102,424 matches
-
păru că aude pașii mamei și se băgă repede în pat, cu spatele sprijinit de pernele mari și trăgîndu-și cearșafurile și cuvertura azurie pînă la piept. Dar maică-sa nu-și făcu apariția. - Eu nu vreau să mă desenezi așa " adăugă fără să privească. În pat și tușind ca o proastă, în nici un caz! - Bine, dar ai putea sta lungită pe pat, ca și cum te-ai odihni... N-o să te fac foarte palidă, mă rog, cît mai puțin cu putință. Și poți
Juan Marsé - Vraja Shanghaiului by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/14093_a_15418]
-
de transcris atunci când în realitate promiți să dăruiești, să înapoiezi de fapt, bunul cel mai de preț, celui ce ți l-a dat odată cu viața. Îți vând sufletul dacă îmi promiți că o să-l legeni în hamacul din spatele grădinii", și adaugă poeta - copil grav și cuminte - "Îți vând sufletul dacă îmi promiți că o să-i citești povești cu zâne, seara înainte de culcare". Apoi, în condițiile promisiunii mai este trecută și muzica astrală, nu alta, ca hrană a sufletului, de care el
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14124_a_15449]
-
operei de tinerețe a dlui Matei Călinescu: poezia. Cine, dintre tinerii critici, mai știe că dl Călinescu a publicat, înainte de a emigra, trei plachete de versuri? Iată-le: Semn (1968), Versuri (1970) și Umbre de apă (1972). La care se adaugă cele atribuite lui Zacharias Lichter în Viața și opiniile lui... Citatele oferite de dl Borbély sînt edificatoare: criticul a ucis în Matei Călinescu un poet adevărat. Dacă nu cumva poetul a mai scris cîte ceva și noi n-avem habar
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14128_a_15453]
-
creează această barieră psihică și culturală a sentimentului de ne-apartenență la propria patrie. Și acesta este un mod de "inexistență". Nu-i rămîne decît o identitate negativă, care este un mod paradoxal de a defini destinul, la care se adaugă experiența de la Auschwitz, și care nu se poate defini decît ca negația însăși a oricărui destin uman, ca o reducere absolută a stării de a fi Fără destin. Cum să mai vorbească în aceste condiții de apartenența la o patrie
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
instructiva broșură a lui N. I. Dumitrașcu, Strigoii. Din credințele, datinile și povestirile poporului român, 1929): "Moroii, tot timpul săptămânii, pleacă din mormânt, făcându-și gaură - un urcelnic - cât șarpele de largă"; Avea și urcelnic pe care ieșea!", la care se adaugă cîteva alte atestări ulterioare. Etimologia cuvîntului nu e lămurită, dar se sugerează o posibilă legătură cu urcoi (sau urgoi), urcoaie (urgoaie) sau urgoaică - cuvinte din aceeași sferă semantică - cu sensul "strigoi, duh rău, moroi"; urcoi ar fi la rîndul său
De la «u» la «uzuș», prin «urcelnic» by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14170_a_15495]
-
iubită, ale căror corpuri s-au contopit finalmente dispersându-se la nesfârșit, ca într-o Cale Lactee. Ultima reviviscență a galaxiei barthesiene a primit recent o expresie parcă mărită cu lupa, o dată cu reeditarea Operelor Complete, îngrijite de Eric Marty și adăugate cu texte noi - la cinci ani după prima ediție scoasă de Servil - și cu publicarea cursurilor sale de la Collège de France, însoțite de diverse studii, toate acestea culminând cu o grandioasă expoziție la Centrul Georges Pompidou, unde corpus-ul lui
Întoarcerea lui Roland Barthes by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14150_a_15475]
-
deveni profesor în liceele și școlile de muzică nu e nevoie neapărat de diplomă în muzicologie. Dacă găsesc forța necesară pentru a fi onestă, descriu câte unei tinere, în culori ușor îndulcite, e adevărat, această perspectivă a absolventului de muzicologie, adăugând un "însă": cei mai buni își găsesc totuși de cele mai multe ori un loc potrivit (fie el și datorat vreunei burse de cercetare în S.U.A.). Și continui să cred că muzicienii au încă nevoie de cercetare, de analiză, de istorie, precum și
Confesiune by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14179_a_15504]
-
mai face și poliția miliardarului, dar și medicii care i-au dat certificate. l După ce senatorul Ion Predescu a ajuns la concluzia că rezolvarea crizei din colegiul CNSAS este dizolvarea colegiului, atît presa cît și societatea civilă, cărora li se adaugă partidele opoziției democratice protestează împotriva încercării securiștilor de a băga pumnul în gură CNSAS. De o vehemență fără precedent, această reacție ar trebui să atragă atenția oficialităților că în măsura în care își vor asuma raportul lui Ion Predescu și-ar putea ridica
