1,420 matches
-
apă, sau farfuriile folosite zilnic și ulcica în care țineam tacâmurile. Încă nu se introdusese apă curentă în comună, lucru întâmplat vreo zece ani mai târziu, așa că în ciuda faptului că aveam fântână în curte, apa fiind sălcie, bună doar de adăpat animalele și de udat grădina, trebuia să aducem apa de băut de la niște vecini care ne lăsa să facem acest lucru nu numai pe noi, ci pe toți megieșii care nu aveau apa potabilă în fântâni. Această firidă era lângă
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
umbră, efemerul, ca vârtejul ce mă soarbe. de te-alung, eu iar te strig, e-ntuneric fără tine, mi se face-n mine frig, rătăcint printre destine. păsări albe trec pe ape, peste umerii tăi blânzi, vreau fântâni ca să-mi adape ochișorii mei flămânzi. așterne-mă prin livezi, nu-mi lua orele astrale, frunza să mi-o priveghezi, peste creanga dumitale. luni, 31 martie 2014 Referință Bibliografică: ore astrale / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1186, Anul IV
ORE ASTRALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383449_a_384778]
-
Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Sub nasturii deschiși pe sânii serii foșnesc copacii murmurând a toamnă, hrănind galopul din copita mării și frunzele ce-au potcovit a iarnă. În ochi de ger și-adapă cerul norii înșeuând colinde-n zbor de fluturi, cristelniță, își sapă-n țarini zorii spălând de patimi umbrele din luturi. O iederă zvâcnește-n șoapta lunii strunind al stelelor răvășitor șirag, tăcerea-și trage-ncet un giulgi de funii acoperind
A TOAMNĂ, A IARNĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383583_a_384912]
-
a alcătui o antologie a poeților români, însuflețită de un simțământ poetic și ferită de înjosire în concepție și expresie”. Continuând direcția Daciei literare cu celebra: ,,scrieti, băieti, numai scrieți!” el încurajază o pleiadă de scriitori noi care se vor adăpa la folclorul național și vor da mai târziu capodoperile literaturii române.Dar cea mai rezistentă opera a lui este ,,Directia nouă în poezie si proză(1872)care va marca drumul de viitor al literaturii române. Este primul care sprijine atât
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
prin timp purtate!... V. MARTIE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. MARTIE Mi-am pus cu grijă capu-n firul ierbii Și-am stat acolo mult în nemișcare Să văd cum vin să se adape cerbii Și cum frământă pământul în picioare Copacii prind pe ramuri mlădițe,mugurași Privirea liniștită străbate,se desfată Ai vrea să stai acolo și lumea să o lași Să nu mai i te alături niciodată! Printre brazii înalți lumina se
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
și-un Martie-ndrăzneț? Nu putem lua cât el ne poate da Căci nu suntem decât grăbitul.......trist drumeț! Citește mai mult MARTIEMi-am pus cu grijă capu-n firul ierbiiși-am stat acolo mult în nemișcareSă văd cum vin să se adape cerbiiși cum frământă pământul în picioareCopacii prind pe ramuri mlădițe,mugurașiPrivirea liniștită străbate,se desfatăAi vrea să stai acolo și lumea să o lașiSă nu mai i te alături niciodată!Printre brazii înalți lumina se revarsăO,câte lucruri le lăsăm
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Și-ai tunat a Ta poruncă Prăvălindu-se la vale Apele au prins să curgă. Ai pus mărilor hotare Și cu ele jurământul Că-nvrăjbite niciodată N-or mai înghiți pământul. Tu faci să tâșnească râul Și izvoarele în văi Și adapi cu ele fiara Toropită de văpăi. Tu dai apa Ta la toate Și la păsări și la leu De aceea tot pământul Te numește Dumnezeu. Tu ești Cel ce faci să crească Iarba verde pentru vite Și la om Tu
PSALMUL 104 de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382906_a_384235]
-
gura scurgerii se cască gata să te absoarbă odată cu apa uiți de tine un timp până când susurul apei iar crește ca un ecou al inimii șoptindu-ți despre paparudele ce vor aduce totuși la venirea nopții iepele nărăvașelor ploi ca să adape și-nsetarea melcilor. Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU MELCI / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2272, Anul VII, 21 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Tania Nicolescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CÂNTEC PENTRU MELCI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382971_a_384300]
-
