269 matches
-
să poată ajunge la cele mai înalte funcții. Junimismul se va contura, doctrinar, în epoca de după 1866, ca un răspuns la provocarea ridicată de supraviețuirea acestui tip antropologic al revoluționarului în mediul românesc. Adaptând, ca urmare a unui proces de aculturație, ipotezele liberal conservatoare europene, junimiștii au rezistat cântecului de sirenă al radicalismului iacobin. Stigmatizarea formelor fără fond derivă, organic, din această suveranitate a rațiunii, suveranitate în numele căreia practica junimistă descurajează fanatismul utopic. În contrast cu ramura radicală munteană, junimismul ilustrează pedagogia spiritului critic
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
orice sensibilitate istorică ce iar permite accesul la pătura țarănească, depozitară a tradiției. Ea e incapabilă să articuleze un program de altoire conservator destinat să facă să rodească solul național. Paradoxul lui Rosetti este cel al conservatorismului romantic românesc; critica aculturației este imaginabilă doar odată ce criticii înșiși adoptă gramatica occidentală ce le permite redescoperirea/reinventarea tradiției. Om al timpului său, ca și Alecu Russo, Rosetti intuiește trauma pe care această accelerare a istoriei este condamnată să o producă. Dacă în generația
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
37 ani, Iași). Pentru persoanele mai instruite imaginea divinației și a magiei este prezentată sub forma unui sincretism în care conviețuiesc laolaltă cunoștințe de sorginte folclorică, capacități înnăscute și o anume pregătire științifică. Practic este vorba de un fenomen de aculturație între elemente aparținând unei culturi populare și cultura modernă. Firește că în astfel de situații nu putem vorbi de o cunoaștere științifică (accentul cade pe har, tradiție, ereditate, plăcere). De altfel, Achim Mihu subliniază faptul că "în înțelegerea curentă, magia
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Paris, 1965 și, mai ales, Erwin Panofsky, Eseuri de iconologie. Teme umaniste în arta Renașterii, Gallimard, Paris, 1967 (trad. în franceză de B. Teyssèdre). 91. Georges Devreux, Eseuri de etnopsihiatrie generală, Gallimard, Paris, 1969. Vezi și Robert Kaufmann, Milenarism și aculturație, Ed. de l'Institut de Sociologie, Bruxelles, 1964. 92. "În mit, scrie Roger Caillois, percepem cel mai bine, pe viu, legătura intimă între perturbările cele mai secrete, mai virulente ale psihismului individual și presiunile cele mai imperative și mai tulburătoare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
concepută astăzi ca o cunoaștere 100 % împărtășită. În sânul unei societăți coexistă, într-adevăr, o pluralitate de forme, iar bagajul cultural al membrilor săi variază în funcție de statutul social (vârstă, sex, educație, avere, profesie, convingeri politice, afiliere religioasă etc.). Noțiunea de aculturație, atât de populară în antropologia pentru marele public, care desemnează ansamblul fenomenelor care au rezultat din șocul dintre două culturi diferite, este înșelătoare pentru că presupune la început două ansambluri pure și omogene. Dimpotrivă, noțiunea de hibriditate, mai la modă astăzi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
al Uniunii Sovietice și a reformei. Această destindere a sistemului s-a manifestat în mai multe feluri, iar, dacă ar fi să ne referim strict la situația Finlandei, ea s-a manifestat prin retragerea bazelor militare rusești în 1955554. Articolul Aculturația și contactul cultural își propune un studiu despre asimilarea celei de a doua culturi, proces impus de către minoritățile existente în stat. S-au realizat mai multe studii tocmai pentru a sublinia această nevoie de a îmbunătăți relațiile dintre orientările aculturative
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
poeților - XXXI WORLD CONGRESS of POETS (WCP), în "Destine literare", an IV, nr. 22-23, septembrie-octombrie 2011, p. 9. Chifor, Valentin, O generoasă arcă a prieteniei, în "Steaua", an LX, nr. 9, septembrie 2009, p. 45. Chiru, Maria Cristina; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. Cios, Irina, Profil '90. Călin Dan. Surprinzătoare trasee, în "Observator cultural", nr. 29, septembrie 2000, p. 24. Cios, Irina, Profil '90. media@terra 2000, în "Observator cultural", nr. 41, decembrie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în "Transilvania", nr. 7, 2008, p. 76. 553 Ibidem, p. 79. 554 Rodica Deaconescu, Aspecte privitoare la Războiul rece, în perioada deceniului al șaptelea al secolului trecut, în "Transilvania", nr. 5-6, 2009, p. 102. 555 Maria Cristina Chiru; Rodica Popa, Aculturația și contactul cultural, în "Transilvania", nr. 9, 2010, p. 43. 556 Ibidem, p. 44. 557 O altă sursă bibliografică este și The interactive nature of acculturation: perceived discrimination, acculturation attitudes and stress among young ethnic repatriates in Finland, Israel and
