8,468 matches
-
harpe mă scăpați în lună în floarea nebună nu vreau fericiri ci doar dumiriri și nu vreau lumină doar inimă crină iele din stejar zvârliți-mă-n jar cruțați-mi și truda de-a fi iarăși Iuda ARDEAL Ardealule - abia acuma te pricep: ți-aud urletul de mânii și-obidă așa-i - Ardeal: pân' nu te mușcă-aspidă nu știi că lucrurile din otravă-ncep din carne vie - zvârcol - răzbunare te vei trezi cu pumnu-nfipt în ceruri un pumn cu viscol - nu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
strângeți țarcul!” au 'țeles blugiștii noștri că de-acum românii în Carpații cei Ștefanici nu mai sunt stăpânii pravoslavnici or să fie rrromi și-americanii iohănnească rugăciune-or înălța curcanii... „munții noștri aur poartă” - zice-un cerșetor: „cristicii Carpați de-acuma vor fi abator”... frunzuliță cu trei flori vulturi se prefac în ciori sihaștrii - în moșieri omănașii - în vieri unde ai plecat - Hristoase de ne lași tot sub baroase? munții intră sub pământ țara s-a făcut mormânt numai vile cu
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
crescut, Nu mai sunt micuță, Acum sunt adult! Priveste-mă tată, Cât mă străduiesc, Să fii mândru de mine, Să nu te rănesc! Vino azi bunico, Vino pe la mine, Să mă înveți bunico, Cum să trăiesc bine! Tu ce citești acuma, Această poezie, Tu îmi ești prieten, Eu îți sunt solie! Cu recunoștința, Mă înclin acum, Că ți-ai făcut timp, Să mă mai asculți!!! Neluța Stăicuț 07.10.2015 Referință Bibliografică: Privește-mă...de Neluta Staicut / Neluța Stăicuț : Confluențe Literare
PRIVEȘTE-MĂ…DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380702_a_382031]
-
m-a cucerit, Nu-mi mai păsa că este fată, Nu-mi mai păsa că nu-i băiat! Zi după zi era mai mare, Și mai frumoasă ea era, Era o dulce alinare, Și-o mare binecuvântare! Iat-o făcând acuma primi pași, Ținându-se de mobila din casă, Și-apoi cu gura căscată am rămas, Când primul cuvânt a fost ”tată„! Și au urmat în mod normal, O bonă, creșa, grădinița, Și iată că avea primul ghiozdan, Acum deja e
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
apoi pe rând, Ea la liceul de artă a intrat, Și-apoi la facultate, Și iată că timpul a trecut și-i domnișoară mare! La rândul ei a început urcușul vieții, Și lecțiile le învață rând pe rând, Evident că acuma-i măritată Și normal că este mamă! Mi-e drag să fiu soție, mamă și bunică, Și de ce nu, imi place să fiu soacră, Mai ales că fiul meu acesta, Este fiul pe care l-am așteptat o viață! Mă
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
e dor de tine mamă, Fiica tu îmi iubeai, O așteptai mereu, Mereu o alintai! Mi-e dor de tine mamă, Știu cât mă iubeai, Chiar de nu mi-ai spus-o, Simțeam că o faceai! Hai mamă vin-o acuma, Ca să mai stai un pic, Numai pleca mămico, Hai să mai povestim! Mi-atât de dor mămico, Mereu te chem și strig, Hai vino iar acasă, Să nu ne despărțim! Neluța Stăicuț 31.10.2015 Ora 8,30 am. Referință
MI-E DOR DE TINE MAMĂ... de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380727_a_382056]
-
-ți spun câte regret! Tata, tu ai fost atuncea... Atâta de sever, Si m-ai bătut adesea, Dar eu tot te iubesc! Așa a fost să fie, Probabil viața mea, Să n-am copilărie, Și nici o bucurie! De mă întrebi acuma, Tată, de te-am iertat, O spun cu bucurie, DA TATA te-am iertat! Și datorită ție, Sunt acum, cea care sunt, Mi-ai dat și mie tata, Din sufletul tău bun! Păcat că n-ai putut, Tată, să ne
MI-E DOR DE TINE TATĂ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380731_a_382060]
-
că n-ai putut, Tată, să ne iubești, Să ne-nțelegi pe noi, Să nu ne chinuiești! De-atâta vreme tata, De când tu ai plecat, Si daca as fi vrut, Tot nu te-aș fi uitat! Și iară-ți spun acuma, Tata că-mi este dor, Să fii aici cu mine, Să fii nemuritor! Neluța Stăicuț 03.04.2015 oră 3,00 am Referință Bibliografica: Mi-e dor de tine tata / Neluța Stăicuț : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1900, Anul
MI-E DOR DE TINE TATĂ de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380731_a_382060]
-