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14157_a_15482]
-
în fața camerelor. A avut o veritabilă obsesie pentru "ce înseamnă să înveți să joci în fața unei camere". Zeffirelli își pune personajul - pe pretențioasa, perfecționista, veșnic nemulțumita Callas - să accepte să joace, în fața camerelor, la peste 50 de ani, Carmen! Și adăugînd imaginii vocea înregistrată cu decenii înainte. Ar fi fost mai verosimil, poate, cu Tosca. Pentru că, ceea ce pe scenă e posibil, pe ecran e pe muchie de cuțit; aparatul de filmat e nemilos, iar Callas, cu siguranță, ar fi respins, "în
Callas contra Callas by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14178_a_15503]
-
notițe și, amintind de regulamentul polemicii de la Oxford, a extras din spusele vorbitorilor 5 reguli ale unei polemici autentice, unele pentru cel care polemizează, altele pentru cel cu care se polemizează. La lista rămasă deschisă, dl Andrei Oișteanu a mai adăugat ideea responsabilității adversarilor și a respectului reciproc: Nu sînt de acord, dar lupt pentru ca tu să-ți poți exprima părerea". Colorat ca întotdeauna, dl Dan C. Mihăilescu a vorbit despre continua stare conflictuală din lumea literară, cu exemple din belșug
Etica disputelor literare by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14191_a_15516]
-
ruinei este Jean-Paul Sartre căci el ne-a făcut să credem în bănuială. Am uitat ce spunea Thibaudet că filosofia nu e romanescă. De altfel, François Mauriac, spre amurgul vieții sale, declara în Mémoires Intérieurs, că nu-și apără tehnica, adăugând: Într-un anumit fel, sunt dușmanul tuturor tehnicilor. Toate tehnicile, odată ce au fost declarate, definite, imitate, conștient sau nu, devin false. Acesta este misterul tehnicii romanești; ea trebuie să rămână misterul aceluia care o inventează și nu poate servi decât
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
excelență al universului sartrian. N.B.: François Mauriac trebuie să ne privească de acolo de sus, cu un surâs complice, amintindu-ne că a salutat deja în Bloc-Notes din 30 martie 1961 importanța capitală a "micțiunii sartriene" pe mormântul lui Chateaubriand, adăugând că "începea o eră de pipi și de scuipat pe morminte". Dragă François Mauriac, ești profetul romanului modern de după Sartre". (din "Bulletin de l'Association Européenne François Mauriac", Intervoix, no. 11, décembre 2002) Traducere de Sonia Cuciureanu
Cum a asasinat Sartre romanul francez by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/14183_a_15508]
-
de care depinde - printre altele - limpezirea momentelor debutului pe diferite direcții, Ion Ursulescu semnalează pentru debutul în presa franceză, publicația "L'Humanité Dimanche", cu Nicolaï Tziganou, povestire pusă la adăpostul pseudonimului P. I. Delabrăila. La ea nu ar fi stricat, adaug eu, pentru lărgirea imaginii, debutul literar propriu-zis în Franța, în "Europe", 1923, cu povestirea Kira Kiralina, la intervenția lui Romain Rolland. Atunci când stă la îndoială în privința cine știe cărui detaliu, întotdeauna motivat, Ion Ursulescu atrage luarea aminte cu observația că pseudonimul a
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
senin prin care omul triumfă asupra absurdității lumii și a propriei condiții (...) se ridică, mânios și disperat, iar ca răspuns la ’întrebarea fundamentală’ clamează un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
Constanța Buzea Cum până în acest moment n-am primit fotografia dvs., în răgazul ce s-a ivit insistăm cu tot interesul să adăugați lângă aceasta, cum v-am rugat, date bio-bibliografice mai consistente, dintre care să nu lipsească data nașterii, completă, și profesia. În fine, ce anume v-a determinat să alegeți Siberia și Krasnoiarskul, Akademgorodkul ca loc de viețuire pe planetă. Și
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14238_a_15563]
-
Discobolul, dacă nu mă înșel pe care nu i-l oferise tatei cu dedicație. L-a scos și pe prima pagină a citit, scris de tata:" Nil admirari nisi Lucian Blaga"; atunci, Blaga a scos și el stiloul și a adăugat: "Accept." Venea foarte des Vladimir Streinu și aveau lungi discuții care deveneau la un moment dat foarte crâncene. Uneori, interveneam și eu, dorind să împac lucrurile. Țin minte că, prin 1946 a venit Camil Petrescu. Mai întâi s-a mirat
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