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
mediul urban românesc poate fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mediul urban românesc poate fi perceput drept o „încercare” - din multe puncte de vedere, nereușită - de adaptare a civilizației rurale autohtone la valorile și stilul de viață din Occident. Din acest așa-zis dialog, de fapt, o formă radicală de aculturație, a rezultat un produs hibrid - orașul modern -, un spațiu al antitezelor frapante, ce a pus laolaltă „aspirațiile înalte” cu tendințele de mutilare și alienare ale individului. Un loc în care luxul și opulența se întâlneau cu formele cele mai acute
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ne regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele fructe ale aculturațiilor fecunde. Aceea a unui Ev Mediu care nu a fost numai timpul tuturor nenorocirilor, dar și cel al tuturor nașterilor și renașterilor și al impregnării cu valori creștine care, oricare ar fi opțiunile noastre filosofice, constituie încă astăzi humusul mentalităților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bibliografice ș&ț, dezvoltă conceptele prezentate, iar trimiterile șΦț permit aprofundarea diverselor teme (cele mai importante fiind marcate prin folosirea majusculelor). Au fost alese mai multe axe principale, respectiv: ă componenta sociologică: comunitate, conflict, integrare, socializare, valori; ă sfera antropologică: aculturație, etnicitate, etnocentrism, tribalism, călătorie; ă dimensiunea filosofică: compasiune, fraternitate, laicitate, solidaritate, totalitarism; ă aporturile psihologiei sociale: atribuire (teoriile Î), discriminare, prejudecată, reprezentare, stereotip; ă mediul instituțional sau socio-politic: cetățenie, națiune, neorasism, popor, recunoaștere (politică de Î); ă abordarea juridică: azil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
FNSP (CEVIPOF) NAȚIUNE DEMEULENAERE Isabelle Doctorand În lingvistică la Universitatea catolică din Louvain (UCL) BILINGVISM (În colaborare cu BEHEYDT Ludovic) DURRIEU-DIEBOLT Carine Avocat În cadrul Baroului din Paris AZIL (drept de Î) FERREOL Gilles Profesor de sociologie la Universitatea din Poitiers ACULTURAȚIE, ALIENARE, ANOMIE, ASOCIAȚIE, ATITUDINE, CLASE SOCIALE, COMUNITATE, CONFLICT, CONVENȚII (socio-economia Î), CULTURĂ, DEVIANȚĂ, ETNOCENTRISM, EXCLUDERE, GRUPURI RESTRÂNSE (dinamica Î), IDEOLOGIE, INEGALITĂȚI SOCIALE, INSTITUȚIE, MOBILIZARE, NORMĂ, PUTERE, REGLEMENTARE SOCIALĂ, RELIGIE, RITURI, SOCIABILITATE, SOCIALIZARE, STRATIFICARE, TRANZACȚIE, VALORI FLAGEUL Noël Conferențiar, științe economice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Etnolog, conferențiar asociat la catedra de sociologie a Universității din Poitiers ARIE CULTURALĂ, CĂLĂTORIE, CONTRACULTURĂ, CULTURALISM, DIASPORA, LIMBI REGIONALE, PATRIMONIU CULTURAL, ȚINUT ZAOUAL Hassan Conferențiar, științe economice, Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Universitatea Littoral-Côte d’Opale CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, LOC DE APARTENENȚĂ Atc "A" Aculturațietc "Aculturație" După cum aminteau În 1936 Robert Redfield, Ralph Linton și Melville Herskovits Într-un celebru Memorandum publicat În revista American Anthropologist (vol. 38, pp. 140-152), termenul de aculturație ă printre primii care l-au folosit s-a numărat șiJohn Powell ă provine din vocabularul antropologilor nord-americani de la sfârșitul veacului al XIX-lea. Popularizat de școala culturalistă, el desemnează În același timp, În grade sau modalități specifice (de natură
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Tot În această categorie intră și fenomenele de disonanță identitară („conflicte interne Între valori contradictorii”, cf. Mucchielli, 1986, p. 92), de deculturație și de asimilare („pierdere a unei apartenențe prin adoptarea exclusivă a alteia, mai cu seamă În situațiile de aculturație forțată”, cf. Gresle et alii, 1994, p. 380), de devalorizare (care provoacă desocializare și agresivitate), de exaltare fanatică (printr-o exagerată concentrare asupra propriei persoane și, În general, prin nesiguranță identitară), de construcție de identități de fațadă („prezentarea artificială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Jocelyne (1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
