KorAP: Find »[drukola/base=adjectival & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...27 >

659 matches

Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644

186) Opozițiile se desfășoară numai în planul expresiei, la nivelul dezinențelor: / F./ (sora) mea-Ø/ /M./ (fratele) me-u; / Sg.F./ (sora) mea-Ø/ /Pl.F./ (surorile) me-le;/ /Sg.M./ (fratele) me-u/ /Pl.M./ (frații) me-i;/ /N.F./ (sora) mea-Ø/ / G.F./ (surorii) me-le. În anumite condiții sintactice, pronumele adjectival este precedat de articolul posesiv al, a, variabil în funcție de genul, numărul și cazul substantivului-regent: Masculin, plural: N.Ac.: ai mei prieteni Feminin, plural: N.Ac.: ale mele prietene G.D.: alor mei prieteni G.D.: alor mele prietene SINTAXA PRONUMELUI POSESIVTC "SINTAXA

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
91), șnații călătoare ® nația mea ® a meaț, „Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere/ A celui suflet ce pe-al meu știe.” (Ibidem, p. 220) ș(a) celui suflet ® sufletul meu ® al meuț Pronumele își poate avea originea într-un pronume adjectival reluat prin substituirea substantivului regent cu articolul posesiv, concomitent cu modificarea sensului de persoană, determinată de schimbarea protagonistului implicat în raportul de posesiune (apartenență etc.): „Las’ să leg a mea viață de a ta.” (Ibidem, p. 142) Pronumele posesive intră

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
alor mei această veste. (complement indirect), A fost certat de ai săi. (complement de agent), Drepturile alor mei au fost încălcate în mai multe rânduri. (atribut), I-am văzut pe ai tăi la gară. (complement direct) ș.a.m.d. Pronumele adjectivale se întrebuințează în text singure sau precedate de articolul posesiv. Sunt întrebuințate singure când urmează imediat unui substantiv determinat prin articol definit enclitic: „Mâni tomnatice întinde noaptea mea spre tine.” (L. Blaga, p. 47) Sunt precedate de articol posesiv, în

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
spre tine.” (L. Blaga, p. 47) Sunt precedate de articol posesiv, în anumite condiții morfologice și sintactice: • dacă substantivul regent rămâne nedeterminat prin articol-morfem sau este determinat prin articol nedefinit: acest prieten al meu, un prieten al tău; • dacă pronumele adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
nedefinit: acest prieten al meu, un prieten al tău; • dacă pronumele adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale intră numai în relații de dependență, unde ocupă poziția de determinant și realizează funcția sintactică de atribut: „Pe urmele mele coapte/moartea își pune sărutul galben/și nici un cântec

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
adjectival precede substantivul, care rămâne nedeterminat prin articol-morfem: „- Blanca, află că din leagăn/ Domnul este al tău mire.” (M. Eminescu, I, p.65) • dacă între substantivul regent și pronumele adjectival se interpune un alt determinant: prietenul acesta al meu. Pronumele adjectivale intră numai în relații de dependență, unde ocupă poziția de determinant și realizează funcția sintactică de atribut: „Pe urmele mele coapte/moartea își pune sărutul galben/și nici un cântec nu mă îndeamnă/să fiu încă o dată.” (L. Blaga p. 128

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
doi, trei, patru etc. În planul expresiei, mai multe pronume au formă de singular: patru, opt sau chiar se organizează în interiorul opoziției singular-plural: (o) sută/două sute. Că opoziția rămâne exclusiv în planul expresiei o dovedesc substantivele din sintagmele cu întrebuințare adjectivală a pronumelor de cuantificare, care se caracterizează prin sensul categorial de pluralitate: patru/opt/o sută (de) oameni. Pronumele mulți, puțini au numai formă de plural. Formele de singular mult, multă sunt adjective calificative sau adverbe (mult, puțin). Realizează, în

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
să le asculte?” (M.Eminescu, I, p. 144). La pronumele compuse pe baza termenilor cu structură substantivală sută, mie, milion, opoziția se realizează numai în planul expresiei; formele nu mai depind de genul substantivului substituit sau însoțit, când sunt întrebuințate adjectival: două sute de (studenți/studente) față de doi (studenți)/două studente. Ca toate pronumele, spre deosebire de substantivele substituite, pronumele de cuantificare dezvoltă numai opoziția masculin/feminin. Substantivele neutre sunt substituite la singular de pronume masculine: un, câte un (tablou), iar la plural de

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
amândouă -i/-le: tustrei/tustrele -i+i/-e+le (dezinență + morfem de determinare): ambii/ambele. Substantivele din structura pronumelor compuse o sută, o mie etc. au genul stabil, marcat, la nivelul dezinențelor, din perspectiva opozițiilor dezinențiale de gen din flexiunea adjectivală; la singular sunt considerate în corelația singular-plural: -e/-i (feminin): zece, mie/zeci, mii -ă/-e (feminin): sută/sute -Ø/-e (neutru): milion/milioane, miliard/miliarde. Ca și la celelalte pronume, opoziția masculin-feminin este întărită la unele pronume de cuantificare

