465 matches
-
Schuman, după moartea lui Beethoven, pe care îl adora. Deși Schuman spunea că după ce asculți cea de a doua Sonată ar părea că Schubert s-ar pregăti voios pentru o nouă zi de lucru. Alții însă apreciau că este un adio socotind că este scrisă în pragul morții și se simte asta încă din prima temă, din ruptura, tăcerea și lungul tril singuratic din bas. Este de fapt ultima capodoperă a lui Schubert, care și-a găsit sfârșitul curând, în anul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
ce vrei tu. I.H. Și ceea ce am spus mereu: tendința mea supremă nu este de a fi iubit, ci de a fi respectat. Că pe lângă acest respect a fost și foarte multă iubire mi-a demonstrat-o concertul meu de adio din 26 iunie, în care, într-adevăr, peste 40 de artiști, dirijori de la Zubin Mehta la Riccardo Muti, de la Domingo până la nu mai știu cine au cântat gratis pentru mine! Deși, nici n-am mai avut ce să le dau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
a despărțit tanti Veronica, au urmat Filimon Hâncul și La hotarul dobrogean, în 1924, apoi, într-o cadență spornică, Însăilări (1925), Signor Bertheloty și Socoteli greșite (1926), Examen de bacalaureat (1928), Ancheta (1930), Monumentul eroilor și Țucu (1931), Reprezentație de adio (1932), Belfer îndrăgostit (1934). Scriitor moralist, autorul apelează frecvent la satiră. Cele mai reușite dintre povestirile lui sugerează eșecul inocenței, motiv care îl apropie de I. Al. Brătescu-Voinești. De acesta îl deosebește totuși accentul pus pe ironie și sarcasm. Personajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286826_a_288155]
-
toiul revoluției. O notă a autorului, din finalul romanului, justifică explicit alegerea paratextuală a lui Carlos Fuentes: "În 1913, scriitorul american Ambrose Bierce, mizantrop, ziarist al grupului Hearst și autorul unor nuvele celebre despre războiul de Secesiune, trimitea scrisori de adio prietenilor săi, în care se declara bătrîn și obosit, în ciuda vigorii sale legendare. În toate aceste scrisori, își revendica dreptul de a-și alege moartea. Boala și accidentul să cazi de pe o scară, de exemplu îi păreau nedemne de el
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
C.-D., semnând Ioane Germaniu Codru, scoate acum o lucrare de morfologie, Rudimentele gramaticei române (1848), respectând cu sfințenie principiile lui Aug. T. Laurian. În timpul revoluției de la 1848, N. Bălcescu îl trimite comisar de propagandă în județul Prahova. Un patetic Adio la 1848 avea să apară în „Foaie pentru minte, inimă și literatură”. Trecând în Transilvania, C.-D. îndeplinește o serie de funcții administrative și școlare. Marele hoinar, mai cumințit acum, se consacră publicisticii, desfășurând o vie activitate în domeniul instrucției
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286319_a_287648]
-
candidat la Președinție venind din diaspora. Va trece multă vreme până efectele negative, cu aspecte deseori hilare, se vor șterge, și până când electoratul românesc va accepta că, da, de ce nu ar fi acceptabilă și o asemenea candidatură. Citiți discursul de adio al dnei Roberts și veți avea întreaga măsură a acestei comedii a erorilor. Există o constantă amuzantă care leagă începutul și sfârșitul aventurii „prezidențiale” a dnei Roberts. Proaspăt sosită în România, apare într-o relatare și fotografie întreținându-se la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
spectacol, Fortinbras nu era un personaj, ci o alegorie: În sunete de trâmbițe cerești, pe scenă apăreau Îngeri inspirați din Dante și Blake, acompaniind replicile lui Fortinbras și exprimând o renaștere simbolică a prințului Hamlet pe un alt plan. Acel adio al lui Horatio, Flights of angels sing thee to thy rest, erau cuvintele pe care Horatio le rostea În spectacol ca pe o rugăciune pentru sufletul lui Hamlet. La câtva timp după mine, Brook a montat și el Hamlet, Într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
Dan Mititelu Adio și la Gară! Motto Într-o lume care se prăbușește sub povara rentabilității, invadată de sirenele devastatoare ale tehno-științei, ale globalizării, nouă formă de sclavagism, dincolo de toate acestea, prietenia și dragostea există.” “Ce îl face pe Dan Mititelu să ocupe
Adio si la gar? by Dan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83653_a_84978]
-
