6,595 matches
-
nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului E-așa de frig De se aud cum crapă Gândurile mele-acolo-n Munți... Fie-ți milă Și de ger mă scapă, Tu, lasă-mă În ochii tăi fierbinți Să mă Adăpostesc Până la vară... Ca un poet Și chiriaș ce sunt, Lumina mea Din ei N-o să te doară Și-o să-mi plătesc Șederea- Pe cuvânt! Referință Bibliografică: E așa de frig... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1468
E AȘA DE FRIG... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1420628184.html [Corola-blog/BlogPost/376641_a_377970]
-
în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Porțile de acces dinspre vest și sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est si nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în
Cetățuia by http://www.zilesinopti.ro/locuri/3854/cetatuia [Corola-blog/BlogPost/100558_a_101850]
-
grăbea să dea târcoale ca să se strecoare, o făcu să închidă repede, repede, ușa. Iar ar fi certat-o mama că se fâțâie toată ziua pe uși și că din vina ei pătrunseseră nesuferitele. În capătul holului, bufetul cel mare adăpostea biblioteca familiei. Aurelia îi deschise ușile și-și aruncă privirea peste rafturi. Știa deja toate cărțile de pe raftul de sus. Era acolo, cartea groasă, cu coperți în culori întunecate pe care erau desenate zidurile - sumbre sub cerul sfâșiat de trasoare
EFEMERIDELE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1472484148.html [Corola-blog/BlogPost/375552_a_376881]
-
încalți și tu! Sper cel puțin.” Veni șugubățul răspuns. Amândoi aveau motive să dea din coadă. Mână în mănă au traversat păduricea sporovăind. Anica locuia la limita dinspre sat a pădurii în vilișoara care a luat locul bătrânei căscioare ce adăpostise moșii și strămoșii. Au mai sporovăit așa de-o oră până să mai folosească una ca să-și spună noapte bună și in sfârșit au plecat fiecare pe cărarea sa. Fără pupic de noapte bună. Nu se cade în public iar
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429706054.html [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
ajungând până la urmă să uite de ei înșiși. Azi am avut un training pentru evacuare în caz de urgență, după atentatele de la Paris. Compania unde lucrez are o încăpere la subsol, unde teoretic (sper că și practic) ne-am putea adăposti în caz de “bate-n lemn”. Asta după ce închidem ușile, stingem luminile și invităm clienții jos, cu noi. Eventual după ce ne facem și-o cafea, ca să ne relaxam mai bine în asemenea momente de restriște. în ultimele zile, de câteva
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra by https://republica.ro/atentatele-de-la-paris-prin-ochii-unei-romance-stabilite-la-londra [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
Pământul n-a fost pământ El a fost o plămadă transparentă În care rădăcinile arborilor Formau coroane subterane. Pe acolo a trecut Omul, In fața lui creșteau munți de cristal Care-și topeau crestele tocmai sus în cer. Inimile acestora adăposteau Bulgări opalescenți prin care lumina picta Umbre răsfrânte în adânc. O! Fluviu despletit Care înconjori toată țara Havilla, Prin apele tale zglobii Înoată pești șăgalnici Care sar curcubeul Cel care arcuieste lumina. Fără număr erau turmele Ce coborau cu vuiet
VIŢA-DE-VIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Vita_de_vie.html [Corola-blog/BlogPost/357106_a_358435]
-
de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - care adăpostește și cuprinde o atăt de bogată și de profundă teologie au ținut să omagieze personalitatea celui plecat mai mulți slujitori al altarului, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere
PARINTELE GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_gavriil_stoica_.html [Corola-blog/BlogPost/366863_a_368192]
-
noaptea de-mbrățișarea-mi caldă; M-am gândit: noaptea este tandră și somnoroasă doar lumina mai are-n grijă să ne despartă cu răcoarea ei repetat de albă, cu clipirea de gene false, grele de atâta mascara...dă. M-am adăpostit în geana de lumină care-mi fura visul și... iubirea. Referință Bibliografică: O dimineață pierdută / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1786, Anul V, 21 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Tălpău : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
O DIMINEAȚĂ PIERDUTĂ de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_talpau_1448096215.html [Corola-blog/BlogPost/369872_a_371201]
-
divină a slăvilor albastre ale crestelor munților. Aștrii ne-au luminat frunțile cu scăpărări de foc și ne-au despicat cărări. Lumina lor ne-a însoțit calea prin cruntele desișuri. Împreună am îmbrățișat tulpina brazilor, iar cetina lor ne-a adăpostit de ploaie și ne-a încălzit oasele obosite și răzbite de frig, de brume și de foame. Am băut din șipotul izvoarelor și am îngenuncheat împreună-de atâtea ori!-la capătul cumpenelor, după ce primejdiile se risipeau. Suntem împreună, Ghiță, așa cum ne-
