668 matches
-
asculta pot apărea, mai limitat decât verbele de percepție nonintențională, în structuri cu predicat secundar. Predicatul secundar se poate realiza prin grup adjectival (208-209), prin propoziții non-finite gerunziale (212) sau prin propoziții (pseudo-) relative introduse prin conectorul cum (214-215): * Grup adjectival: (208) Îl privesc îngândurat. (209) Îl ascult îngândurat. Față de structurile ternare în care se angajează verbele de percepție nonintențională, unde predicatul secundar se raportează de regulă la obiectul direct al verbului de percepție, în aceste tipare, predicatul secundar realizat ca
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
utilizare "de tip copulativ" este extrem de restrânsă în franceză, aducând drept exemplu doar verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbul sentir 'a simți', în contexte de tipul Ce dessert sent bon/sent la violette ' Acest desert miroase bine/a violete', unde complementul se realizează ca grup adjectival sau ca grup nominal. De asemenea, atrag atenția asupra contextelor cu grup adjectival, posibile doar atunci când adjectivul exprimă o apreciere subiectivă: un enunț ca Ce dessert sent très bon este acceptat, în timp ce enunțul #Ce dessert sent très fruité este marcat ca agramatical, în opoziție cu situația din engleză, unde clasa de adjective acceptate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
foarte puternic a fructe'. Verbul goûter este și mai restrictiv în ce privește gama de complemente, acceptând doar compliniri realizate prin grup nominal: Ce dessert goûte la fraise ' Acest desert are gust de căpșuni'. Miller și Lawrey precizează că apariția unui grup adjectival în poziția complementului este acceptată în unele variante regionale ale francezei din nordul Belgiei, însă nu și în franceza standard: ?Ce plat goûte délicieux ' Acest fel de mâncare are gust delicios'. Pentru celelalte modalități de percepție nu există verbe de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ars, Am simțit un gust amar, L-am simțit tremurând. Autoarea precizează că, urmând un mod similar de "descompunere", și verbul a arăta intranzitiv poate fi reanalizat printr-o structură cu verb posesiv și nominal cu trăsătura semantică [+Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Vizibil], caracterizat adjectival - "a avea un aspect + adjectiv calificativ"; astfel, structura Casele arătau sumbru derivă din Casele aveau aspect sumbru. Nominalul aspect este încorporat în verbul posesiv, generând verbul de suprafață a arăta, iar Locativul sumbru fie își păstrează natura adjectivală, copiind indicii de gen și număr de la substantiv (Casele arătau sumbre), fie se convertește în adverb (Casele arătau sumbru). 6.2.1. Verbul a arăta. Un tip "special" de verb copulativ 145 Verbul a arăta funcționează ca verb bivalent, în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
delicios "mâncarea are aspect delicios"). În puține contexte variația adjectiv-adverb atrage o specializare semantică clară: (234) Ioana arată îndrăzneață/îndrăzneț. În contextul cu nume predicativ realizat adverbial, citirea subiacentă este "poartă haine moderne, nonconformiste, provocatoare", în timp ce în varianta cu predicație adjectivală, citirea prototipică este "are o atitudine care o califică drept îndrăzneață". Acest fenomen nu este regulat, ci ține de o anumită evoluție semantică pe care au suferit-o termenii din contextul dat. (b) În poziția predicativă este autorizat doar adverbul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
franceză verbul sonner, pe care autorii nu îl consideră un verb "clasic" de percepție: "Cet emploi apparaît en français mais de façon extrêmement contrainte : il est limité aux emplois olfactifs de sentir ou l'"attribut" peut être soit une sintagme adjectivale (SAdj), soit une sintagme nominale (SN) : Ce dessert sent bon /sent la violette. Cependant, cet emploi avec un SAdj est limité aux jugements subjectifs (Ce dessert sent très bon/#très fruité à contraster avec This dessert smells very good/very
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate ocupă poziția de obiect direct. 142 Structurile cu verb de percepție intențională și predicat secundar realizat adjectival nu pot fi interpretate ca structuri cu obiect direct avansat - obiectul direct este selectat de centrul verbal din matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B. Lees, The Grammar of English Nominalizations, The Hague
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
