712 matches
-
spui. Cum ar fi accidentul ăsta groaznic pe care cică l-am avut. Barbara arată cu degetul, surescitată. Ei, ia uită-te cine a venit! O mașină dă colțul, ca din întâmplare. O rablă inconfundabilă de Corolla, cu o mare adâncitură pe ușa pasagerului. Mașina surorii lui. În sfârșit, sora lui. Ca și cum s-ar fi sculat din morți. El sare în picioare și începe să țipe. Apoi vede prin parbriz și se prăbușește iar. Nu mai suportă. Nu e Karin, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe partea dinspre nord a șoselei. Cot la cot, cercetară drumul înapoi spre est, ca niște păsări Junco scurmând în căutarea hranei. Ochiul antrenat al lui Daniel descoperi din nou urmele invizibile - o bucată de pământ zdrobit, nisipos, cu două adâncituri abia schițate de roți care încă nu dispăruseră odată cu dezghețul primăverii. Karin îl prinse pe Daniel de braț. —Trebuia să aducem un aparat de fotografiat. Până la vară, absolut toate urmele astea or să dispară. Poliția are sigur fotografii la dosar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a fost găsită o încăpere de cult (cult room 59) databilă spre sfârșitul secolelor al IX-lea - al X-lea î.C. E vorba de o cameră mică: pe trei laturi avea băncuțe de depozitare; cele din fața intrării aveau o adâncitură, ca și cum ar forma un fel de nișă în fața căreia a fost găsit un altar cu patru coarne, asemănător celor de la Hazor și Meghido. Caracterul cultual al încăperii este confirmat de mai multe obiecte de cult: cădelnițe, potire, lămpi și multe
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
1.16,20-22) sau eufemismul „cei care coboară în pământ” pentru a-i desemna pe cei morți (KTU 1.4VII,9). Biblia utilizează mai multe expresii care indică regiunea cosmică a lumii morților: „pământul întunericului”, „țara uitării”, qeber „groapă”, bôr „adâncitură, cavitate” și altele pe care nu e posibil să le analizăm aici; în orice caz, toate aceste expresii sunt de acord în a asocia lumea morților cu o regiune localizată în partea de jos a pământului, în dimensiunea inferioară a
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
Bineînțeles că numele meu adevărat e Alexander. — Cum îți zice Rima? — Alex, dar numele meu adevărat este Alexander. — Mă voi strădui să-mi amintesc. — Bine. Merseră de-a lungul pîrîiașului pînă într-un loc în care acesta dispărea într-o adîncitură din pămîntul mlăștinos. Lanark îl văzu cum se prăvălește de la picioarele lui pe o stîncă roșiatică, într-un mic lac aflat la capătul unei văi adînci, pline de tufișuri și copaci, în mare parte mesteceni, scoruși și stejari pitici. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
dea seama, gândea el, că baza galactică de pe Venus avea o centrală proprie ca să poată avea oricând legătura cu orice planetă. Care stea? Pentru tipii ăștia "mare distanță" însemna într-adevăr ceva. Examină din nou cadranul și atinse cu degetul adâncitura marcată "regional". Ochiul reapăru pe ecran. Dar la solicitarea lui, vocea răspunse impasibilă: ― Îmi pare rău, dar de la acest post nu pot da legătura exterioară decât domnului Crang personal. Clic! Gosseyn se ridică. Tăcerea din apartament îl învăluia ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
strecurase prin spărturile cizmelor mele de cauciuc, formând, peste ciorapii mei de bumbac, o clisă rece și alunecoasă. Stătusem câteva ore, înnoroiat de sus până jos și, după cum spuneam, cumplit de ud, lipit de o falie a digului, într-o adâncitură, ascultând-o cum respiră și geme; firește, totul îmi devenise egal, iar la marginea pădurii, unde încercasem mai apoi să mă adăpostesc pe sub copaci, prin tufe, auzisem atâtea foșnete liniștite, indiferente, amestecate în golul tăcerii, încât mă simțeam cuprins parcă
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
