581 matches
-
mai tânăr ca mine, de aceea nu cunoaște unele lucruri pe care le cunosc eu. În adevăr Stavri a fost în str. Academiei, și acest lucru l-am spus - însă mai târziu. În anul 1872 era în str. Câmpineanu. 398 addenda 2. Evident, nu generalul Florescu, ci un actor care-l imita pe ministrul de Război con servator. D. Mandy nu mi-a cetit toate articolele, de aceea îmi atrage atenția asupra unor omisiuni pe care eu nu le-am făcut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Câte unul sau doi lăutari scârțâiau și oftau în ahturi desperate cântecele populare ale epocii. Apoi danțuri; femei aprinse de băutură și cu poalele suflecate se prindeau în hore ori în brâuri. Și tot astfel până ce începea să se însereze. addenda 399 3. Circul Kremsler a ars la începutul lunii ianuarie 1882 (v. cap. Anul 1882 în volumul II al ediției de față). 4. Circul Sidoli, instalat pe Bulevardul Regina Elisabeta, s-a prăbușit asupra publicului într o zi de Paști
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Elisabeta, s-a prăbușit asupra publicului într o zi de Paști, la 8/20 aprilie 1884, în timpul unei furtuni, cu care ocazie s-a produs și un incendiu (v. cap. „Anul 1884“ în volumul II al ediției de față). 400 addenda De îndată ce soarele începea să se posomorească răsuna o pocnitură de undeva. Era un semnal. Și apoi pocniturile se succedau de aproape și grupurile chiuind și jucând și urmate de lăutarii cari zdrăngăneau se îndreptau în șiraguri lungi către ieșire. Noaptea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
horă - a scris în Trompeta Carpaților: „Am văzut pe buzele unora dintre diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1201, 1 iunie 1875, p. 1). Bacalbașa a reprodus, desigur, din memorie citatul din text, deci cu mare aproximație. 6. I.C. Brătianu nu a fost prim-ministru în anii 1867-l868, ci ministru de Interne (v. nota 6, p. 61). 402 addenda Liberalii l-au acuzat întotdeauna că el a fost organizatorul și comandantul bandelor de bătăuși cari chefuiau în grădina vestită pe atunci numită „Grădina de la Șapte nuci“. În acest cuplet se mai vorbește și de Popa Tache, șef de bandă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în bâtă / Și bandiți-i ține / Isonul pe vine / Jucând tontoroi / Pe lân gă butoi... Junele Misir / Suge din clondir / Ca prim-procuror / Și ca cap al lor...“ (Chief electoral. Cântec poporar, datat 1870, în: N.T. Orășanu, op. cit., pp. 90-91). addenda 403 dovezi de dragoste. Una din aceste dovezi era să bea până în fund o sticlă cu apă de doi litri. Bietul Ionică bea regulat sticla cu apă, se supunea torturii, dar sărutatul nu venea niciodată. La birt îl întrebau: Pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
15/27 martie 1888 „opoziția unită“ a organizat mari manifestații de stradă, care au dus la căderea guvernului liberal al lui I.C. Brătianu (acesta demisionează la 19/31 martie 1888). V. cap. Anul 1888 al cărții lui Constantin Bacalbașa. 404 addenda Pagina 160 * O ispravă celebră a fost aceea când a pălmuit pe prefectul de poliție Vasile Hiotu, tatăl ministrului nostru la Praga. Un conflict personal izbucnind între Izvoreanu și Hiotu, cel dintâi a așteptat pe prefect la Șosea, a sărit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ar fi putut să fie altfel, întrucât legea prevedea arestul preventiv pentru delictele de presă. Un fapt secundar produce o mare emoție în public. Pe vremea aceea faptele de minimă importanță - dacă aveau legătură cu politica - impresionau și făceau senzație. addenda 405 În Românul apare un articol violent împotriva generalului Florescu, ministrul de Război. Articolul era scris de către dl. Emil Costinescu. A doua zi un căpitan din acti vitatea infanteriei, căpitanul Zisidi, se duce la redacția Românului și insultă pe dl.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de armonic variate, încât erai silit să-l asculți. Era un torent care pornea, iar vorbele ieșeau năvală din gura lui și porneau și curgeau libere de orice control al judecății, încât începeai să vezi că omul a pierdut 406 addenda 10. „În articolul trecut s-a tipărit din eroare că prefect al poliției a fost Theodor Văcărescu. Prefect al poliției a fost Enăchiță Văcărescu“ (Id., ibid., an. XXXV, nr. 11 648, 26 martie 1922, p. 2.). șirul. Fleva simțea și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