trebui atîtea: acțiune, suspans, thriller e cam același lucru. Definirea genului (și încă atît de...precis: comedie neagră, comedie romantică ori comedie pur și simplu) nu mi se pare cine știe ce importantă pentru telespectator. Mai degrabă tema îi reține atenția. Se adaugă și problema corectitudinii definițiilor. Atunci cînd definiția pretinde că ne semnalează tema filmului, greșelile sînt rare. Ca și în cazul filmelor S.F. sau horror, unde nu e posibil nici un echivoc. Definirea altor genuri e ceva mai dificilă, cum am văzut
Ce fel de filme vedem by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14264_a_15589]
-
văzîndu-te în librărie nici nu te-am recunoscut. - Nici eu nu te-am recunoscut pe dumneata, i-am spus. - Dar nu din același motiv, spuse ea. Eu am crezut că erai un cerșetor. Se uită la sandalele mele scîlciate și adăugă: Și fără ciorapi. - E mai comod, i-am spus. Două cămăși și două perechi de chiloți: una pe mine și alta la uscat. De ce altceva e nevoie? - De puțină demnitate, a zis ea. Însă și-a îndulcit îndată spusele, schimbînd
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
insignă a sihăstriei ce se teme teribil de ispite. E amintit refuzul romancierului de-a primi vizita a două doamne, dintre care una era Martha Bibescu, refuz transmis de menajera sa: «Domnul se teme foarte mult de parfumul prințeselor...» - a adăugat Céleste. Te face să visezi îndelung această frază. Nu teama, nu idiosincrazia astmaticului, nici rușinea celui ce nu se voia surprins în «tricourile sale jegoase...». Toate acestea țin de o tristă realitate. Nu, altceva te face să visezi la groaza
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
fel, acea oglindă stendhaliană plimbată de-a lungul unui drum - numai că drumul este, în cazul ei, unul al literaturii. În fine, ca să repet un truism, criticul intermediază între scriitor și cititor (în ambele sensuri, de la unul spre celălalt). Aș adăuga că el este, de multe ori, o punte solidă în chiar scrisul unui autor. În sensul că scriitorul care e atent la semnalele criticului și este convins de adevărul concluziilor acestuia poate să treacă mai repede de la un drum înfundat
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
chipuri de oameni, alcătuind un tot, acel întreg ce-i poartă pecetea. E creația unui om a cărui rațiune de a fi a fost arta și pe care Dumnezeu l-a hărăzit cu norocul de a se putea exprima original, adăugînd un cerc ce-i al lui pe trunchiul cel mare, și puternic și rămuros al artei sculpturale românești. E dimineață și meșterul este în atelierul său. Modelează, reflectează, primește prieteni. Povestește și își aduce aminte ce-a fost o viață
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
operelor. Sub acest dezacord, se ascunde în definitiv o politizare a întregii dezbateri. Procesul literaturii publicate sub comunism ar fi trebuit să fie, în opinia unora, similar unui eventual (și tot mai improbabil) proces al comunismului ca atare. S-au adăugat acestor circumstanțe și cîteva elemente secundare, dar inevitabile. Treptat s-a creat impresia că pozițiile față de revizuiri se ordonează în funcție de generațiile literare. E drept că tinerii s-au dovedit mai radicali, dar nu cred că apartenența la o generație sau
Revizuirile critice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14268_a_15593]
-
epilog "Vin de departe, spune Corneliu Baba, de la capătul de început al veacului, cînd Cézanne mai trăia, iar Picasso nu sfărîmase încă forma, și m-am născut ca să fiu pictor". Dar și un martor incontestabil al veacului, s-ar putea adăuga, iar filmul Un artist și secolul său - Corneliu Baba dovedește acest lucru într-un mod exemplar.
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
de ochii lumii, au produs corupție în România imediat dupa decembrie '89. Securitatea s-a spart în securiști, partidul unic a dispărut, dar au rămas unicatele partidului, cei care știau cum se face propriu-zis o afacere de stat. Să-i adăugăm și pe tehnocrații experți în sugerea de bani de la buget. Direct sau prin interpuși, toți aceștia au întreținut calea corupției după '89. O cale presărată cu îmbogățiri șubițe, cu VIP-uri cu discurs liberal și cu un trecut de securiști
Incoruptibilul de o zi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14296_a_15621]
-
ta color? Sunt un folclorist binecunoscut, o autoritate în A...., un trib pe care nu am de gând să îl discreditez prin interesul meu. Mai există probabil zece A...i curați, dintre care patru adolescente. Nu mai trebuie decât să adaug că F. a profitat din plin de statutul meu de antropolog pentru a le-o trage la toate patru. Vechi prieten, ți-ai câștigat dreptul. A...ii, sau mai degrabă o parte considerabilă rămasă din vechiul trib și-a făcut
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]