dea seama, gândea el, că baza galactică de pe Venus avea o centrală proprie ca să poată avea oricând legătura cu orice planetă. Care stea? Pentru tipii ăștia "mare distanță" însemna într-adevăr ceva. Examină din nou cadranul și atinse cu degetul adâncitura marcată "regional". Ochiul reapăru pe ecran. Dar la solicitarea lui, vocea răspunse impasibilă: ― Îmi pare rău, dar de la acest post nu pot da legătura exterioară decât domnului Crang personal. Clic! Gosseyn se ridică. Tăcerea din apartament îl învăluia ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Nu încăpea nici o îndoială: lângă mine era un cal care dăduse drumul unui jet teribil de puternic de urină, ca o coloană. În jurul coloanei se încolăceau aburi. Părea că nu se mai oprește, iar jos, în zăpadă, se făcuse o adâncitură rotundă. Calul era înhămat la o sanie încărcată cu bucăți mari de gheață și câțiva butuci. Totul era liniștit, încremenit chiar, albul din jur, soarele, o tăcere cum n-am mai auzit, fiindcă și tăcerile se aud. Animalul și-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga, Cetire din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după moarte. Înțelegerea destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe/desculț și cu capul gol, cu lauda acelor, care folosesc limbajul vorbit și posedă imaginea sufletului/sămânță. Aflarea sorții/cetire în palmă devine
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mașina în fața porții. Parcheaz-o în altă parte. Între timp poate găsesc ceva. Cârnul băgă arma în buzunar. Luă la întîmplare un trenci din cuier și ieși. Scarlat privi lung în urma lui cu inima strânsă. * Melania Lupu ținea pumnii ascunși în adânciturile fotoliului. Unghiile îi intrau în carne. Pe figura emailată, cu bucle argintii, se citea o atenție încordată. " Dumnezeule, ce ghinion! Ce neșansă oribilă! Alaltăieri tablourile erau încă acolo... Nu, nu, draga mea, te implor nu plînge! Adună-ți toate puterile
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mult cum stă chestia. Raul Ionescu râse. ― O cameră secretă trebuie să fie secretă pentru toată lumea, inclusiv inginerii. Dar dacă ai obosit... Ridică din umeri continuîndu-și lucrul. Brusc, simți sângele năvălindu-i în obraji. Degetele i se împiedicaseră într-o adâncitură cât o nucă, scobită în suprafața lustruită a lemnului. Apăsă din toate puterile și peretele de cărți începu să alunece. Cârnul fluieră subțire. Raul Ionescu, obosit, râdea nervos sprijinit de zid. Era o încăpere uluitoare, neașteptată, o adevărată surpriză pentru
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mai frământ. După-amiază, când ne-am întîlnit, ne-am dus dincolo de terenul pârjolit de incendiu. Înaintam, ferindu-ne de mărăcini. În jurul nostru, ierburile înalte, în parte verzi, înspicate, în parte uscate de căldură, foșneau tainic și îmbietor. Am găsit o adâncitură și acolo Laura și-a dezbrăcat halatul. Apoi, tăvăliți între mirosurile grele, de bălării cu sucuri amare și iuți, am uitat de toate în beția plăcerii. Mai lunecam încă în această beție când am auzit un zgomot în spate. Am
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Și să rămâi foarte jos. Trebuie să faci asta în secunda în care mașina ajunge acolo. Nu aștepta să se oprească de tot. Apoi aleargă pur și simplu peste margine. E o porțiune mai joasă acolo, o bucată ca o adâncitură. OK? Da, dar... —Nu-ți face griji în privința mea. Voi fi în spatele tău imediat ce ieși. Foarte jos, ai priceput? Am priceput. —OK. Uite-l. Uri începu să apese frâna. Maggie își scoase centura, ceea ce declanșă imediat un piuit puternic. Aștepta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
îl strânsese în brațe și care palpita de viață cu doar câteva ore în urmă. Îl strânsese în brațe și acum îl pierduse. Cu toate astea, nu se mișcă. Instinctul ei de supraviețuire îi comanda să rămână aici, în această adâncitură invizibilă dinspre drum. Îi era teamă de o capcană: dacă urca din nou și era prinsă în ambuscada celor care l-au împușcat pe Uri? Poate că doar își imaginase sunetul unei mașini care se îndepărta; era atât de obosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
obraji. În cele din urmă, făcu un pas înainte, încercând să evite orice zgomot. Apoi încă unul și încă unul până când reuși să vadă, chiar dacă nu în totalitate, drumul de deasupra. Nu zărea nimic. Mai făcu câțiva pași până la marginea adânciturii. Sub ea se afla piatra cafenie, colțuroasă a versantului. Dacă era cineva pe drum, putea cu siguranță să o vadă. Dar nu zărea nimic - până când trecu în viteză o mașină albă. Se ghemui și merse mai departe. Liniște. După o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
note. Iar acum se auzea puțin mai tare, își putea da seama că nu era o înregistrare, nu venea de la radioul unei mașini, ci erau glasuri de oameni care cântau, sunetul fiind purtat de adierea vântului. Se apropie de marginea adânciturii și văzu că nici acolo nu urma o râpă, ci o pantă. Trebuia să facă un salt inițial, de un metru, după care să coboare pur și simplu coasta dealului. Făcu lucrul ăsta, mulțumindu-i lui Orli pentru cizmele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