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
anaforic: „Sunt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece/ Din ceasul sfânt în care ne-ntâlnirăm.” (Ibidem, p. 144) ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "ADJECTIVUL PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Adjectivul pronominal de cuantificare determină substantivul care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
care denumește „obiectul” supus cuantificării. Întrebuințarea adjectivală a pronumelui de cuantificare este mai frecventă decât întrebuințarea pronominală. Numai pronumele de cuantificare distributivă domină prin frecvență întrebuințarea adjectivală. Unele pronume se caracterizează prin forme întrebuințate exclusiv (sau numai în mod curent) adjectival: singularul pronumelui câțiva: Voi lipsi câtva timp/câtăva vreme., singularul feminin al pronumelui toți: A venit toată lumea., singularul pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
pronumelui atâția: atâta timp. Observații: Adjectivul pronominal toată este omonim cu adjectivul calificativ toată, adjectiv defectiv de plural, care dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
dezvoltă sensul de ‘ântreagă’: A străbătut pe jos toată țara. Pronumele de cuantificare colectivă ambii se întrebuințează în mod curent numai adjectival: Ambii copii au ajuns la vreme. MORFOLOGIA ADJECTIVULUITC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI" PRONOMINAL DE CUANTIFICARETC "PRONOMINAL DE CUANTIFICARE" Între varianta adjectivală și pronumele de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
de cuantificare intervin, în cursul flexiunii, unele deosebiri de structură. Pronumele care au un -a deictic în structura formelor de genitiv-dativ pierd ca adjectiv această particulă: „Ideile multora dintre studenți sunt foarte îndrăznețe.”/„ Ideile multor studenți sunt foarte îndrăznețe.” Varianta adjectivală a pronumelui unu și a pronumelui de cuantificare distributivă câte unu prezintă și forma o, respectiv câte o: o casă, câte o casă. Observații: Forma una (câte una) a adjectivului caracterizează stilul juridico-administrativ: Li se cuvine una casă (câte una

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
și mărci ale determinării definite. Acest statut al morfemelor -l și -a îl confirmă absența lor în sintagme în care determinarea, la nivelul sintagmei nominale, se realizează prin alte mijloace, prin adjective demonstrative, de exemplu, iar pronumele ordinal este întrebuințat adjectival: acest prim pas, acea primă zi, acești ultimi ani. Genultc "Genul" Categoria genului se desfășoară între termenii masculin-feminin. Opoziția este marcată la nivelul morfemului discontinuu al subclasei și, când se caracterizează prin determinare definită, la nivelul morfemului determinării: Masculin: al

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
al doilea din față.”, „Casa lui este a doua de pe stânga.” Pronumele ordinal se întrebuințează în mod curent anaforic: „Au de dat două examene, primul, pe 5 septembrie, al doilea, pe 7 septembrie.” ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINALTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL ORDINAL" Întrebuințarea adjectivală a pronumelui ordinal domină prin frecvență întrebuințarea lui autonomă. Unele forme cazuale sunt chiar ca și incompatibile cu întrebuințarea pronominală: genitiv-dativul pronumelui feminin întâia: întâiei fete (construcție extrem de rară, dar posibilă, față de pronumele întâiei, inexistent), întâielor fete. Sub aspect semantic

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
fără funcție sintactică: „Ce? Când luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect semantic, adjectivele interogative mențin sau dezvoltă în mod specific deosebirile dintre pronumele corespunzătoare. Dezvoltă noi sensuri mai ales

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
luna se strecoară printre nouri, prin pustii,/ Tu cu lumea ta de gânduri după ea să te ații?” (Ibidem, p. 157) ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL INTEROGATIV" Cu excepția pronumelui cine, toate celelalte dezvoltă și valori adjectivale. Se mai adaugă locuțiunea adjectivală ce fel de, căreia nu-i corespunde un pronume: Ce fel de om e Tudor? Sub aspect semantic, adjectivele interogative mențin sau dezvoltă în mod specific deosebirile dintre pronumele corespunzătoare. Dezvoltă noi sensuri mai ales adjectivul ce, devenit expresie nedeterminată

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
mergem fiecare pe la casa cui ne are...” (I. Creangă, p. 38) • atribut: „Al lumii-ntregul sâmbur, dorința-i și mărirea,/ În inima oricărui i-ascuns și trăitor.” (Ibidem, p. 64) ADJECTIVUL NEHOTĂRÎTTC "ADJECTIVUL NEHOT|R~T" Și sub aspectul întrebuințării adjectivale, pronumele nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
nehotărât este o clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor unul, altul, vreunul prezintă forme „nearticulate”: un, alt, vreun (om), altă (fată). Variantele adjectivale ale pronumelor una și vreuna sunt o (fată) și vreo (fată). SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "SINTAXA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" Adjectivul nehotărât ocupă de regulă poziția de determinant într-o relație adnominală realizând funcția de atribut: „Din orice clipă trecătoare/|st

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
martir,/O fecioară - a cărei suflet era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
era sunt ca rugăciunea.” (Ibidem, p. 30). ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
RELATIVTC "ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar

[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]