o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în vara de se-ncinge tot, se răcește apoi, surd mi-l spală toamnă, cu suspin-hohot, cănd cade ninsoarea, blând se stinge încet torsu-i lenevos că la ușă, acuma, bate disperat tocmai Făt-frumos. C-o fi Făt-frumos, c-o fi Făt-urât, cine poate ști, însă, sincer, pana atuncea, sigur, mai scriu poezii! Referință Bibliografica: MAI SCRIU POEZII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2021, Anul VI, 13
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
câtva ani, tata a devenit domnul Spirea Buică, cunoscut și admirat și în comunele învecinate. Astăzi, când mă duc în Tigăneștiul natal, încă aud spunând cu admirație nereținută: „Eheiiii, cine a fost odată domnul Spirea Buică! Parcă îl văd și acuma, înalt ca bradul, pe unde călca, duduia pământul. Te bucurai când îl întâlneai.” Dacă eu m-am deosebit de frații mei care au luat calea finanțelor și am arătat interes pentru carte, tatăl meu a înțeles vocația mea și a contribuit
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
pe degete cucuiele pe care le avea în cap, Zeferino Turtă-Dulce spunând că de astă dată fusese încă și mai strașnic decât atunci cu țiganii, Chinezu încuviințând din cap, duba poliției sosind, Joaquim Brici-Ascuțit întrebând că ce mai caută poliția acuma? A venit să numere morții? Angelo punându-și ochelarii și făcându-se nevăzut, Zuca avea să spună mai târziu că se risipise în văzduh ca Mandrake, Dona Ermelinda înapoindu-i pălăria lui Tonecas Arenă pe aceeași fereastră prin care și
Dinis Machado - Ce spune Molero - by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/10262_a_11587]
-
desemnat-o de la primul meu comentariu făcut În presă ca fiind vinovată de această intoxicare, de această ilegală scurgere sau scursură din cadrul CNSAS-ului, neprobată de nimic, este domnul Mircea Dinescu, cei care se mai Îndoiesc și mai au neclarități acuma s-au lămurit, nici un alt membru al Colegiului CNSAS nu Îl confirmă pe domnul Mircea Dinescu, nu vreau să fac alte evaluări asupra stării mentale a celorlalți membri de la CNSAS deși orice om le poate face. Senzația dominantă este că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
economice, sociale, politice, media ș.a.m.d. Încât nimic nu se mai poate schimba, este o recunoaștere, dacă vreți o Îngenunchere În fața acestei evidențe. Toate acestea coroborate cu așa cum am spus duplicități, cu ascunderea de documente, cine a văzut până acuma dosarul sau dosarele lui Mircea Dinescu? Este evident că Mircea Dinescu ca securist a fost pe de o parte informator al Securității, cum proceda Securitatea din momentul În care a Început să fie și agent al unei organizații străine a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și toți o practică și la ora actuală din Franța până În America, fiți siguri, toate serviciile secrete din lume Își folosesc cetățenii pentru a-și apăra țara, pentru siguranța țării lor, este clar, se practică În toată lume, noi venim acuma să o facem mai catolici decât papa. Și sistemul comunist ca toate sistemele din lume Își găsise aceste metode de a implica, dacă vreți, lumea la modul acesta sistemic În delațiune și În autoapărare. Ce vreau să spun cu acest
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Înseamnă să-l ții pe fratele tău la ușă?” A fost un duș rece (făcut cu calm, fără patimă) pentru noi cei care ne gândeam, când euforic la apropierea de Uniunea Europeană, când cu stress la coșniță de zi cu zi. “Acuma, la ultimul recensământ, făcut În Ucraina, au apărut și romani și moldoveni. În Bucovina suntem romani, iar În Sudul Basarabiei unii se cheamă că sunt moldoveni. Nu suntem toți același neam?” Întrebări fundamentale, adevărate, menite să ne aducă aminte că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
În lume. Profesorul Brumaru se sculă cu o durere neînțeleasă de ceafă. „Bătrânețea” Își spuse el, ridicându se, cu mișcări leneșe, din așternutul mototolit de somnul agitat, pe care-l avusese peste noapte. Dormea stăpânit de vise prostești, pe care acuma, treaz fiind, nu le mai putea povesti. O visase pe Maria luptându-se În Împrejurări ciudate, cu tot felul de monștri și extratereștrii. Pentru ce, În ce Împrejurări, nu-și putea aminti. „Asta Înseamnă că trebuie să se Întoarcă băbuța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
