4,780 matches
-
prozatorul și ziaristul Ion Cristoiu, care și-a făcut un program din publicarea la editură proprie a unor cărți cu caracter documentar. Cele aproximativ patru sute de pagini de amintiri ale lui Mihai Beniuc despre scriitorii în mijlocul cărora a trait că activist al PCR, ca președinte al Uniunii Scriitorilor și ca scriitor amator cu veleități de scriitor profesionist nu sunt nici pe departe o revelație. Ele cuprind puține informații și foarte multe comentarii prin care autorul urmărește, cu o viclenie primitivă, să
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
toți acești scriitori (...). Și pînă la urmă Klara și prietenele ei tot nu au înțeles de ce, la o adică, li se acordă atîta importantă acestor oameni: nu erau nici cei mai deștepți (publiciștii și criticii și, cu atît mai mult, activiștii de partid erau întotdeauna mai deștepți decît ei), greșeau des, se încurcau în contradicții pe care le-ar fi văzut și un școlar, cădeau sub influența altora - si totusi despre ei trebuiau să scrie compuneri și să tremure pentru fiecare
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
însuși l-a spurcat decenii în șir. Efectul a fost, după cum se știe, contrar: respingerea în masă de către elevi a obiectului numit "istorie". Orice profesor onest poate depune mărturie. Îndepărtarea elevilor de această materie se datorează și manipulărilor dezgustătoare ale activiștilor din spatele camerelor de filmat. Spectacolul isteroid la care s-a dedat fără jenă părintele istoriei naționale pe ecran panoramic are atât conotații politice, cât și personale. Că fost stâlp al propagandei comuniste, regizorul-revolutionar își vede astăzi periclitată perversa moștenire nationalist-istorică
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
-l conducea și în care îi atacase în numele dreptății și adevărului. Le rezista chiar dacă aceștia scot la iveală dosare mistificate despre trecutul său, îi incendiază locuința ș.a.m.d. Le rezista dar nu-i învinge, mafia securistica și "clonele de activiști" proliferând mai departe implacabil. Destinul eroului, acest om al vremii noastre, "nici învins, nici învingător", este proiectat pe marele ecran social, cartea nerestrângându-se numai la cazul său ci producând una dintre cele mai cuprinzătoare și mai elocvențe imagini ale
Nici învins, nici învingător by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17583_a_18908]
-
în problemele sociale fierbinți, scrie, vorbeste, protestează, admonestează ș.a.m.d. Într-un cuvînt, își pune probleme mult mai largi decît cele legate strict de tehnica și de construcția formei și se transformă, cu sau fără voia lui, într-un activist moral și într-un fel de "agent sanitar" al umanității. Și asta indiferent dacă rămîne fidel limbajelor consacrate sau experimentează expresii alternative și coduri noi de comunicare. În această categorie a artistului polimorf, situat la încrucișarea drumurilor estetice greu de
Paradoxurile lui Bata Marianov by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17610_a_18935]
-
a povestește acum Gabriel Plesea a am aflat și alte detalii despre adevăratele chipuri ale acestor trei, laolaltă vechi și noi ciocoi literări cu fumuri de esteți, critici și istorici literări, cameleonizați peste noapte din ărezistenti prin cultură (în fapt activiști culturali) ai regimului comunist-dictatorial în vajnici apărători ai proaspetei democrații ăoriginaleă a lui Ion Iliescu." Accesul de nervi al lui Gabriel Plesea nu se oprește însă aici. El declară că înainte de 1989, deși a făcut filologia la București, nici n-
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
mecanice care șunt pure alegorii, personajele lui Günter Grass șunt oameni de rînd implicați fiecare în felul lui într-un eveniment istoric memorabil: un soldat german care în 1900 participa la înnăbusirea asa-umitei "răscoale a boxerilor" din Chină, un vechi activist de stînga 68-ist, care devenit conferențiar cîțiva ani mai tîrziu, și ține studenților prelegeri plicticoase despre subiecte interesante (despre Paul Celan de pildă), un brutar din Köln care în povestirea datata 1950 își exprimă bucuria primului carnaval pe care
Günter Grass si "Secolul său" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/17616_a_18941]
-
mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scenă, vai... scenă în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații. (Asta se consumă în acel comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîteva vilisoare
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
