procesiuni, Întreceri, performanțe teatrale și muzicale, alimente pregătite special, costumație aparte), care dobândesc o anumită semnificație În acea ocazie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acum în dezordine, amestecând paginile decupate. Țarul a reapărut pntru o clipă, călare, cu o icoană în mâini, în fața unui rând de infanteriști îngenuncheați... Chipul lui mi-a părut îmbătrânit, întunecat. Eu îl voiam iarăși tânăr, însoțit de frumoasa Alexandra, aclamat de mulțime, glorificat în strofe entuziaste. Numai la fundul cufărului am dat, în sfârșit, de urmele lui. Titlul cu litere mari nu putea să păcălească: „Gorie Rusiei!” Am despăturat pagina pe genunchi, cum făcea Charlotte și, cu jumătate de glas
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ȘI PAVEL, BASTILIA RUSEASC|. SFÎRȘITUL REGIMULUI AUTOCRATIC... Cele mai multe dintre cuvintele acelea nu-mi spuneau nimic. Dar înțelegeam esențialul: Nicolae nu mai era țar, iar știrea căderii lui provoca o explozie de bucurie delirantă la cei care, încă ieri seară, îl aclamau urându-i o domnie îndelungată și prosperă. Realmente, îmi aminteam foarte bine vocea lui Heredia, al cărei ecou mai răsuna pe balconul nostru: Oui, ton Père a lié d’un lien fraternel La France et la Russie en la même
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
are naționalitate, naționalitatea lui fiind umanitatea întreagă a comunarzilor, n-are trecut și tradiții, c-un cuvânt nimic de pierdut, totul de câștigat. " Pseudo - românul " și cu el d. C. A. Rosetti se laudă că, la 1848, toată țara "a aclamat stindardul" dumnealor. Dar ce e 1848 în România îndeosebi? Ce însemnătate istorică a avut acest an pentru noi? Să i-o spunem noi. Toată mișcarea română de la 1848 n-a fost decât pretextul căutat pentru ca rușii să treacă în Transilvania
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mers cu nerușinarea până a vinde oamenii cu toba la mezat! În mijlocul acestei dezlănțuiri de pofte și de patime patriotice s-au operat și câteva schimbări la față impuse de evenimente. Deodată cu cărunțeala părului, ermitul de la Florica a fost aclamat de semizeu. Cu ocaziunea acestei deificațiuni toate dobitoacele apocalipsei au devenit ființe inteligente: "asinii " de odinioară, ca să ne servim de forma neologistă întrebuințată de d. Maiorescu, s-au îmbrăcat în piele de leu și Kogălnicenii, Lahovarii, Ioneștii s-au văzut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ÄÖ a ajuns să fie interpretat nu că „oștirile lui Israel”, ci că „oștiri cerești” - mulțimea aștrilor sau a îngerilor peste care YHWH este stăpân cu putere absolută, pantokrátÄr. În celebra vedenie a lui Isaia (Is 6,3), serafimii îl aclamă pe YHWH: Q":Äš, q":Äš, q":Äš YHWH Te>"’ÄÖ... Un reflex al acestui pasaj este, în Noul Testament, Lc 2,13: mulțimea de oaste cerească (sØn tÄÎi aggélÄÎi plQÎthos stratiăs ouraníou) care îl laudă pe Dumnezeu la nașterea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mijlocitor la Tronul lui Dumnezeu (5,6), iar mânia lui îi îngrozește pe cei nelegiuiți (6,16). El are acum putere dumnezeiasca, este pe tron alături de Dumnezeu (22,1.3) și primește închinarea întregii curți cerești (5,8.13), fiind aclamat că mântuitor (7,10). În final, el este templu și făclie în mijlocul Noului Ierusalim, cetatea coborâta din cer. Semnificații de bază: Cel care ia asupra să păcatele lumii și îi eliberează pe oameni de ele prin moartea să + metaforă. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
voiau să revină la un presupus creștinism apostolic, care ar fi fost denaturat și corupt de catolicism și papi și infestat de aceștia cu „idolatrie” și „filozofie păgână”. În Anglia, la urcarea pe tron, regele Eduard al VI-lea era aclamat de protestanți ca un „nou rege Iosia”, iar Elisabeta I, ca o „nouă Deborah”. Cromwell îl invoca pe Isaia în fața parlamentului englez și proclama că englezii erau poporul lui Dumnezeu, văzând în elecțiunea lor o repetare a alegerii vechiului Israel
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
poate, trăsătura sa cea mai intens și mai voluptuos valorificată. Criticul se propune de multe ori ca un necruțător floretist care îi provoacă pe marii campioni la „meciul secolului”, preocupat regizoral de numărul spectatorilor care îi ar putea să-i aclame bravura. Când ei sunt puțini sau reacționează contrar așteptărilor, criticul se simte bine în ipostaza persecutatului. Ceea ce îl irită în primul rând este statura marilor scriitori, pe care se străduiește să îi doboare de pe soclurile pe care i-a așezat