TRISTEȚI ȘI ZBORURI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior, Se-nveșmânta în fum și-n patimi. M-am adăpat dintr-un izvor Căuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior, Durerea morții, spini și pleavă. Pe drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să-mi crească iarăși
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
nu își află locul! Doar raze sfinte, în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi crească iarăși ghiocei
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
pentru moaște, Se târguie pe-un bine, Iar soarele, ce-apune Din razele ciorchine, Îmi veștejește floarea Ce nu-mi mai aparține. Un lup flămând mă-mpinge În turma de feline, Unde-mi va fi necasa Cântărilor divine Și mă adap din râul Ce peste mine vine, Secându-i valul. - Malul De moarte și rușine În faună se-ntoarce Și-n scorburi citadine Adoarme-n hibernare, Dar nu știu pentru cine. 26 august-20 septembrie 2016, Constanța Sursa foto: #Full #Moon #Song
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
nu știu pentru cine;Ca sfântul pentru moaște,Se târguie pe-un bine,Iar soarele, ce-apuneDin razele ciorchine,Îmi veștejește floareaCe nu-mi mai aparține.Un lup flămând mă-mpingeîn turma de feline,Unde-mi va fi necasaCântărilor divineși mă adap din râulCe peste mine vine,Secându-i valul. - MalulDe moarte și rușineîn faună se-ntoarceși-n scorburi citadineAdoarme-n hibernare,Dar nu știu pentru cine.26 august-20 septembrie 2016, ConstanțaSursa foto:#Full #Moon #Song - #Ellen K.... XXX. RUTINĂ DE TOAMNĂ, de Lorena
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
se retragă de la joacă spre a-și dezvălui o anume trăire? E limpede că n-avea cum să și-o explice. Ea venea din lăuntrul său, așa cum o apă își duce la vale plinătatea, ademenind viețuitoare și plante să se adape din izvorul ce curge și dă viață la tot și la toate cele pe care le întâlnește în cale. El a dat contur unui licăr de strălucire interioară, pe care nu și-a explicat-o, doar a etalat-o. La
Artistul, între vocație și predestinare [Corola-blog/BlogPost/92804_a_94096]
-
umoristice, articolul se citește alert și descrie realist o etapă din controversata noastră îngemănare cu continentul care ne-a fost sortit, expresia încrederii într-un viitor comun, mereu mai luminos pentru oamenii de pe cele două maluri ale bătrânului Istru. Ne adăpăm apoi sufletul, adăstând iarăși în binecuvântata poezie, de data aceasta pe vesuri curgătoare ca mierea, semnate de Floarea Cărbune, unde rima ceai-samurai și amintirea mamei îmbie pacea interioară. Rubrica dedicată cronicilor de carte ne răsfață cu două nume consacrate, unul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92905_a_94197]
-
îmi vine plocon taman de la suratele Azore și-mi aduce umezeală adunată de pe Atlanticul dintre noi. Că veni vorba de umezeală, aici chiar că am o problemă. Vă spun un secret: n-am pic de apă dulce, nici cât să adăpi o furnică. Dar cui îi pasă? Totul e să știi cum să mă iei. Pietrișul meu mărunt și poros, nimic altceva decât lavă solidificată măcinată mărunt, sau, dacă vreți, piatră ponce, ca aceea pe care o folosim pentru călcâie, adună
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
contorsionat presărat cu pietriș complet arid vița de vie, încât până și la New York i-au dedicat o expoziție întreagă cu fotografii, care mai de care mai frumoase. Iar cu artele frumoase sunt oricum prietenă la cataramă, de când l-am adăpat la sânul meu pe César Manrique, artistul care m-a adorat cel puțin la fel de mult cât l-am iubit și eu. Sunt eu frumoasă de la natură, cu toate fațetele mele dure și contradictorii, dar podoabele multicolore și bijuteriile arhitectonice pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
talie cu cele ale Mitropolitului Andrei Șaguna al Transilvaniei, acum Sfânt, cinstit în Biserica Ortodoxă Română în 30 decembrie, în aceeași zi cu Sfântul Apostol Andrei - Ocrotitorul Galaților și al Românilor. Peste veacuri, din faptele și scrierile Vlădicăi Melchisedec ne adăpăm ca dintr-un Izvor de Viață dătător. Cine are răbdare să parcugă vasta sa operă va înțelege că a trăit așa cum a grăit prin cuvânt... ”Pe calea faptelor bune, noi, totdeauna ne vom întâlni. Domnia Voastră veți avea în mine un
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