care tânjea. Viscolul pe care îl văzu întețindu-se de la fereastra lui Gorinacikov se domli. Însă curtea fu deja curățată. Lui Porfiri îi păru rău după Boria, a cărui moarte fusese atît de repede și de ușor compensată, asemeni unei adâncituri din peiajul nivelat sub zăpadă. Iar înuntrul magaziei sale era ca și cum obiectele din viața sa se modelau singure în jurul faptului morții sale, în jurul absenței sale fizice. Era ca și cum acestea îi făceau loc printre ele, așteptându-i întoarcerea. Un scaun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
va duce ginerele la lucru. Poate că, la întoarcere, își va aminti să treacă pe la groapa de lângă râu, fără vreun motiv anume, nici măcar din curiozitate, știe perfect ce-a lăsat acolo, cu toate astea poate se va apropia de marginea adânciturii și, dacă o va face, va privi în jos, atunci se va întreba dacă n-ar fi cazul să taie câteva crengi de arbore ca să acopere mai bine vasele, parcă ar vrea să nu afle nimeni ce se ascunde aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai frământ. După-amiază, când ne-am întâlnit, ne-am dus dincolo de terenul pârjolit de incendiu. Înaintam, ferindu-ne de mărăcini. În jurul nostru, ierburile înalte, în parte verzi, înspicate, în parte uscate de căldură, foșneau tainic și îmbietor. Am găsit o adâncitură și acolo Laura și-a dezbrăcat halatul. Apoi, tăvăliți între mirosurile grele, de bălării cu sucuri amare și iuți, am uitat de toate în beția plăcerii. Mai lunecam încă în această beție când am auzit un zgomot în spate. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pumni o mână de boabe de orez, pe care nu Îl aruncase după obicei, În Întâmpinarea mirilor. Iar când Maja Îl chemase, el se apropiase și, polemic, lăsase orezul să cadă În decolteul boleroului ei și-l văzu dispărând În adâncitura sânilor. Iar Elio Îl străfulgerase cu o privire scurtă și, prinzând brațul drept al uneia și brațul stâng al celeilalte doamne, se pregătea pentru poză. Prima, mama lui Aris, de patruzeci și șase de ani, cu părul vopsit Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
șurub, și atunci l-am auzit pe Feri șoptindu-mi cum că ce pula lu’ tata mă tot câcâi, ăștia pot oricând să dea iar curent și atunci până aici ne-a fost, de parcă eu n-aș fi știut că adâncitura asta, din peretele de sub ecran, are numai juma’ de metru, și stând aici, întinși pe burtă, am intra în ea doar până la mijloc, iar dacă se vor aprinde luminile, toată școala o să vadă cururile noastre ridicate, ieșind din gaură, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fi fost deranjate, iar Marie descoperi obiectul poftei lor, despre care știa deja că nu era un delfin. Deși deprinsă cu vederea cadavrelor, n-avea să uite niciodată oribila imagine a ochiului care atîrna, pe jumătate ieșit din orbită, nici adînciturile sangvinolente cu carnea smulsă de ciocul ascuțit al pescărușilor. Reflexul portocaliu provenea de la eșarfa pe care bărbatul, căzut pe spate, o purtase și În seara din ajun. Gildas. Marie se lăsă să cadă În genunchi alături de el, copleșită de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
de treizeci și cinci de ani, fără să bănuiesc măcar o clipă că exista undeva un bun de mii de ori mai prețios În ochii mei. Copilul lui Mary. Copilul nostru. M-am Îndreptat spre sit... *** Lumina soarelui Înainta spre perna În adîncitura căreia Marie dormea adînc. CÎnd raza aurie ajunse pe chipul ei, pleoapele Îi tremurară și ieși agale din somn. MÎna ei rătăci după trupul lui Lucas, iar absența lui o trezi cu totul. Simți o mică Împunsătură de descumpănire că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
domnule? — Da. După ce vorbești cu omul de la agenția feroviară, dă-mi de veste dacă Îți poate oferi vreo informație despre trenul pe care e posibil să-l fi luat. — Mă-ndoiesc c-o va putea face, domnule. E doar o adâncitură pe bilet. Nu putem distinge nimic care să identifice trenul. Dar vă voi suna dacă-ne va putea spune. Altceva? — Nu, nimic. Și mulțumesc, Bocchese. După ce Închiseră, Brunetti se așeză la masa de lucru și se uită În gol la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]