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
domeniu opac, cât mai abstract, cu cauze complexe și greu de explicat, cu efecte zilnice și soluții imposibil de găsit, i s-a spus criză de sânge. Criza de sânge este această pălărie perfectă sub care toți cei care se adăpostesc nu poartă nume și prenume, nu sunt responsabili, nu știu, nu cunosc, dar depinzi de ei. Vinovatul - dacă încerci să-l găsești - este românul lipsit de compasiune, căruia nu-i pasă de semenii săi și nu se duce să doneze
De patru ani, studiez periculoasa grupă de sânge C. C vine de la Complice by https://republica.ro/de-4-ani-studiez-grupa-de-sange-c-c-de-la-complice [Corola-blog/BlogPost/339201_a_340530]
-
prezente și frumoase peisaje ori natură moartă, flori, toate aceste picturi aparținând unor artiști celebri sau mai puțin celebri: Nicolae Grigorescu, Severo Burada, Catul Bogdan, Theodor Aman. Dependințele casei, care altădată erau camerele copiilor sau ale studenților veniți la savant, adăpostesc azi mobilier de valoare, un pian care mai poartă parcă urmele degetelor fiicelor, mamei și bunicii sale, ceasuri, crucifixe, scaune deosebit de interesante ca și formă, biblioteci încărcate de numeroasele sale scrieri originale, tipărite la tipografia ,,Datina românească'' din Vălenii de
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
destinație foarte generoasă: un muzeu de etnografie, reamenajat în 1995, dar care accentuează de fapt o latură a personalității savantului: dragostea sa pentru popor, pentru tradițiile acestuia, pentru țăranul român creator de valori adevărate , precum și un muzeu de artă bisericească, adăpostit de clădirea fostei școli de misionare, create de savant, pentru pregătirea de cadre didactice care să predea în învățământul primar . Cu unele dintre absolvente a purtat o vie corespondență, știut fiind faptul că a fost o vreme ministru al învățământului
ACTIVITATE INSTRUCTIV –EDUCATIVĂ EXTRAŞCOLARĂ VIZITĂ LA CASA MEMORIALĂ ,,NICOLAE IORGA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413274960.html [Corola-blog/BlogPost/383542_a_384871]
-
încerca parcă să-și armonizeze pulsul cu al femeii dorite, ce fremăta lângă el. După câteva zeci de secunde, ea s-a ridicat, a desfăcut patul și s-a ghemuit jucăușă sub cearșaf, așteptând. A intrat și el, la fel. Adăpostiți de pânza albă, au continuat joaca, prilej ideal de a se apropia, de a se cunoaște în intimitate. La un moment dat, au constatat că halatele dispăruseră de pe ei, iar cearșaful rămăsese doar un copilăresc mijloc prin care continuau să
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1431470720.html [Corola-blog/BlogPost/352121_a_353450]
-
cerul La pieptul meu te-ai alinta zglobie Când dragostei îi vei află misterul. Pe frunze ruginii, sub clar de luna Visez, frumoasa mea, să te iubesc De pește dealuri norii de se-adună Cu trupul meu am să te-adăpostesc. Pe toamnă vreau că martoră s-o am Pecetluind iubirea cu iubire De ce-ai plecat acum când te visăm Și lumii-ntregi îi povesteam de tine ? Sub goale tălpi se frânge ruginiul Când alergând prin vie rătăcești Ești visul
MARIA SI TOAMNA de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/virgil_ursu_1451826163.html [Corola-blog/BlogPost/378597_a_379926]
-
realitate deplină și concretă, unde totul pare că are un ritm previzibil pentru cei ce îndrăznesc să creadă că poate mâine va fi altfel», are «ochii încremeniți în infinitatea plăcerii», „se pierde“ «în strânsoarea sânilor» Ei, „se fericesc“ (El - Ea) «adăpostiți sub tavanul înstelat, înveliți în cuvinte aurite», uneori, expresionist, are „poftă sporită de a se scălda“ «în oceanul de senzații necunoscute», cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat
EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS-CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1394970036.html [Corola-blog/BlogPost/353586_a_354915]
-
lunare, Coloanele ies din Pământul Interior, iar pentru un alt neam, de oameni de la zei, Coloanele Luminoase cântă o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane, plâng, strigă, dansează sau vorbesc într-o limbă a raiului în care popoarele își adăpostesc ființa de milenii. Astfel, Coloanele infinite dau putere popoarelor, pentru că ele există pe pământ și în cer din vremuri imemoriale. Cele sacre sunt ascunse în munți și peșteri adânci, căci la vederea lor femeile sunt vrednice să moară ascultând sunetele
BRÂNCUŞI ÎN CONŞTIINŢA ROMÂNEASCĂ. LA 140 DE ANI DE LA NAŞTEREA MARELUI SCULPTOR de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1455880474.html [Corola-blog/BlogPost/360440_a_361769]
-
lărgi deschizătura ca să se strecoare afară din ladă. Nu mică îi fu mirarea când se văzu închisă în singura încăpere a unui turn înalt cu o singură fereastră, prin care se puteau vedea doar prăpăstiile căscate la baza muntelui care adăpostea turnul. Mărgărita începu să plângă din nou. Își chemă părinții, o strigă pe doică și nu se liniști decât atunci când pe pervazul ferestrei se opri o pasăre mare cu aripi cenușii. - De ce plângi, puică? - Unde mă aflu? Am fost răpită