le punea în brațe. Atunci transformă uimirea în tăcere și în lacrimi de bucurie. Orice femeie se topește în fața unui buchet de flori sau a unei bijuterii frumoase. Când Carlina părăsise pentru totdeauna căminul conjugal, lăsase și un bilet de adio: ,, Îmi pare rău că soarta ne-a înșelat așteptările și ne-a făcut să suferim. Poate va fi ultima cumpănă din viața noastră. Dar a trecut. Îmi pare rău că nu am fost fericiți pe cât ne-am fi dorit. Mi-
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
rece ca gheața. Însăși vocea și privirea ei îi erau ca gheața. Cât ghinion avusese. Omul pe care-l divinizase, pe care-l iubise necondiționat, de la care moștenise apucăturile, calitățile chiar și fanteziile, nu reușise să-i dea sărutul de adio și să-i arunce un pumn de țărână în mormânt ca să-i fi putut spune după obiceiul strămoșesc „fie-i țărîna ușoară”. Un vânt al naibii de urât făcuse chiar atunci să bată în geam puternic crengile unui copac, iar frunzele lui
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
de rămas bun, la Ministerul de Externe, în primul rând, apoi la Ministerul Culturii, care îmi facilitase cu o promptitudine deosebită cele două manifestări în limita a două luni. Din păcate, nu am reușit să-i fac o vizită de adio ambasadorului Franței, cu care reînnoisem o relație excelentă, dar care era plecat într-o minivacanță, în afara Perului. I-am lăsat numai o scrisoare în care mi-am exprimat omagiile și speranța de a ne reîntâlni, undeva, în Europa. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
a clipit subtil către condor și în clipa următoare și unul și altul s-au făcut nevăzuți. N-a trecut mult timp și pe o rază de soare, cu un fel de baghetă magică în mâinile regești, făcând semne de adio frumoaselor fete care urcau și coborau Copoul, celebra asiriană a dispărut și ea. Poate grație întâmplărilor cu iz de mituri arhaice în spațiul rozelor mele policrome, sensibile și diafane, femeile din urbea noastră, la Judecata de Apoi, vor fi scutite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
revizuită și adăugită, Editura Univers Enciclopedic, 1999. De aceea la plecarea dintre cei vii la1778 a «excelenței sale» contele Iosif Teleki de Szek, iobagii celor două Cârțișoare, i-au cântat atunci în zorii zilei când se cântă Cocoșdaiul, prohodul lor de adio: Te du! Te du! Adio! Și fără revedere! Departe, tu departe te du din țara mea! Demonii te primească cu sadică plăcere. Și iadul să te-nghită și naiba să te ia! așa cum cândva scriitorul român Grigore Alexandrescu își va
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întreaga țară. Eram încă naivi, ca mulți alții de altfel, incapabili de a realiza adevăratele dimensiuni a ceea ce se petrecea împrejurul nostru. Odată cu mutarea în Grivița Roșie, intraserăm în noua eră. A fost semnalul unei schimbări cruciale, ne-am luat adio de la trecutul apropiat, care fusese începutul vieții noastre bucureștene, viață atât de dorită în București - orașul visurilor mele -, intrat acum în noaptea ce ne purta spre un viitor necunoscut. Am crezut la început că n-am să mă obișnuiesc niciodată
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu cultura ei și cu poezia ei, într-o epocă ce însemna sfârșitul lor. În faptul că m-am legat, prin prietenie, de poeți ca Ion Barbu și Dan Botta, într-un moment în care România intra în priveghiul de adio al trecutului său, văd un destin straniu. Un destin și o ironie, ca atunci când mori într-o frumoasă zi de vară. Anii aceia întunecați, vremea aceea de moarte culturală și spirituală se detașează pe fundalul unui peisaj învăluit de lumină
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
este actriță la secția Suceava a Naționalului ieșean 1986 - debutează pe scena Naționalului ieșean cu rolul Ea din Cerul înstelat deasupra noastră de E. Oproiu. Actriță a performanțelor, s-a impus publicului cu roluri diverse dintre care amintim: Mașa din Adio studenție de Al.Vampilov Domnișoara Julia din piesa omonimă a lui Strindberg Madame Pace din Șase personaje în căutarea unui autor de Pirandello Marieta din Culoarul cu Șoareci de N.Breban Babakina din Ivanov de A.P.Cehov Nebuna din Chaillot
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
deosebite în care bugetul Afacerilor Externe era menit a fi prima victimă a tăierilor masive, paralizînd acțiunea utilă a departamentului. Nu-mi făceam iluzii asupra valorii activității mele minsteriale în asemenea condiții financiare. Plecarea mea de la Roma, după dejunul de adio ritual, prezidat de Dino Grandi, era însoțită de semne de stimă cordială, prelungite pînă la un vagon-salon special, atașat la coada rapidului de Triest, al cărui legănat la curbe punea la încercare echlibrul călătorilor și provoca amețeli. O stupefiantă "confidență