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
vor încerca să i se împotrivească. Apoi se va năpusti asupra cetăților Tyrului și Sidonului (cf. Is. 23,4.5), precum și asupra regiunilor învecinate, iar în scurt timp va stăpâni lumea întreagă: „Așadar, în vremurile acelea [Anticristul], după ce va fi aclamat de către aceștia și va zdrobi în război trei dintre cele zece coarne și le va smulge - adică Egiptul, Siria și Etiopia -, după ce va lua toate leșurile și prăzile, supunând pe urmă și celelalte șapte coarne, va începe să se mândrească
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Armata victorioasă, alcătuită din perși, mezi, caldeeni și babilonieni, traversează Eufratul pedestru, dat fiind că fluviul va fi secat. Cei doi cezari, în frunte cu Nero, încearcă să reziste, dar regele oriental mactatos uolucribus donat escam (v. 912). Învingătorul este aclamat de soldații romani. Roma este cucerită, devastată, trecută prin foc și sabie. Cetatea eternă dispare de pe fața pământului. Învingătorul se întoarce în Orient, unde este bine primit de iudei. Aici, multa signa facit, ut illi credere possint (v. 929). Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Kogălniceanu, ministrul de externe, a prezentat un asemenea plan drept „zvon” și a Încercat să acrediteze ideea că niciodată nu a fost vorba despre așa ceva. El a mai afirmat că la Întoarcerea lui Carol de pe frontul sud-dunărean, acesta a fost aclamat de mulțime și de Camere, dar că, nici el, nici miniștrii nu au rostit apelativul „rege”. Mai mult, omul politic român susține că „România poate să-și crească prestigiul și fără a adopta un titlu străin și contrar tradițiilor ei
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
nu pot fi distinse din cauza bandajelor care îi acoperă fața. Petrecerea nocturnă la care este invitat este o nuntă macabră, iar descrierea ei pune în valoare o capacitate imaginativă excepțională, dublată de o știință desăvârșită a gradării efectelor: „Mireasa fantomă aclamă în fața ferestrei parăzile nevăzute fluturând o batistă subțire. Pe pieptul ei, păianjenul adolescent, fruct tăcut al unui îndepărtat incest, își continuă somnul și apropierea mea plutind la înălțimea catafalcurilor nu poate opri clipirea senilă a micului său ochi. Invitații se
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
III. Mândria de a fi „de-al locului” Patriotismul local - debarasat complet de sensul său peiorativ - este real la sat. Faptul că o comună învecinată (sau nu) are niște realizări notabile, poate reprezenta pentru alte comunități un imbold să-și „aclame” propriile succese. Iar anunțarea publică a acestora nu are ca scop o recompensă materială, ci simpla recunoaștere, obținerea aprecierii celorlalți este suficientă. Validarea eforturilor și a lucrului bine făcut se poate constitui, în sine, într-o recompensă pentru membrii comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
atât de remarcabil descris de Marcel Proust sau Tomaso di Lampedusa. Salonul monden este saturat de obiecte neînsuflețite. Oamenii devin niște etichete, cuvintele învăluie numai dorințe ilegitime, iar cheia succesului este înfrânarea de la înfrânare. Demonul futilității domnește nestingherit, stârnind ambiguitățile, aclamând tautologia sterilă și disprețuind osteneala creatoare. Mondenitatea se definește prin apologia indirectă a nerușinării. Inconsecvențe abuzive și repetate definesc adevărul lumii. Câtă vreme suntem în lume, credem că nimic nu supraviețuiește morții și ne comportăm ca atare. Darurile ascezeitc "Darurile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
colaboratoarei mele de la înființare, Doamnei Elena M. șeulescu recunoștința noastră pentru devotamentul ce l-a arătat Societății Ortodoxe; de asemenea, Prea Sfințitului Arhimandrid Scriban, Sfinției Sale Pr. Georgescu, Domnilor Profesori: Tașcă, Oteteleșanu, Caracostea, Ispir, Popescu Tudor, Ioan Dumitrescu; Vă rog să aclamați cu mine pe noi membri: Doamnele Maria Georgescu, Zefira Col. Voiculescu, Lelia Popescu, Alexandrina Mincu, Ana Vasilescu Karpen, Lucreția Amiral Irimescu, Maria D. Soare, Maria G-ral Anastasiu, Eugenia Orghidan, Ana Lahovary, Venera Comandor Darian. Domnul Prof. Savin, Domnul Vasilescu Valjean
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