abstract al noțiunii, În vreme ce folosirea minusculei trimite la concretizarea ei În practică. Ce ascund dificultățile de definire? Există tot atâtea definiții ale termenului „Drept” câți juriști sunt pe lume și, fără Îndoială, la fel de multe definiții ale culturii, apoi ale formei adjectivale „intercultural” și ale substantivului care Îi este asociat câți creatori sau cercetători. Din punct de vedere strict științific și ținând seama de lucrările americane din anii ’50, s-au numărat deja peste trei sute numai În scrierile antropologilor. Așa cum sugera Melville
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ale săptămînii), morfologic (cu frecvență deosebită, în interiorul unei paradigme sau ca urmare a influențelor reciproce dintre paradigme ori favorizînd, după modele preexistente, crearea derivatelor; de exemplu cu sufixul -itate, cu care se formează substantivele abstracte, care exprimă calitatea de la baze adjectivale: meticulozitate, rigurozitate, după modelul timid-timiditate), sintactic (schimbarea regimului unor cuvinte; de exemplu, după modelul unor construcții impersonale: este/rămîne de făcut au apărut construcții neacceptate de limba literară: trebuie de făcut, merită de făcut. Din perspectiva lingvisticii discursului, analogia se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
prin Școala de la Palo Alto) termenul și conceptul de "metacomunicare" cu accepția de relație (conținutul fiind mesajul informațional propriu-zis) dintre locutori, care poate fi implicită, manifestată prin joc, gestică etc. sau explicită (E doar un joc!). Ca determinant, un derivat adjectival al termenului, apare mai recent în sintagme precum competență metacomunicativă, enunț metacomunicativ, dimensiune metacomunicativă etc. Competența metacomunicativă este considerată o tehnică, o abilitate de a realiza mesaje satisfăcătoare, o condiție necesară a comunicării eficiente, care asigură conduita interacțiunii (Îți voi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
înregistrează unele forme de ratare a vorbirii, ceea ce contribuie la crearea impresiei de autenticitate. V. vorbire. DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. RN REAL. Ca substantiv, real, termen care a fost preluat de lingvistică din terminologia filozofică (unde funcționează îndeosebi cu valoarea adjectivală "care există prin sine însuși", fiind opus lui aparent), desemnează "ceea ce există în sine, independent de cunoaștere și de conștiința omului". Ca atare, omul nu sesizează decît o parte a realului, pe care o reprezintă simbolic în limbă. Realul nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lipsei de originalitate, prin care se banalizează exprimarea. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii clișeu, șablon - repetarea mecanică, lipsită de interes și de spirit inventiv, a unui model. De la cuvîntul șablon s-au format derivatul șablonard cu sens adjectival, verbul a șabloniza, substantivele șablonism și șablonizare. În condițiile existenței mai multor cuvinte care se referă la realități apropiate prin conținut, funcție sau geneză, considerăm că sînt necesare unele distincții între accepțiile termenului stereotipie, pe de o parte, și că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
asemenea, pot fi folosite verbe indicînd „cogniția speculativă”: „a presupune”, „a-și imagina” etc. Pe lîngă acestea, fragmentele narative cu modalitate negativă conțin o serie de construcții referitoare la percepția umană („Este evident că... Evident...” și, tot așa, cu parteneri adjectivali/adverbiali: „clar”, „evident”, „aparent”, „pare-se” și multe altele). În mod la fel de previzibil, narațiunea va conține puține fraze cu sens generic (sau acestea chiar pot lipsi), iar verbele ce redau gîndurile și reacțiile personajelor vor avea un determinant: în loc de „Mergea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atare. Un proces poate conține trei componente: 1. procesul în sine (realizat în mod curent de locuțiuni verbale); sînt doar cinci tipuri principale ; 2. participanții la proces (realizat în mod curent de locuțiuni substantivale iar, în cazul atributelor, de locuțiuni adjectivale); această gramatică recunoaște aproape douăzeci de astfel de tipuri de participanți, patru sau cinci dintre cele distincte fiind asociate cu fiecare tip de proces; 3. circumstanțe asociate cu procesul (realizate de locuțiuni prepoziționale, adverbiale sau circumstanțiale); acestea pot fi clasificate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