binecuvântate cu câțiva dintre duhovnicii noștri, cum ar fi Părintele Ilie Cleopa, Paulin Lecca sau Paisie Olaru. De exemplu, preotul ortodox francez Marc-Antoine Costa de Beauregard, care și-a elaborat teză de doctorat sub îndrumarea Părintelui Dumitru Stăniloae, s-a adăpat propriu-zis din înțelepciunea duhovnicilor români, după frumos se exprimă, ceea ce ne face să înțelegem că mediul monahal din România reprezintă o sursă de inspirație inclusiv pentru anumiți gânditori occidentali. Cât de importante ar fi vocile acestor convertiți pentru o mai
TOŢI ACEŞTI MARI PĂRINŢI AI ORTODOXIEI NOASTRE SUNT, PENTRU MINE CEL PUŢIN, (CA) NIŞTE SFINŢI AI BISERICII, POPORULUI ŞI NEAMULUI NOSTRU ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2232 din 09 februarie [Corola-blog/BlogPost/383125_a_384454]
-
te iubea, nu te iubea! Îi strigă În față În timp ce câteva picături Îi stropeau rochia. Apoi izbucni În plâns. — Nimeni nu te iubește. O să sfârșești departe, de unul singur. Dante simți cum se prăvălește Într-un puț al durerii. Se adăpa din apa acea amară cu Înghițituri mari, ca un Înecat. Fata o zbughise pe coridor, sughițând În plâns, iar el coborî treptele Încet, cu pași Îngreunați. Când ajunse la capăt se uită În sus, către stele. Văzu o lumină ieșind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să cântărească mai mult decât restul corpului - și când, în sfârșit, se prăbuși în cortul cel mare, avu senzația că se scufundă pe veci într-un abis fără fund. Gacel îl lăsă să se odihnească, în timp ce umplu ochi jgheabul pentru adăpat animalele. Lăsă o parte din animale să bea, convins că stomacurile lor erau în stare să digere uleiul fără să se îmbolnăvească, și oricum nu mai conta dacă mureau de sete sau otrăvite, iar apoi făcu o baie reconfortantă, prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de un zid de piatră, Într-un picior, precum o pasăre vătămată... „SÎntem toți aici, Kameraden“, continuă Bandura, „sîntem toți membrii unei familii mari, amanți, logodnici, dar ce zic eu, bărbații aceleiași femei, cavalerii aceleiași doamne, copărtași care s-au adăpat la același izvor, au băut rom de la buza aceleiași sticle, au plîns beți pe același umăr și au vomat În același lighean, de după baldachinul verde... “ CÎnd vocea spartă a lui Bandura amuți, Începură să se lovească de coșciug primii bulgări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
răsărit este Valea Oțeleștilor, locul pe unde se ajunge în satul Oțelești. Pe partea stângă a pârâului Dunavăț, dinspre nord spre sud este Dealul Caracău (amintește de țiganul fierar Caracău) și în stânga acestui deal este Imașul satului, cu locuri de adăpat animalele, încă un Deal al lui Grigă, al lui Grigore, peste Imaș, sus în dreapta este Runcu, Fântâna Anichii (se făceau lângă ogoare și la drum de trecere, fântâni, pentru pomenire și mulțumire). Tureatca (loc strâmt între dealuri - acum zona e
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
numai în interiorul hotarului, ci pe „zarea dealului”, „muchia dealului”, „la pornituri”, „la stejari”, „la crâng”, „la rediu” etc., deoarece viața comunității era legată de existența unui pârâu, cu debit mic, firește, dar suficient pentru oameni s facă un iaz, să adape vitele și să poarte o moară. Ceea ce era caracteristic pentru întregul teritoriu românesc se reflectă și în situația întâlnită pe teritoriul viitoarei comune Filipeni; existența, în cadrul hotarului moșiei Filipeni, a mai multor așezări, unele dispărute între timp, altele cu o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Într-un râs sarcastic. - Un patarin sau un albigenz ar putea subscrie și el la cuvintele dumitale. Probabil că e adevărat ce se spune despre dumneata. - Ce se spune? Întrebă poetul pe un ton indiferent. - Că la Paris ți-ai adăpat știința din niște izvoare tare ciudate. Inclusiv la ale mahomedanilor, precum Siger. - Siger de Brabant nu era mahomedan. - Dar Îl prețuia pe Averroes, și asta e de ajuns. Dante se trase mai aproape, Întinzându-se către cardinal ca și când ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Cum - făcu Getta 2, nu-i țineți tot timpul sub gravitație? — Nu putem, spuse inginerul-șef. Asta ne-ar costa enorm. Îi lăsăm pe sol, ca să zic așa, numai când își fac siesta, o jumătate de oră, și când îi adăpăm. Restul stau în aer. Tovarășe stagiar, faza nr. 2! Tânărul inginer apăsă pe alt buton și, dintr-un colț al imensei platforme, printr-o conductă, țâșniră cocoloașe de tărâțe, coji de cartofi, grăunțe, concentrate, turte de făină de oase etc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]