43,415 matches
-
vamale etc.; - avantaje monetare în privința schimbului valutar, serviciilor bancare etc. 2. Avantaje financiar - monetare pentru țara beneficiară a investițiilor: - strategia financiară are în vedere creșterea profitului la firmele realizate prin investiția străină, posibilitatea încasării de impozite imediat - taxa pe valoarea adăugată, taxa pe terenuri, clădiri, impozite pe salarii etc. sau în perspectivă, după trecerea perioadei de scutire - impozitul pe profit. Strategii sociale și politice În multe cazuri, motivația realizării unei investiții în străinătate are drept conținut principal dorința investitorului de a
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
de gaz, a celor de apă și canalizare, în vederea eficientizării procesului de modernizare și a evitării viitoarelor blocaje și disfuncționalități; - Dezvoltarea de structuri specializate pentru atragerea de investiții străine; - Crearea de facilități pentru investitori; - Încurajarea exportului de produse cu valoare adăugată mare; - Dezvoltarea antreprenoriatului; - Cooperarea cu alte țări în domeniul educației și formării; - Posibilitatea de promovare a produselor și serviciilor prin variate căi de publicitate a formelor specializate în acest domeniu; - Dezvoltarea firmelor specializate în studii de piață, consultanță în afaceri
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
al investițiilor străine directe asupra balanței comerciale este negativ, atât datorită dinamicii mai accentuate a importurilor firmelor străine decât cea a exporturilor realizate de către acestea, cât și ca urmare a faptului că s-au importat cu precădere bunuri cu valoare adăugată mare și s-au exportat, în cea mai mare parte, produse cu un grad de prelucrare scăzut. Această evoluție nefavorabilă s-a datorat și unor cauze legate de implementarea investițiilor străine, orientarea preponderentă către comerț și lipsa capacităților autohtone necesare
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
marginal; - stimularea activităților de cercetare și dezvoltare, inclusiv prin realizarea unor parteneriate între sectorul public și cel privat; - încurajarea inițiativei locale, prin reducerea birocrației și crearea unui cadru legislativ eficient; - încurajarea firmelor investitoare să-și dezvolte activitățile generatoare de valoare adăugată mare și să investească în acele activități care sporesc avantajele competitive ale resurselor autohtone; - stimularea dezvoltării afacerilor pe activități înrudite, inclusiv prin implicarea mai activă a administrației locale în soluționarea problemelor și cerințelor investitorilor. Având în vedere atât experiența proprie
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
tuturor sectoarelor de activitate ale economiei, tendința fiind aceea de creștere a ponderii serviciilor în detrimentul agriculturii. - Restructurarea intrasectorială care presupune trecerea, în cadrul fiecărui sector, de la activități caracterizate prin productivitate scăzută - intensive în muncă - la activități înalt productive generatoare de valoare adăugată mare, intensive în cunoștințe și tehnologie. - Restructurarea firmei prin realizarea unei tehnologii noi, moderne și realizarea unor activități generatoare de valoare adăugată mare. 5.8 Efectele investițiilor străine directe asupra tehnologizării Specialiștii consideră că una dintre cele mai importante contribuții
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
fiecărui sector, de la activități caracterizate prin productivitate scăzută - intensive în muncă - la activități înalt productive generatoare de valoare adăugată mare, intensive în cunoștințe și tehnologie. - Restructurarea firmei prin realizarea unei tehnologii noi, moderne și realizarea unor activități generatoare de valoare adăugată mare. 5.8 Efectele investițiilor străine directe asupra tehnologizării Specialiștii consideră că una dintre cele mai importante contribuții ale investițiilor străine directe o reprezintă transferul de tehnologie, un rol deosebit revenind, în acest sens, societăților transnaționale. Din punctul de vedere
REGIMUL JURIDIC AL INVESTIȚIILOR STRĂINE by VASILE DUMBRAVĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/91680_a_92855]
-
Aceste procese au continuat în intervalul august-decembrie 1997, iar ploi torențiale care au ținut trei zile la sfârșitul lunii ianuarie le-au reactivat și chiar extins. Ploile recente, căzute pe un substrat care era deja saturat de precipitații anterioare, sau adăugat apelor provenite din topirea zăpezilor provocate de abaterile termice din primele două decade ale lunii ianuarie 1998. În aceste condiții s-au declanșat noi mișcări ale terenurilor. CLIMA 3. 3. 1. Temperatura aerului Cea mai rece lună este ianuarie, cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
suveică harnică. Prin urmare, Ana va fi antagonista, iar Karina - protagonista - pentru ca în multe situații, rolurile să se schimbe. De fapt e vorba de unul și același personaj și avansez ideea că personajul este Ana Kar(en)ina, acel en adăugat nefiind altceva de cât un ne întors, acesta fiind o marcă a necunoscutei. Și Karina vrea să se sinucidă... Dacă nu e așa, Ana este oricum umbra Karinei. Karina, bovarică, clorotică, spectrală uneori, are atitudini preromantice, visând mult și leșinând
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