asupra rosturilor lumii si floarea”, poetul G. Baciu asupra adâncirii sufletului aduce în atenția cititorilor omenesc. Poetul folosește p o r t r e t u l g ă u n o s a l și o admirabilă antiteză „domnului Activist” care dintre „înserarea din mine”, „suferă de răni intelectuale”, care produce plictiseală și dar își continuă și azi „ritualul „goliciunea destinului”, în de a parveni”, cerșind în opoziție cu optimismul din limbajul lui de lemn, „zgâriat finalul poemului, când de
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
se desprinde și din În poemul „Despre fericire”, poetul limbajului și „gâfâiala de cuvinte” a p o e m u l „ F e m e i a , v i c i u a l este neliniștit când vede „fericirea tuturor activiștilor corupți de astăzi, care înțelepciunii”(p.17), în care „Ea, femeia” rătăcindu-se” și încearcă să o trateze promovează „licheaua în vârful apare ca o simbioză de echilibru în „ca pe o problemă” filozofică. Înțelegând ierarhiei” prin slugărnicie, prin „gudurare
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
Linii și cercuri e tragică, întrucât se derulează, paradoxal, între oameni: singurătatea prieteniei. Peste acest strat al seducției, singurătății și sentimentului prizonieratului, R. Mareș adaugă un-altul, politizant. Astfel, în O bătaie în ușă, se sugerează că Eleni este urmașa unor activiști de stânga, învinși/executați de forțe obscure. Moartea asistată este tot o problemă de politică socială - în Antimetafizica, la urma urmelor - conceptul însuși fiind și o problemă de politizare a filosofiei. La fel de politizate sunt manipularea Revoluției, iubirii și prieteniei din
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
Iliescu, dar cu totul inutilizabile pentru a scoate țară din impas. Mă îndoiesc, de altfel, că echipa constantinesciană și-a propus cu seriozitate așa ceva. Specializați în minciună comunistă (să nu uităm, totuși, că actualul prezident și-a făcut mâna că activist bolșevic!), neinteresați decât de ocuparea fotoliilor moi în care se lăfăiseră ortăcii, cu și fără lampas, ai lui Iliescu, ei s-au crezut, dintr-o dată, o specie de nemuritori. Că ideea de nemurire le va fi venind de la venerabilii șefi
Bilant (la mâini si la picioare) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18192_a_19517]
-
în capul lui "negativii" trebuind să aparțină neapărat "mediului putred" burghez. * Dacă la proza abaterile de la "linie" sînt mai usor de observat, la poezie lucrurile se complică. Tipicul Notei e același: ce cuprinde volumul, apoi cîteva poeme povestite pe înțelesul activiștilor superiori de la CC-PCR și propuse spre eliminare din carte. Ceea ce o nemulțumește, în 1965, pe Fl. Molho la Viață deocamdată de Ion Alexandru, căruia îi dă totuși "bun de tipar" după ce îi scoate cîteva poeme (începuse dezghețul) - e că "poeziile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18189_a_19514]
-
decât o vorbă în vânt. Nu au și nici nu caută soluții concrete pentru Roșia Montană, ci caută un loc unde să se îmbete, să se simtă bine și să se plimbe dezbrăcați pe străzi. Iar câțiva dintre ei, mai activiști și mai importanți decât alții, organizează diverse întâlniri "conspirative", ținute în limbi străine pe după căpițe cu fân și au ajuns să creadă că salvarea întregii omeniri stă pe umerii lor! Cum pot trăi cu această uriașă răspundere?, ne întrebăm, cu
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
în limbi străine pe după căpițe cu fân și au ajuns să creadă că salvarea întregii omeniri stă pe umerii lor! Cum pot trăi cu această uriașă răspundere?, ne întrebăm, cu o ironie amară. Și îi întrebăm din nou pe acești activiști: din ce trăiesc, cine îi plătește și ce fac ei în restul de 360 de zile pe an, când nu "salvează" Roșia Montană?", se precizează în mesajul locuitorilor de la Roșia Montana. "Noi avem nevoie disperată să mergem la serviciu pentru
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
distreze și anul acesta la Fânfest nu numai ca nu ne-au ajutat cu nimic, dar am avut permanent sentimentul amar că ne calcă în picioare demnitatea de miner și voința noastră de a munci și a ne câștiga existența. Activiștii de la Fânfest profită de ani buni de situația și de problemele oamenilor amărâți din Roșia Montană, fără să fie trași la răspundere. Beneficiarii acestui festival nu sunt locuitorii din Roșia Montană, așa cum se laudă organizatorii, ci tot firmele pe care
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