le preluăm în ediția de față. Pagina 310 * În anul 1876 s-a instalat, în sfârșit, regimul liberal care trebuia nu numai să guverneze țara timp de 12 ani, dar încă să însemneze și o nouă eră socială și politică. addenda 407 11. În ziar: furioase. Era, firește, o transformare radicală. Nimenea în lumea noastră politică nu-și putea închipui cum că guvernul lui Ion Brătianu va avea o durată atât de lungă; împrejurările însă, mai ales împrejurările din afară, în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ai venit! Ferul cel roșiu care-l apasă Mâna cruzimii p-un osândit, Mai adânci urme nici el nu lasă. Ci du-te, Iudo, cum ai venit! 13 Refrenul este subliniat în ziar. În Ghimpele de la 9 martie 1872. 408 addenda 12. Sarsailă, revistă satirică trisăptămânală editată de opoziția liberală a apărut de la 8/20 aprilie la 6/18 iunie 1871, sub direcția lui G.Dem. Teodorescu și în tipografia lui C.A. Rosetti. 13. Nu! a ta moarte (Imitațiune), Ghimpele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a apărut de la 8/20 aprilie la 6/18 iunie 1871, sub direcția lui G.Dem. Teodorescu și în tipografia lui C.A. Rosetti. 13. Nu! a ta moarte (Imitațiune), Ghimpele, an. XIII, nr. 3, 13 februarie 1872, p. 3. addenda 409 cucuvaia Cucuvaia cobitoare S-a pus pe Palat, Și cântarea-i cobitoare Strigă ne-ncetat: „Rău de țara care-și pune În cap p-un străin! Căci străinul îi răpune Frumosu-i destin! [Inimioara i-o sfărâmă Prin feluri d-oții Și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
-l azi tare ca fierul Și ciocoiul și boierul Temenele-i fac! Iar el se-ngrașă și crește Tot ce Bismarck poruncește Lui îi e pe plac! Am zis Neamțului să fie Om onest, de omenie, Demn și iscusit! 410 addenda 14. Poezia - scrisă de Constantin Cristescu (Cocris), funcționar de stat (v. Constanța Trifu, Presa umoristică de altădată, Ed. Minerva, București, 1974, p. 168) - a apărut (fără semnătură) în Ghimpele din noiembrie 1871; ca urmare a aluziilor străvezii la adresa Domnitorului, autoritățile
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Iar voi pungași Și mari bâtași ’Noiți toroipanele Că vin alegerile. Paparudele! Di ha, paparudele, Iacă vin și bandele Ca să nmoaie oasele Să strămute fălcile Paparudele! Înc-o dată mototoală Joacă Conțului cu fală Și cu dichis și nurliu Boierului Catargiu! addenda 411 15. Fragmente din poezia al cărei titlu e notat prin patru semne de exclamație: !!!! apărută în Ghimpele, an. XIII, nr. 7, 26 martie 1872, pp. 1-2. 16. Poezia Du-te, du-te (Cântec popular), reprodusă din Telegraful, a apărut
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
e curat nedormită Și de jurați răfuită... Iar voi, slujbași Calici și lași, Strângeți-i proptelile Să nu-și lase buzele, Paparudele! Di ha, paparudele! Nemții fac hoțiile Ciocoii iau dările Conții-și rup pingelile! Paparudele! 17 etc., etc 412 addenda 17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 30 aprilie 1872, pp. 2- 3. Din Ghimpele de la 28 mai: jocui mincei al marelui prusac 18 N-o mai reproduc, dar titlul spune destul. Tot din Ghimpele: ieri și azi Dedicațiune unei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe cap îți plouă Binecuvântări cerești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar... o secetă turbată Lăsă țara leșinată Și poporu-ți strigă azi: — O să cazi! — O să cazi! Flori, cunune și odoare, Semne recunoscătoare Îți dau, ieri, mâini feciorești: — Să trăiești! — Să trăiești! addenda 413 18. Jocul mincei al marelui prusac, Ghimpele, an. XIII, nr. 15, 28 mai 1872, pp. 1- 2, din care reproducem totuși prima strofă: „Ia hai la joc, măi române, / Ca să-ți treacă de necaz... / Mincea-Constituțiune / O bat ciocoii cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