clipă; îndată vii. Mira, Mira, nu-mi zice Fulge spune filosoful soției sale, când nu îl aude băiatul. Da, te înțeleg; n-are importanță. Și rămân șușotind un moment. Între timp, Apolodoro contemplă în gând acest chip surâzător și placid, adăugat perucii blonde peste acea figură masivă. Privește în jur, la Simia sapiens și la Homo insipiens; ce vor să însemne astea? Intră don Fulgencio, merge direct la fotoliu în care se așează și înainte de a scrie în carnețelul său această
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Dan Lungu, Sînt o babă comunistă, Polirom, 2011. Textul rostit de EL este cules din volumul Jorj-Ioan Georgescu, Istoria românească a mârlăniei, politicos spus a prostiei umane/administrative în România, vol ÎI Țara mea, balamucul meu, Timpul, 2012, prelucrat și adăugat. Dialogul se petrece in Iașul marilor iubiri, al teilor (tăiați de un primar din Dorohoi, fost subinginer de apă - kk, canal, evident PSD), într-o zonă industrială care arata ca dupa bombardament, cu universitățile sale - dupa un rector una e
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
ca răspuns la întrebarea „ce sunt organizațiile?”) este „pentru ce există organizațiile?” Un răspuns în limbajul comun ar fi acela că organizațiile produc mai bine, mai eficient ceea ce indivizii ar produce singuri, neorganizat. Cu alte cuvinte, organizațiile produc o „valoare adăugată” sau adaugă valoare la produsele/ieșirile lor față de intrări. În acest fel ele răspund unor nevoi ale indivizilor. Organizațiile sunt înființate cu scopul de a produce în mod eficient o valoare adăugată care să satisfacă nevoi umane. Identificarea oportunităților de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
neorganizat. Cu alte cuvinte, organizațiile produc o „valoare adăugată” sau adaugă valoare la produsele/ieșirile lor față de intrări. În acest fel ele răspund unor nevoi ale indivizilor. Organizațiile sunt înființate cu scopul de a produce în mod eficient o valoare adăugată care să satisfacă nevoi umane. Identificarea oportunităților de a satisface nevoi umane urmată de achiziționarea și utilizarea unor resurse (umane, materiale, informaționale etc.) pentru a satisface aceste nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
unor nevoi nesatisfăcute și a modalităților de a le satisface eficient (convenabil pentru beneficiar), ci și punerea în practică a ideilor. Câteva dintre principiile pe baza cărora, de-a lungul timpului, organizațiile au reușit să producă eficient diverse bunuri (valoare adăugată) și pe care nu le întâlnim la formele individuale/rudimentare de producție sunt: diviziunea muncii, care a condus la specializarea muncitorilor și la o productivitate mai mare (pentru detalii, vezi secțiunea „Managementul științific...” din capitolul 2 al prezentei lucrări). economia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de piață și profitul etc. Iată cum vede Patricia A. K. Fletcher "noua lume curajoasă" a companiilor: "Din ce în ce mai multe companii au realizat că, pentru a atinge obiectivele organizaționale, trebuie să concentreze cât mai multe resurse posibile în activități cu valoare adăugată și în lansarea activelor existente spre noi oportunități. Multe corporații încep să externalizeze activitățile standardizate de back-office pentru a concentra resurse în activități competitive"2. Pe acest fundal, este activată paradigma rebrandigului domeniilor de cunoaștere și, implicit, a afacerilor. Mai
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
delimita mai bine intensiunea și extensiunea brandului. Existența mărcilor comerciale este un fapt banal. Nimic sau aproape nimic nu apare pe piață fără un nume de marcă. Consumatorii percep marca drept elementul relevant al unui produs. Prezența mărcii reprezintă valoarea adăugată a produsului respectiv, îl sprijină pe vânzător să-și segmenteze piața etc. Din punct de vedere legal, marca înregistrată asigură pro-tecția legală pentru caracteristicile-unicat ale produsului, pro-tejându-l de copiere. Marca este un concept complex, dificil de definit univoc. De aceea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
raportat beneficii în mai multe direcții, și despre acestea vom vorbi în cele ce urmează. Cele mai relevante beneficii ale employer brand-ului Reducerea costurilor este un beneficiu de relief. Dacă, în general, brandingul are menirea de a produce valoarea adăugată, brandingul de angajator sprijină o reducere a cos-turilor pe mai multe direcții. În primul rând, vorbim despre reduceri în procesul de recrutare. Dacă angajezi un om care pleacă, ai cheltuit bani degeaba. Mai ales că înlocuirea unui lucrător costă cât
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
membrilor de partid. Colaboratorii erau membrii de partid. Considerând că Securitatea a avut circa 15.000 de ofițeri operativi, această rețea ar fi trebuit să conțină, teoretic, 750.000 de informatori și alți 750.000 de colaboratori. La aceasta trebuie adăugată rețeaua Miliției, al cărui regulament de funcționare cerea ca fiecare ofițer și subofițer operativ să aibă 150 de informatori și colaboratori pentru supravegherea generală a populației urbane și rurale." Spre deosebire de fosta R.D.G. care a dezvăluit fiecare dosar de informator al
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7193_a_8518]
-
Din cele nouă povestiri de aici, unele sunt, după gustul meu, cu adevărat remarcabile. Despre ele nu mai am nimic de adăugat. Ce mă bucură, însă, în privința celorlalte, e că toate au cel puțin un farmec indirect. Obținut prin valoarea adăugată a profesionalismului filologic, acesta se traduce în inteligență, ingeniozitate, nuanță lexicală, dozaj narativ și, în sfârșit, erudiție interpretativă.