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1454577901.html [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
Am stat noi așteptând pe cineva, dar nimeni nu s-a mai ivit. Acum nu mai aveam nici unde să mai dormim, nici ce să mâncăm. Iar mai presus de orice nu ne primisem banii pentru munca noastră. Ne-am adăpostit într-un șopron de unde luam pământul, tolănindu-ne pe niște paie rămase acolo de ceva vreme. Seara a apărut un așa zis paznic care ne-a spus să plecăm de acolo fiindcă dacă nu plecăm va anunța miliția. Nu știam
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434574974.html [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
nu plecăm va anunța miliția. Nu știam ce să facem și încotro să mergem? Până la urmă Linte a hotărât să mergem la gazda unchiului său Jurcă. Ajunși acolo nu l-am găsit acasă, totuși gazda ne-a lăsat să ne adăpostim acolo până la venirea lui. Nenorocul nostru avea să fie destul de mare, căci Jurcă era trimis undeva prin niște sate de munte și nu avea să vină multă vreme la gazdă. La fabrica de teracote ne-am întors luni, însă ca
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1434574974.html [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
în turn, acolo unde avusese viziunea cu acea cameră poleită în aur. Pornind de la vedenie decisese să amenajeze o cameră specială pentru tinerii îndrăgostiți care binevoiau să-și petreacă în intimitate clipele amoroase. Ce ironie a sorții! Acum câteva secole adăpostea la răcoarea sa deținuții cei mai fioroși, iar acum devenise cel mai tentant dormitor pentru amorezi! În a treia dimineață, odată cu ivirea primilor zori, Pătru pătrunde în grajd, încalecă pe murgul său preferat și se pierde pe o alee în
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
se întorcea din când în când într-un sat românesc în care văzuse prima dată lumina zilei. Aceeași lumină a zilei a văzut-o apoi în mai multe locuri din lume, dar cel mai mult în Suedia, unde s-a adăpostit între patru pereți și un acoperiș, la Malmo. De acolo, din nordurile înghețate, tot cobora spre țara lui de suflet, care era România, și pe care o tot străbătea în lung și lat. Aici avea cei mai mulți prieteni, scriitori ca și
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
se întorcea din când în când într-un sat românesc în care văzuse prima dată lumina zilei. Aceeași lumină a zilei a văzut-o apoi în mai multe locuri din lume, dar cel mai mult în Suedia, unde s-a adăpostit între patru pereți și un acoperiș, la Malmo. De acolo, din nordurile înghețate, tot cobora spre țara lui de suflet, care era România, și pe care o tot străbătea în lung și lat. Aici avea cei mai mulți prieteni, scriitori ca și
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
încercare, i-am spus chiar așa: - Da! Acum știu, în sfârșit, despre ce fel de Călătorie selenară privată este vorba: Deci și Lună poate fi o șansă de a locui pe ea: îi faci o “gaură neagră”, intri ea, te adăpostești o vreme, apoi îi spargi fereastra de lumină, după care anunți fără milă că sări mai departe... Sari de pe ea și praful și pulberea de fier negru din cer se alege de Luna, nu-i așa? Am întrebat eu pe
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 5 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1339419228.html [Corola-blog/BlogPost/341976_a_343305]
-
se anunțaseră și pornim spre tramvai. Ajungem la Unirii, ploaia continuă să cadă peste noi, începem să alergăm, e musai să ajungem până în ora 10 pentru a ne putea ridica numerele. Ajungem cu bine, ridic kiturile de concurs și ne adăpostim într-un cort. Aici aveam să stăm vreo 2 ore până ne auzim strigați. Între timp mă agit și curg apele pe mine. Eduard a plecat din cort și nu dau de el. Îi sun părinții și, ca prin minune
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie by https://republica.ro/zbuna-dimineata-domnule-invatator-ce-facem-ii-mai-aducem-pe-copii-noua-elevi-un-invatator-si-un-maraton [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]
-
oameni de pe margine - părinți, colegi, domnu învățător. Ajung după vreo 10 minute, obosite însă cu zâmbetul pe față. A fost cea mai tare experiență a lor de până acum. Le iau în brațe, mergem și facem poze haioase și ne adăpostim iarăși în cort. Îi adun pe băieți, batem palma și se așează în rând. De data asta Andrei e printre primii 10 sosiți, e tare mândru de el. Ne felicităm unii pe alții. Mergem la cort, ne luăm câteva ouă
„Bună dimineața, domnule învățător, ce facem? Îi mai aducem pe copii?” Nouă elevi, un învățător și un maraton pe ploaie by https://republica.ro/zbuna-dimineata-domnule-invatator-ce-facem-ii-mai-aducem-pe-copii-noua-elevi-un-invatator-si-un-maraton [Corola-blog/BlogPost/337818_a_339147]