amărâți din Roșia Montană, fără să fie trași la răspundere. Beneficiarii acestui festival nu sunt locuitorii din Roșia Montană, așa cum se laudă organizatorii, ci tot firmele pe care le aduc ei. Noi nu putem trăi din acest turism, pentru că acești activiști nu vin să se cazeze la noi, nu lasă bani în comunitate, ci se sprijină unii pe alții. Ce rămâne în urma lor? Munții de gunoaie, sticlele goale și amintirea tristă a unor oameni pentru care noi nu contăm și care
FÂNFEST: Mesajul locuitorilor din Roșia Montana pentru FÂNSENIȘTI by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21794_a_23119]
-
pe două voci, în care își povestesc în amănunt călătoria prin Europa cu trenul scriitorilor - Literatur Express Europa 2000 - că, dacă Vitalie Ciobanu folosește o limbă literară impecabilă, Vasile Gârneț e tributar încă unor clișee semidocte puse în circulație de activiști: Ce face un om supărat și necăjit? Multe, unii de exemplu mănîncă. Servim la restaurant un complex gastronomic intitulat "Paris" (carne de vită, păstăi și cartofi, plus o sticlă de apă) care ne costă cîte 10$ de fiecare. Dialogul cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
au forțat încetul cu încetul gratiile închisorii și au prefigurat orizonturile unei libertăți nici pînă astăzi cîștigate cu totul. Și nu întîmplător, în mediile cu nostalgii totalitare încă vii și cu deprinderile discreționare întregi, cum este, de pildă, Călărașiul, vechii activiști, abia coafați, se luptă și acum cu monumentele, știind instinctiv că libertatea creației este cel mai crîncen dușman al lumii estropiate pe care ei încă o visează și poartă în gînd. Tot în această perioadă, asociind sărbătoririi Măgurei, pe care
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
unei mitologii siluite, compromise odată cu instaurarea ideologiei și puterii comuniste. Lucrarea istoriei păgâne asupra așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la rampă ca semn al declanșării unui război de exterminare a satului tradițional. Un război ce se va perpetua în anii '90, când lumea se va schimba, mai ales catagrafic și demografic, prin dispariția bătrânilor și în special a
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
vitalitate. Comparați agitația din Occident, unde îmbătrânirea e înăbușită... în fașă, ca să zic așa, cu graba lui Iliescu de după 1990 de-a scoate la pensie oameni de cincizeci-cincizeci și cinci de ani! Firește, gândul său era să creeze securiștilor și activiștilor de partid o ieșire din scenă onorabilă. însă pe lângă ei s-a revărsat o mare de oameni în puterea vârstei care au preferat muncii sau reconvertirii sociale soluția comodă a "retragerii". Ei sunt și azi cei care votează pentru demagogii
Vize albe, pensii negre by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16797_a_18122]
-
șapte, când Ceaușescu, criticând ce s-a făcut în timpul lui Dej, a dat de înțeles că perioada respectivă nu se mai bucură de imunitate. S-a ajuns chiar la o standardizare spontană a prozei pe această temă. în mod invariabil, activiștii și securiștii erau reprezentați în cuprinsul ei ca personaje malefice, iar intelectualii trimiși în închisori sau țăranii obligați să se colectivizeze - ca victime (reprezentare în mare măsură adevărată, dar neproductivă din punct de vedere literar). Și mai greu de suportat
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
de vedere literar). Și mai greu de suportat decât acest maniheism era atmosfera invariabil sumbră. în Caravana cinematografică, Ioan Groșan face să se audă mereu, în surdină, o muzică veselă și grațioasă, mozartiană. Descins într-un sat, Mogoș, un tânăr activist, "tovarășul Tavi" se îndrăgostește de o învățătoare din partea locului. Toată învățătura marxist-leninistă din capul lui se dovedește ineficientă în atingere cu farmecul natural al feminității. "Caravana cinematografică" (instituție ambulantă ivită din admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
admirația naivă a lui Lenin pentru cinematograf) pleca în turnee prin sate în perioada de pionierat a comunismului pentru a-i culturaliza pe săteni. Ea reprezenta o nouă formă de "poporanism", având un scop nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
el la ceva!...") Nuvela care l-a intrigat atât pe Mihai Dulea, departe de a avea un subiect preoțesc, are unul... omenesc, ca aproape întreaga proză a lui Ioan Groșan. Protagonistul narațiunii este, într-adevăr, preot, dar putea fi și activist, ca "tovarășul Tavi", din Caravana cinematografică. Preotul, tânăr, se numește Emilian Marcu și vine într-un sat cu gândul să ducă o viață tihnită (îi place, printre altele, să pescuiască). Iată însă că una dintre femeile care i se spovedesc
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]