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
sau doar o expune - unele cărți vechi le vor trezi, altor generații, amintirile bibliografiilor din școală, pe altele nimeni n-o să le mai citească, doar le va admira, la răstimpuri, anul înscris, frumos, pe copertă - se face din toate semnele adăugate, care-i schimbă parfumul impersonal, din balotul dus la librărie. Nu știu dacă vreuna din cărțile acestea, aduse din colecții, din biblioteci, din subsoluri, ținute afară, pe niște trepte cu studenți, sau ocrotite sub geam de sticlă, ia, și reușește
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
fotografii. Decupaje din reviste, puse bine și rătăcite, în marea tagmă a cărților fără stăpîn. Alteori, între pagini sînt scrisori, pierdute fără gînduri de întoarcere. Chitanțe. Fișe de lectură (nu prea arareori, ele fac trup comun cu cartea...). Beningne indiscreții, adăugate subiectului. Din ele s-ar putea reconstitui obiceiuri, griji, fetișuri. Nu există, pentru asemenea delicate inutilități, alt muzeu decît anticariatul. Un muzeu trist, în care toate piesele uitate în cărți, într-o logică a temporarului - lectura se va relua, semnul
Parfumul cărților vechi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8739_a_10064]
-
istoriei și teoriei literare (pe axa Mihail Dragomirescu-Adrian Marino), relaxarea lui Alexandru Paleologu are și o nuanță polemică. Ea se potrivește, fără îndoială, structurii culturale și naturii umane a personajului (boier vechi, adevărat, fără fumuri), dar este și o valoare adăugată, un strop de seninătate căutat - și găsit - în literatură și în viață. În ce mă privește, l-am prins pe Al. Paleologu într-o fază nu prea bună, de crepuscul biologic exploatat fără jenă de diferiți gazetari, care îi cereau
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
care plânge?// acasă/ la filme despre moarte/ despre viață/ eu plâng și fut" (Cinema la mine-acasă). În altele însă (N-a fost război, Ne-am întors, Cele cinci simțuri, Fum), imaginile sunt realmente frumoase, făcând uitată rețeta prin valoarea estetică adăugată. Iată și acest Bocet, poate cel mai bun poem din volum: "o femeie adună frunzele căzute/ în curtea dintre blocuri/ cu o mătură de nuiele/ știu asta fără să văd nimic/ - stau întins în pat cu ochii închiși -/ aud însă
Un schimb de priviri by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9941_a_11266]
-
este la îndemâna tuturor. Dietetica este o preocupare majoră a secolului XX. Din păcate, după anul 2000, a devenit o obsesie. Regimurile miraculoase abundă, de la Montignac la Atkinson, de la Mayo la supa de varză. Vânătoarea de calorii este declanșată, continuată și adăugată altor procedee - hard sau soft - de slăbire. Practicile sunt teoretizate și teoriile aplicate, se difuzează documentare care atacă multinaționalele de fast-food, acuzându-le că au distrus viitorul copiilor 4. Se inventează și conceptul de slow-food5. Industria farmaceutică nu pierde ocazia
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
cazul nostru, zona de coastă a litoralului Mării Negre din dreptul celor două localități). Așa cum voi arăta, atragerea turiștilor în zonă depinde de modul în care este administrată această resursă comună. Încă înainte de a porni la descrierea situației din teren, trebuie adăugate câteva clarificări în privința modelului teoretic. Ostrom trasează anumite limite în privința bunurilor comune analizate în cadrul modelului. Astfel, bunurile analizate au următoarele caracteristici: sunt mai curând resurse regenerabile decât neregenerabile, se află mai mult în situații caracterizate de deficit decât de abundență
Tranziţie şi dezvoltare locală în 2 Mai şi Vama Veche. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Miroslav Taşcu-Stavre () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1822]
-
să facem din nou apel la faptele existente și să le oferim o interpretare alternativă. (Studiile elaborate de Ș. Cerkez și M. Cerkez merg în această direcție.) Dar, eventual, s-ar putea încerca și altceva: acestor fapte să le fie adăugate altele noi. Studiul lui H. Terpe se bazează pe o replică (este adevărat, sumară), realizată în primul deceniu al anilor 2000 de către cercetători și studenți ai SNSPA, a cercetărilor făcute de echipele Școlii lui Gusti în anii ’30 ai secolului
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]