362 matches
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcineț face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 881 (879+2), reprezentând 44,68% din populația localității . În prezent, sătul are 2.039 locuitori, preponderent ucraineni. Conform
Volcineț, Adâncata () [Corola-website/Science/316168_a_317497]
-
regiunea Cernăuți (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanță de 30 km sud de orașul Cernăuți. Orașul este situat la o altitudine de 342 metri, în partea de centru a raionului . Are locuitori, preponderent ucraineni. Localitatea Adâncata a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a localității a avut loc în anul 1438. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte din teritoriul Moldovei, teritoriu cunoscut sub denumirea de Bucovina. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Adâncata a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). În anul 1857 s-a construit în sat o fabrică de alcool, iar în 1869 s-a început construcția liniei ferate Cernăuți - Vadu Siret - Suceava
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Siret (în ). În anul 1857 s-a construit în sat o fabrică de alcool, iar în 1869 s-a început construcția liniei ferate Cernăuți - Vadu Siret - Suceava, care a trecut prin Adâncata. Conform recensământului din 1910, în Adâncata locuiau 5.549 persoane, aceștia fiind în mare majoritate țărani angajați în agricultură. Până la cel de-al doilea război mondial, majoritatea terenurilor din Adâncata erau stăpânite de familii nobiliare poloneze: prințul Adam Stanisław Sapieha
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
parte din districtul Siret (în ). În anul 1857 s-a construit în sat o fabrică de alcool, iar în 1869 s-a început construcția liniei ferate Cernăuți - Vadu Siret - Suceava, care a trecut prin Adâncata. Conform recensământului din 1910, în Adâncata locuiau 5.549 persoane, aceștia fiind în mare majoritate țărani angajați în agricultură. Până la cel de-al doilea război mondial, majoritatea terenurilor din Adâncata erau stăpânite de familii nobiliare poloneze: prințul Adam Stanisław Sapieha (până în 1892), apoi de Bronislaw Skibniewski
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
liniei ferate Cernăuți - Vadu Siret - Suceava, care a trecut prin Adâncata. Conform recensământului din 1910, în Adâncata locuiau 5.549 persoane, aceștia fiind în mare majoritate țărani angajați în agricultură. Până la cel de-al doilea război mondial, majoritatea terenurilor din Adâncata erau stăpânite de familii nobiliare poloneze: prințul Adam Stanisław Sapieha (până în 1892), apoi de Bronislaw Skibniewski (1830-1904) și ulterior de fiul său, Aleksander Skibniewski (1868-1942). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Adâncata a făcut parte din
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
mondial, majoritatea terenurilor din Adâncata erau stăpânite de familii nobiliare poloneze: prințul Adam Stanisław Sapieha (până în 1892), apoi de Bronislaw Skibniewski (1830-1904) și ulterior de fiul său, Aleksander Skibniewski (1868-1942). După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Adâncata a făcut parte din componența României, în Plasa Flondoreni a județului Storojineț. În anul 1930, orașul avea 5.413 locuitori, majoritatea populației era formată din români, existând și comunități de ucraineni, evrei, poloni și germani. În perioada interbelică, a funcționat
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca. Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca. Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. În anul 1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca. Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
componența RSS Ucrainene. În anul 1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca. Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.881 (1.698+183), adică 20,11% din populația
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
1956, Adâncata a primit statutul de așezare urbană (orășel), devenind reședință a nou-înființatului raion Adâncata. În perioada iulie 1959 - iulie 1992 Adâncata a inclus partea de nord-est a satului Dimca. Începând din anul 1991, orășelul Adâncata face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.881 (1.698+183), adică 20,11% din populația localității . În prezent, orașul are
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
și grupul de dans popular "Izvorașul". În piața centrală a orașului se află un monument al scriitorului ucrainean Taras Șevcenko și un Monument al soldaților căzuți în Războiul din Afganistan. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Adâncata era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de română (%) și rusă (%).
Adâncata () [Corola-website/Science/311757_a_313086]
-
studii privind situația reală a românilor din Ucraina: unul, consacrat situației actuale, celălalt, arătând cum din majoritari, doar în 150 de ani, românii au ajuns să fie minoritari. În această perioadă, a fondat Centrul Bucovinean Independent de Cercetări Actuale din Adâncata și a contribuit la coagularea forțelor românești din Ucraina, prin crearea Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina”. În aprilie 2006, el a fost ales din nou ca deputat, ca reprezentat al Partidului Regiunilor, fiind reales în noiembrie 2007 , apoi în
Ion Popescu (Ucraina) () [Corola-website/Science/311743_a_313072]
-
Stănești, întâlnit și sub forma Stăneștii pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
pe Siret (în , transliterat Stanivți, în și în ) este un sat reședință de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 387 metri, în partea de centru-est a raionului Adâncata. Localitatea Stănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Stănești face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 2.373 (2.274+99), reprezentând 98,14% din populația localității . În prezent, satul are 2.798 locuitori, preponderent
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
fraudă și tertipuri diplomatice, se întind de la nord-vest spre sud-est pe o distanță de peste 5 km, iar de la sud la nord — de circa 8 km. De la nord-vest spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de Jos, leagă
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de acolo, urmând-o, se poate ajunge, prin Panca și Jadova, Ia Berhomet și la Vijnița. Un alt drum, care își are începutul la extremitatea sud-estică a Stăneștilor de Jos, leagă satul cu comuna
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
se poate ajunge atât prin Oprișeni și Slobozia, cât și prin Privorochia, Tărășeni și Dimca. Până la sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
sfârșitul perioadei interbelice cea mai apropiată gară feroviară de satul Stănești a fost cea din Tereblecea. "Eliberatorii" au demontat drumul de fier ce lega Adâncata cu orașul Șiret și astfel a dispărut și gara din Tereblecea. Gările de cale ferată Adâncata și Vadul-Siretului se află cam la aceeași depărtare de satul nostru Stănești Deși o legendă spune că satul l-ar fi ctitorit și lărgit prin lăzuiri viteji oșteni ai lui Ștefan cel Mare după înfrângerea polonilor în bătălia de la Codrii
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
Fântâna Albă (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]
-
Albă (în , în și în ) este un sat în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina), depinzând administrativ de comuna Volcineț. Are locuitori, preponderent ruși lipoveni. Satul este situat la o altitudine de 449 metri, în partea de sud a raionului Adâncata, la 12 km de orașul Adâncata. Localitatea Fântâna Albă se află la numai câteva sute de metri nord de frontiera Ucrainei cu România, aici aflându-se punctul de trecere simplificată cu specific rutier Fântâna Albă - Climăuți. De asemenea, în apropiere
Fântâna Albă, Adâncata () [Corola-website/Science/306808_a_308137]