cult pe care țara și chiar planeta întreagă îl închinaseră unui bătrân ce trăia ros de teama de a nu-i fi ucis pe cei ce puteau să-l ucidă. Slăvit sau urât, el se afla în inimile tuturor. Îl aclamau ziua, îl blestemau, într-un șușotit febril, la căderea nopții. Ei însă aveau privilegiul de-a nu-i evoca numele. De a se gândi la pământ, la foc, la apa plină de viață a torentului, ziua. Și de a se
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
început să-ți povestesc întâlnirea mea de la Milano cu unul dintre acei costumieri ai actualității. Cu limba dezlegată de băutură, pretindea că firma sa era capabilă să creeze un personaj politic, să-l impună, să facă pe toată lumea să-l aclame și, nouăzeci și șase de ore mai târziu, să-l demoleze, să înfățișeze exact opusul lui, fără ca opinia publică să-și dea seama de manipulare. Da, nouăzeci și șase de ore, patru zile, se fălea el, cu o singură condiție
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
ieșire, din tribunal, fostul condamnat la moarte nu putea să mai spună nimic. „Nu știu nimic. Știu că sunt nevinovat și niciodată nu m-am îndoit că Dumnezeu va ști să-mi facă dreptate” a declarat el mulțimii, care îl aclama frenetic. Wallance e în vârstă de 52 de ani, iar zbuciumul sufletesc prin care a trecut în ultima vreme l-a desfigurat complet. E palid, slăbit, istovit, un adevărat cadavru viu. Copleșit de emoție, era cât pe ce să leșine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la suportarea morții prin teroarea istoriei rămâne fuga. Dacă da, ai unde să fugi? Experiența lui Alexandru Șerban dovedește că nu. Fugind din temniță, el nimerește într-o piață în care, fără nici o constrângere, o masă de oameni aplaudă și aclamă atât de aidoma dresaților dintre care a fugit, încât personajul crede, la început, că aude tot ropotele și glasurile din „sertar”. Astfel realizează evadatul că întreaga țară devenise o școală de corecție, că lumea întreagă chiar este o închisoare. Scriitoarea
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
subit, fiind prea slăbuț. Nelu, ca fetele să nu sufere, a cumpărat un iepuraș și mai mic, de un alb strălucitor. Când fetele le-au dat drumul din nou în iarbă, cel gri țopăia încetișor și la fiecare săritură era aclamat de clubul juniorilor. Iar cel mic și alb, spre surprinderea stăpânilor și a spectatorilor, a sărit ca din pușcă prin iarbă, s-a strecurat rapid prin gard și ca fulgerul a trecut strada. Parcă venea din pădure și se grăbea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
propunere? -E sigur că până la urmă ne vom întâlni? Mie o să-mi fie dor de voi! - șopti oul micuț, sfios din fire. -Hai să ne înțelegem de pe acum. Peste un an, exact, în acest loc, ne vom revedea! -Foarte bine, aclamară cu toții. Primul ou o luase spre nord, al doilea în direcția sudului, al treilea se îndreptă spre est iar ultimul alese drumul spre vest. Fiecare își mai întorcea capul din când - în când, până nu se întunecase de tot și
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
eram conștientă că Îi posed, s-au pus dintr-o dată În mișcare. M-au propulsat milimetru cu milimetru peste cearșafuri. Arcurile vechi ale patului Îmi dădeau de furcă. În timp ce Încercam să avansez cu nonșalanță, ele Își vociferau Încurajările obscene. Mă aclamau, cântau de zor. Mă tot opream și porneam din nou. Era dificil. Respiram pe gură - o făceam mai Încet așa. Pe parcursul a zece minute, m-am tras din ce În ce mai aproape de ea. În cele din urmă i-am simțit căldura corpului pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fost Ostrov, unde familia regală a ajuns "vineri, 30 aprilie, la orele 1430" la bordul vasului Orientul, "după ce la Silistra i se făcuseră onorurile trăgându-se 21 focuri de tun"2729. Orașul Ostrov era "frumos pavoazat"2730, familia regală fiind aclamată de mii de oameni veniți special pentru acest eveniment. Printre cei sosiți în oraș cu această ocazie se aflau și "domnul general Vasiliu Năsturel, comandantul Diviziei Active, și domnul Scarlat Vârnav, prefectul județului Constanța"2731. La orele 15 vasul pe
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fost întâmpinată de circa 4 000 de locuitori veniți din plasa Hârșova și de către oficialitățile locale în frunte cu primarul orașului, domnul Burghelea. În cursul vizitei familiei regale în orașul Hârșova, "pe tot parcursul străzilor, înalții oaspeți au fost viu aclamați de mulțime, iar un fotograf a luat mai multe vederi foarte reușite"2739. În județul Tulcea, "iubitul și neobositul nostru prefect, domnul Luca Ionescu, zile întregi (...) în orașe și sate, cu un cuvânt peste tot, a dat înțeleptul său sfat
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]