min for mult ingrașat Și bondolonii zghimbat. O ia, muter ia! O ia, fater ia!... .............................. Romun es pun, nimic sis Ce io fagut la ei râs; Valahai eș baradis! Io împogățit Cum nici nu ghintit! Ioan P. Bancov 20 414 addenda 19. „Ieri și azi. Dedicațiune unei statuie“, Ghimpele, an. XIII, nr. 17, 11 iunie 1872, p. 1. 20. Ioan P. Bancov, Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rus Cernaieff, debarcând în Turcia a adresat o proclamație către popoarele din Peninsula Balcanică. Proclamația începe cu cuvintele: „Cu ochii îndreptați spre cer trec în țara voastră ca să vă scap de jugul barbarilor“... Generalul Cernaieff va lua comanda armatei sârbești. addenda 415 21. Poezia Gașpar-Vodă. Surd la vocea adevărului, semnată M.C., reprodusă din Telegraful, a apărut în Ghimpele, an. XIII, nr. 38, 5 noiembrie 1872, p. 3 (are în total zece strofe). 22. Vrând să dea un plus de culoare paginilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Războiul, Eugen Stătescu - Justiția. Războiul turco-sârb-muntenegrean urmează crâncen. Turcii sunt victorioși aproape pretutindeni. Sârbii încep să fugă disperați în România. În ședința Camerei de la 29 iulie Camera votează un credit de 10 mii lei pentru refugiații din Serbia.25 416 addenda 24. În primăvara anului 1876 Matei Millo aflat, ca de obicei, în jenă financiară a lansat zvonul că ar fi murit; în aceste condiții, i s-a aprobat un ajutor de înmormântare pe care s-a prezentat personal să l
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Id., ibid., an. XXXIV, nr. 11573, 25 decembrie 1921, pp. 1-2.) ** Războiul a dat repede o nouă viață Bucureștilor. Viața politică a încetat cu totul, iar toată preocuparea este îndreptată înspre marele eveniment istoric: intrarea în război a oștirilor române. addenda 417 român“ („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iulie 1876“, MOF., nr. 189, 26 august/7 septembrie 1876, p. 4758). 26. Versurile, făcând parte din cupletul parodie Gândul meu la tine zboară sunt amintite, cu mici deosebiri, de fratele
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și-a căpătat un mare credit. Era întâiul organ politic scris într-o limbă literară curată, cu ortografie fonetică preconizată de Titu Maiorescu și, deocamdată, realmente independent. Mai târziu a urmat inspirațiile lui Mihail Kogălniceanu, ministrul de Externe.28 418 addenda 27. Refrenul poeziei Dâmbovița de Enrich Winterhalder (1808-1889), austriac de origine, prieten și colaborator al lui C.A. Rosetti, autor al unui unic volum de versuri: Flori de scaieți culese pe malul Dâmboviței (1846), cuprinzând și poezia amintită. Versurile citate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
această lipsă. La Union-Suisse făcea furori și o cântăreață franceză, anume Fanelly 30, care plăcea mult ministrului de Externe rus Gorciakof 31. Iată o anecdotă care circula pe atunci cu privire la această cântăreață și la fostul ministru de Finanțe Dimitrie Sturdza. addenda 419 Duiliu Zamfirescu și Vlahuță au colaborat intens la gazeta lui D.A. Laurian, lucrând chiar în redacția acesteia, un număr diferit de ani, până prin 1884; literatura publicată de ei aici (precum și de Caragiale în 1877-1878 și de alții), a contribuit
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ca serviciile sanitare să funcționeze cu toată mulțumirea În marginea mijloacelor de care dispunea. Vestea bătăliilor de la Grivița sosește. Capitala e în fierbere. Se află despre căderea căpitanului de vânători Bogdan - o figură foarte cunoscută a Bucureștilor - în fruntea 420 addenda addenda 421 trupelor pe care le îndemna la atac. Se află cum maiorul Șonțu a căzut rănit în fruntea batalionului său. Se află cum căpitanul Valter Mărăcineanu, în fruntea dorobanților, a fost unul dintre cei dintâi care a pus piciorul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
serviciile sanitare să funcționeze cu toată mulțumirea În marginea mijloacelor de care dispunea. Vestea bătăliilor de la Grivița sosește. Capitala e în fierbere. Se află despre căderea căpitanului de vânători Bogdan - o figură foarte cunoscută a Bucureștilor - în fruntea 420 addenda addenda 421 trupelor pe care le îndemna la atac. Se află cum maiorul Șonțu a căzut rănit în fruntea batalionului său. Se află cum căpitanul Valter Mărăcineanu, în fruntea dorobanților, a fost unul dintre cei dintâi care a pus piciorul în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
artă nu ar fi putut găsi cumpărători în țară, lovitura era datorită mai mult fanteziei omului care vrea să facă să se vorbească de dânsul ca de un celebru hoț. Iată, după versiunile epocii, cum a fost săvârșit furtul. 422 addenda lasă un nume neuitat în inimile noastre, un nume scris cu litere neșterse în istoria renașterii noastre naționale!... Timpul tutelei străine, timpul vasalității a trecut dară și România este și va ști a fi o țară liberă, o țară de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]