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ca și când te-ai întemnița de unul singur. Să fii prins între zidurile lumii și să știi că te îndrepți spre dezastru, că ești sortit pieirii. Ceva mi-a atins o coardă sensibilă. Zidurile. Am închis cartea și mi-am luat adio de la ultimul degetar de Jack Daniels. L-am dat pe gât pur și simplu, gândindu-mă la o lume zidită. Nu mi-a fost deloc greu să-mi imaginez cum arată zidurile înalte. Și poarta imensă. Liniște mormântală. Eu, închis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
de fapt e lașitate. în Rusia, eroul are o aventură cu o femeie (Tilda Swinton) experimentată, nevrotică și măritată cu un spion pe scurt, periculoasă pentru un adolescent ca el , dar totul se termină perfect aseptic, cu un bilețel de adio și numai gînduri bune de ambele părți. Tatăl care l-a abandonat reapare și-i lasă moștenire fabrica lui, ca să nu mai trebuiască să-și facă griji pentru supraviețuire. în urma unui accident, marea lui iubire (Cate Blanchett) e silită să
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
octombrie". Apreciam gestul prietenesc al ministrului de a mă consulta în legătură cu finalul perioadei cipriote și acuratețea de a-mi oferi cele trei luni, firești pentru orice șef de misiune, la dispoziția mea pentru a efectua un tur complet de vizite adio la colegii și prietenii mei, în general, la toate relațiilor mele de pe insulă. Am hotărât să fac cunoscută rechemarea mea definitivă în centrala Ministerului Afacerilor Externe, unde urma să îmi continui activitatea în Direcția relațiilor României cu statele europene. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
se agață de „motivele nobile” ale amneziei lor. Îmi pare totuși nedrept ca acest erzaț ideologic să prevaleze acum și scot capul pe geam. De pe peronul zugrăvit ca o amprentă artistică a Parisului, lumea ne face cu mâna semne de adio: muzicienii din fanfară, în livrelele lor colorate, oficialii, ziariștii aferați, fetele prevenitoare din comitetul organizatoric din rue d’Opera - toate se îndepărtează de noi cu iuțeala crescândă a trenului. Și odată cu ele, cele trei zile pline în capitala Franței. 15
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ești Dumnezeu, nu poți să mai aduci înapoi pe nimeni. Și atunci ce rost are să plângi? Dumnezeu, cât e El de puternic și de mărinimos în divinitatea Lui, nu ne oferă și bucuria asta, dacă ne ia pe cineva, atunci adio și n-am cuvinte. Ne transmite, adică, bucurați-vă de ei în viață, altfel o să regretați că nu le-ați acordat mai multă atenție. Mi-ar fi plăcut să vină tata din nou, seara, cu berile într-o pungă de
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că o va suna, iar ea dădu din cap și o anunță pe Darcey că trebuia să plece. Darcey o urmă tăcută pe mama sa înapoi la mașină și se așeză lângă ea în față. Minette claxonă în semn de adio și porni spre casă. — Te simți bine? o întrebă pe fiica ei pe drumul spre Galway. Ești foarte tăcută. —N-am nimic. —Te doare brațul? Nu. —Glezna? —Maman, n-am nimic, repetă Darcey iritată. Minette îi aruncă o privire piezișă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
mă apostrofă el neîncreză- tor. Doar nu cumva oi fi Îndrăgosită ! mai pune și tu mâna și Adina Dabija 76 scrie, ce naiba... Și ai grijă să nu cumva să te măriți și să faci vreun copil, că ți-ai luat adio de la cariera literară ! Exercițiul nr. 1 Într‑o zi Edi mi‑a vorbit despre exercițiile de teatru ale lui Stanislavski. Conform acestor exerciții, când urcai În tramvai sau În metrou trebuia să‑i observi cu atenție pe cei din jur
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
titlul unui articol semnat de Georgeta Horodincă, soția unui alt mare detractor al lui Maiorescu, N. Tertulian: „Adio, d-le Maiorescu” (Gazeta literară, nr. 48, 1955). Ca o ironie a sorții, peste ani, în 1982, autoarea și-a luat ea adio de la România comunistă, alegând libertatea oferită de Franța. Pentru că veni vorba de N. Tertulian (n. 1929), nu putem să nu amintim un articol des citat în bibliografiile comuniste („Caracterul reacționar al teoriei «autonomiei esteticului». I. Ideile estetice ale lui T.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]