-o. - Mai bine. Era mai greu dacă eram singură, a spus ea cu glas convingător. Era mai bine dacă nu coboram, mi-am zis eu În gând, fără a rosti cu voce tare acest lucru. Dar degeaba mă mai lamentam acuma. Trebuia să ne ridicăm și să plecăm mai departe. - Gata? am Întrebat-o. S-a ridicat fără să-mi răspundă. Cred că era foarte obosită, dar se temea să mi-o spună, de frică să n-o părăsesc, sau din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Iată, totuși, finalul, care este excepțional: Ea privește senină lanul de grîu care îi crește în loc de carne moale și vie în propriile ei palme pe falangele strîmbe Ea a trecut prin viața terestră ea a fost o ființă umană Iar acuma da acuma aproape că-i bine Pagina de revista revistelor are și sare, și piper. Rămînem în așteptarea unei infuzii de polemică și relaxare", stă scris despre recenziile de carte din România literară (cu exemplificări din nr. 20). Ce e
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
finalul, care este excepțional: Ea privește senină lanul de grîu care îi crește în loc de carne moale și vie în propriile ei palme pe falangele strîmbe Ea a trecut prin viața terestră ea a fost o ființă umană Iar acuma da acuma aproape că-i bine Pagina de revista revistelor are și sare, și piper. Rămînem în așteptarea unei infuzii de polemică și relaxare", stă scris despre recenziile de carte din România literară (cu exemplificări din nr. 20). Ce e drept! Și
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
sută. Este adevărat că în copilărie a păscut vacă pe dealurile Glăvilor. Mătușa mea, nașă Marioara Să mochiș, fostă Cetățeanu de-o seama cu Bartolo meu Anania și care este în viață, cu o memorie excelentă își aduce aminte și acuma cum ea păștea un cal Suru, iar el păștea o vacă frumoasă Joiana. Aveau în jur de 10 ani după cum spune mătușa mea și erau prieteni. Au trecut anii. Eu am reușit să scap din RSR în anul 1984 și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
de vorbit! În istoria gândirii omenirii, doar doi înțelepți s-au încumetat să rostească, nu întâmplător, cuvantul și să spună câte ceva despre el. Primul, Parmenide născut la Elea, la începutul secolului V î.Hr.: ,,Vreau să-ți vorbesc (ci tu fii acuma cu luare aminte)/ Câte drumuri se pot gândi spre-a afla adevărul:/Unul, că este Ființă și nici va putea să nu fie;/Asta e drumul crezării (și lui îi urmeaz-adevărul);/ Celălalt că nu e Ființă, că trebuie nici să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
într-o limbă cunoscută și ajunge cartea respectivă la cei care citesc în această limbă, si care pot pune un diagnostic al valorii, atunci ești avantajat. Va dau un exemplu: Herta Muller, atâta timp cât a stat în România, era o necunoscută. Acuma, cartea laureatei, care vorbește exact despre ceea ce vorbesc și eu în cartea mea despre samavolnicia regimului comunist și arestările făcute numai pentru intimidarea populației etc. ...ei bine, în limba română nu este citită pe planetă. Iar în limba română nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
spus. Spun multe cei mai înaintați în vârstă care l-au ascultat pe Zavaidoc în restaurantele țuluca, Stoica, Tralea, aplaudând impresionați de vocea, șarmul artistului care interpreta cu sensibilitate șlagăre precum „Foaie verde spic de grâu”, „Aș muri dar nu acuma” (Cântece pe care le-au preluat foarte mulți cântăreți de-a lungul timpului, dar... o spun cu părere de rău, , n-au catadicsit să-i amintească măcar numele înaintașului lor, ci s-au lăudat că-s creațiile lor. Păcat de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
vreo funcție. Dar țiam spus: sunt un biet bou. Și? Am pus tot la Caritas. Mi-am amanetat și paltonu. Ca să iau opt paltoane. M-am lăcomit. Ce nevoie am eu de opt paltoane?! Eu am nevoie de unu. Că acuma vine iarnă! Și... Stoica nu mai iese!... Dar ce, nu te-așteptai la asta? Cum să m-aștept?! ți-am spus că am nedumeriri politice. Și le-ai dat banii! își trage țiganca o palmă. Le-am dat. Ce, voiai
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba ei chiere!... Dar, daca pasărea are orbu găinilor, atunci nu vede!... Nu vede nici o posibilitate de unificare a canadienilor cu românii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]