deosebit de această chestiune se numără Boas, geograf de formație, Kroeber, Sapir și Wissler, Însă abia Melville Herskovits (1895-1963), fost elev al lui Boas, a realizat o sinteză globală pe baza cercetărilor acestora. Herskovits s-a aplecat Îndeosebi asupra proceselor de aculturație și de schimbare culturală În America de Sud și pe continentul african: Surinam (1928-1929), Coasta de Aur, Dahomey, Nigeria (1931), Brazilia (1941-1942), Africa neagră (1953, 1956-1957). În urma eforturilor mai multor cercetători aparținând acestei mișcări, au fost alcătuite hărți ale teritoriilor americane din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Press, pp. 248-265. SEGALEN Martine (coordonator) (2001), Ethnologie: concepts et aires culturelles, Paris, Armand Colin. VAN GENNEP Arnold (1975), „Pays, zones folkloriques”, in BELMONT Nicole (coordonator), Textes inédits sur le folklore français contemporain, Paris, Maisonneuve et Larose, pp. 75-110. Φ Aculturație, Difuziune/difuzionism Artă și interculturalitatetc "Artă și interculturalitate" Arta este un element deosebit de semnificativ pentru evidențierea relațiilor dintre culturi. Iar istoria umanității ne oferă multiple exemple de expresie artistică majoră rezultate din schimburi punctuale sau din coexistența unor universuri culturale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
piețe În plină expansiune, multiculturalismul se bazează pe un bricolaj al tranzacțiilor Între societatea-gazdă și societatea-oaspete (mai mult sau mai puțin bine primită, În funcție de originile sale geografice), care nu se manifestă doar la nivelul aparatelor instituționale și al dispozitivelor de aculturație. Indivizii Înșiși, În relațiile lor zilnice, sunt forțați de situație să creeze puncte comune de Întâlnire, să constituie fragmente de cultură cu uz specific, cum arată atât de frumos o poveste a lui Eric-Emmanuel Schmitt (Schmitt, 2001). Este adevărat că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
2001), Le Bricolage du social, Paris, PUF. — (2003), Sociologie de la vie quotidienne, Paris, PUF. LEFEBVRE Henri (1968), La Vie quotidienne dans le monde moderne, Paris, Gallimard. SCHMITT Eric-Emmanuel (2001), Monsieur Ibrahim et les fleurs du Coran, Paris, Albin Michel. Φ Aculturație, HIBRIDITATE, Instituție, MULTICULTURALISM, Sincretism, Tranzacție Ctc "C" Castătc "Castă" În sens strict, casta se definește prin raportare la organizarea socială hindusă. Un regim de caste se caracterizează prin trei trăsături fundamentale: specializarea ereditară, ierarhia și repulsia (respectiv teama de contacte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legat de noțiunea de basic personality, și-a efectuat studiile de teren În Insulele Marchize (1920-1922), În Madagascar (1925-1927) și În statul Wisconsin (1932-1933). Această noțiune desemnează de obicei ansamblul elementelor constitutive ale personalității, modelată de cadrul cultural (proces de aculturație), și pe care le posedă În comun membrii unei societăți date. Aceștia, de altfel, sunt obligați să se conformeze respectivelor elemente sau cel puțin să nu se Îndepărteze prea tare demodelul comun, riscând altfel să fie considerați devianți sau marginali
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra mondializării și aculturației ocupând și ele un loc important În galeria subiectelor de discutat. Dacă civilizația se bazează pe acumulare și progres, cultura ă ne amintește Paul Ricœur În Histoire et vérité ă se bazează pe o lege a fidelității și a creației
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prima ediție: 1955). ROCHER Guy (1970), Introduction à la sociologie générale, vol. 1: L’Action sociale, Paris, Seuil (prima ediție HMH: 1968). WILLIAMS Raymond (1995), The Sociology of Culture, Chicago, The University of Chicago Press (prima ediție americană: 1981). Φ Aculturație, Arie culturală, ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, Contracultură, Culturalism, CULTURĂ ȘI DEZVOLTARE, DREPT ȘI CULTURĂ, ECONOMIE ȘI CULTURĂ, ETNICITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), MULTICULTURALISM, Patrimoniu cultural, Sociabilitate, SOCIALIZARE, Subcultură Cultură și dezvoltaretc "Cultură și dezvoltare" În urma eșecurilor repetate ale modelelor și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
figurează În Septuaginta și desemnează situația comunităților evreiești implantate În afara Palestinei, În special În Egipt, după Întemeierea Alexandriei (332-331 Î.Hr.) de către Alexandru cel Mare. ν Această populație, care se stabilise și prinsese rădăcini În Alexandria, a fost supusă unei aculturații constante și eficiente. Evreii au adoptat astfel limba comună, koiné, care s-a impus În fața ebraicii și aramaicii. Și-au tradus Biblia În noua limbă, Împinși atât de nevoile lor culturale legitime, cât și din dorința de prozelitism. Ca urmare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]