atât prin domeniile lingvistice pe care le implică - morfologie, sintaxă, semantică -, cât și prin domeniile sintactice în care se manifestă - grup nominal, grup verbal, enunț (acordul pronumelor anaforice) - și termenii pe care îi implică: în grupul nominal se acordă modificatorii adjectivali și determinanții; în grupul verbal se acordă verbul la o formă verbală personală, adjectivul predicativ și cliticele pronominale de dublare a complementului; la nivelul enunțului sau al textului, se acordă pronumele anaforice. Scopul lucrării este acela de a face o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doi termeni implicați în relația copulativă pot avea aceleași valori ale trăsăturilor phi sau nu, interesante pentru acord fiind contextele în care valorile acestor trăsături sunt diferite. Capitolul al șaselea grupează problemele referitoare la acordul sintagmelor coordonate, atât acordul intern (adjectival), cât și acordul extern (predicativ). După o introducere privind structura și statutul sintactic al sintagmei coordonate, sunt tratate o serie de probleme de acord pe care le pune o sintagmă coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
coordonată copulativă formată cu și. Ulterior, același probleme de acord, dar și altele, specifice, sunt discutate în legătură cu alte tipuri de sintagme coordonate (cele disjunctive, cele adversative și formate prin juxtapunere). În partea finală a capitolului este discutat acordul de tip adjectival, fiind avute în vedere particularitățile de acord ale diverselor clase lexico-gramaticale (articolul, numeralul, demonstrativul, adjectivul, posesivul, pronumele de întărire). În capitolul al șaptelea, Genul neutru din perspectiva acordului, am reluat o veche temă de discuție din lingvistica românească: problema existenței
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal GP - grup prepozițional GV - grup verbal GX - proiecție maximală, al cărei tip nu este specificat m. - masculin n. - neutru N - nominal N
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acordul semantic să fie posibil întotdeauna. Însă nu se întâmplă așa. Adjectivul nu reflectă direct proprietățile referentului. El reflectă trăsăturile nominalului, iar acordul semantic este posibil doar când acest lucru este permis de nominal. În concluzie, valuarea trăsăturilor verbale și adjectivale se face pe baza trăsăturilor morfosintactice ale nominalului. În absența acestora sau în anumite condiții sintactico-semantice, valuarea se face pe baza trăsăturilor semantice. 5. Alte ipoteze și teorii 5.1. Proiecția Acord Ipoteza unui centru Acord este legată de articolul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grupului nominal se face pe baza trăsăturilor CONCORD, iar acordul extern grupului nominal (predicativ și anaforic), pe baza trăsăturilor INDEX. În română, acordul semantic și cel hibrid sunt mai limitate: - substantivele colective impun un acord formal, peste tot în enunț (adjectival, predicativ, anaforic): (40) a. *acești guvern b. *Guvernul au decis. c. Guvernul s-a reunit ieri în ședință. Aceștia au avut pe ordinea de zi... (="Guvernanții au avut pe ordinea de zi...") - substantivele care au o neconcordanță între genul formal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
primul rând pe baze formale, iar dacă trăsăturile formale sunt subspecificate, se recurge la valuarea pe baza trăsăturilor semantice (vezi cap. 1. Aspecte teoretice). Termenii care se acordă cu substantivul centru sunt adjective (propriu-zis, participial, pronominal sau numeral cu valoare adjectivală) sau articole. Trăsăturile implicate în acordul intern grupului nominal sunt, în general, genul, numărul și cazul. Unele pronume acordate cu nominalul-centru au și trăsătura de persoană (prietenele însele, subsemnatul însumi). Acordul din grupul nominal poate fi studiat din perspectiva trăsăturilor
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acestui prieten" sau "prietenului lui, al acestuia" Demonstrativul postpus substantivului poate fi analizat în două feluri, iar în funcție de aceste analize variază și interpretarea pe care o dăm acordului: (i) Dacă analizăm demonstrativul postpus ca un adjectiv, acordul este de tip adjectival, prin preluarea trăsăturilor formale ale substantivului. (ii) Dacă demonstrativul postpus este analizat ca un pronume 20, covariația de formă cu substantivul se datorează coreferențialității, nu este un acord propriu-zis. 2.2.1.2. Demonstrativul de diferențiere celălalt Pronumele și adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă "corectă"23, aceasta ar fi cea cu o singură marcare a cazului. Argumentul său se bazează pe distincția între predeterminanți, determinanți tari și determinanți slabi și pe câteva considerații legate de morfologia pronominală. Potrivit lui Barbu, determinantul slab are valoare adjectivală, dar dacă preia funcția determinantului tare, are valoare pronominală (un alt poet - alt poet). Flexiunea cu marcarea cazului, de tipul altor, amânduror etc., este o flexiune de tip pronominal. Cum determinantul slab are o natură adjectivală, el trebuie să aibă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]