71,179 matches
-
serios". Dar Petru Poantă nu-și propune a realiza, după cum declară, nu fără cochetărie, "o panoramă sau o istorie a fenomenului echinoxist; un dicționar complet de autori; o cercetare critică a operelor echinoxiștilor; o selecție valorizantă și ierarhizantă", înfăptuind, să admitem, din toate acestea cîte ceva. Scrierea d-sale se vrea "o reverie eseistică și memorialistică", fapt ce-o face seducătoare, calină. Plasat înlăuntrul temei, în calitate de actant de bază al său, criticul își analizează ori, cîteodată, își povestește pur și simplu
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
devenind j; în poziția respectivă se poate produce și un sunet intermediar, între surda ș și sonora j - și în orice caz nu există posibilități de confuzie: șmecher și jmecher sînt pronunții în variație liberă. Desigur, normele ortografiei românești nu admit o asemenea variație: tocmai de aceea, apariția lui j în scris în locul lui ș (ca în transcrierile fonetice) creează un efect puternic de oralitate populară. într-un articol din 1932, Al. Graur vorbea despre ,legea sforțării minime" în articularea curentă
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
ce fotbal ne arată ? Avea dreptate. Iată ce înseamna să fii psiholog meseriaș: dintr-o frază-două arunci omul în psihoză și good bye. Adevărul e că începusem și eu să am unele bănuieli în legătură cu fidelitatea megavijănului, dar nici chiar așa... Admiteam că una spunea Adrian Năstase și toți ceilalți și cu totul altceva se întâmpla în viața de zi cu zi, dar și la fotbal? Deci, televizorul! Am privit cu ură spre ecranul acestuia, am vrut să-l pocnesc cu telecomanda
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
Și mă înghite-ntreg în haos", a devenit: "Și-nghite-mă întreg în haos". 7. D-na Domnica Theodorescu nu acceptă că Fabula fabulelor, din ediția 1959 a devenit în Scrieri și mai apoi în Versuri (1966) Fabula. Și nu admite nu numai schimbarea titlului, dar nici modificările de versuri făcute de Tudor Arghezi. De parcă s-ar lua, în materie de gust artistic, la întrecere cu ilustrul său părinte. Iată trei modificări din Fabula: a) în ediția din 1959, versul 30
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
Afon, senil, neputincios, în scăunel, Ceaușescu ar fi trecut în penumbră, lăsând frânele în agerele mâini ale savantei sale soții. N-a fost, vorba filosofului, să fie. Să-ți vină rău când socoți ce ocazie s-a pierdut. Dar să admiți, revenindu-ți ușor, că și actualul regim cu firmă democratică și nobilii săi bătrâni, nu mai puțin zglobii, confirmă regula sacră a părților bune ale părților rele. Rea, însă, pur și simplu, este indecizia de a purcede la lustrație, ridicând
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
două explicații. Mai întîi aceea că filosoful critica, la un moment dat, de pe pozițiile unui conservatorism cu o solidă și foarte onorabilă tradiție, efectele indenegabil negative ale societății democratice, grevate de politicianism, demagogie, corupție, societate desigur preferabilă totalitarismelor, dar, să admitem, departe de-a fi ideală chiar la ora de față. în al doilea rînd, el nu făcea decît să ilustreze, prin punctul său de vedere speculativ, o trăsătură a democrației însăși, care, după cum remarcă sociologii, e unica organizare socială ce-
Despre Nae Ionescu și Cioran (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12447_a_13772]
-
literatură este rebelă față de standardizare. Prin definiție, a spus Amos Oz (Israel), literatura nu poate fi globală, ci provincială, locală, parohială și cu cât este mai mult astfel cu atât este mai universală (nu internațională!). Literatura globalizată, dacă este să admitem că există așa ceva, este aceea care dă seama despre ce se întâmplă în aeroporturi, în marile hoteluri internaționale etc., e citită de frecventatorii acestor spații care apoi o aruncă. Literatura provincială, interesată de individul specific, este însă universală. Siofra O
Singuri în satul global by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12441_a_13766]
-
și a lui Racine, are la îndemâna sa un material cules și analizat de alții în propoziții critice", va fi fost potrivnic sau chiar atât de potrivnic textologiei pe cât i se părea că ar fi vrut să fie. Dar totodată putem admite că, necunoscând sensul complex al termenului, considera această disciplină, așa cum sugerase cândva, un fel de critică tehnică de amănunt și de cercetare. Este, însă, iarăși adevărat că de nicăieri din comentariile sale nu reiese cu claritate ce înțelegea el prin
Câte ceva despre altceva by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12483_a_13808]
-
a arătat Însuși Întemeietorul creștinismului: Hristos Domnul. Conștienți de înalta lor misiune, creștinii vor să-L reprezinte pe Mântuitorul și să-I slujească, pătrunși de vocația lăuntrică de a fi în vremea vieții lor o „Evanghelie întrupată”. Identitatea naturii nu admite deosebiri ființiale între oameni. Atitudinea iubitoare și plină de compasiune față de aproapele suferind, îl fac pe acesta din urmă să se simtă prețuit, stimat și iubit. Pentru cei aflați pe patul suferinței, de multe ori este nevoie numai de inimă
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
act care îi aduce scriitorului prejudicii. Și nu numai lui. Imaginea momentului actual de creație este și ea prejudiciată, împuținată prin ignorarea unuia dintre protagoniști. în orice ipostază s-ar afla, Breban nu este totuși un scriitor ignorabil și chiar admițând că scrierile lui din urmă ilustrează un declin, că sunt toate eșecuri, ratări, a nu le lua în discuție este o pierdere nu în ultimul rând pentru critică. Eșecurile, ratările scriitorilor mari sunt totdeauna mai interesante, mai semnificative literar și
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
ce simt cu adevărat? Ei bine! Află că ori de câte ori ascult acest imn, un îndemn lăuntric de-a străbate treptele devenirii mă cuprinde și mă îndeamnă să trec dincolo de granițele eului meu profund." (Leon Dură) Divergența mă lovește-n foale."; , Dacă admitem,/ cu mâna pe biblie,/ că axioma ontologiei ne pupă,/ fără a ști cine suntem,/ atunci este vorba de un RNA-mesager"; Mârlesc transcendental poezia -/ poate ajunge la orgasm."; , Meditez la ceva/ și aceasta/ îmi uluiește gândirea,/ dar (tui fleoanca mă-sii
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11422_a_12747]
-
și educați în Occident, există o incredibilă fascinație a unirii religiei și politicului, formulă care, se pare, era străină părinților lor, veniți din vechile colonii. Or, această combinație a dat întotdeauna și pretuitindeni același rezultat: violență și moarte. Fie că admitem, fie că nu, pe continentul nostru a început un război. Miza lui nu e, în primul rând, economică, așa cum s-a întâmplat în cazul marii majorități a războaielor de până acum. Miza lui e adânc simbolică, de un simbolism care
Asimilarea Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11449_a_12774]
-
că mă ocup de filme, prima întrebare e ,Cum ți s-a părut Kill Bill?". Pentru că acest incident a devenit suficient de redundant, petrecându-se de minimum vreo cinsprezece ori, m-am decis nu doar să scriu despre film (ceea ce, admit, e redundant la puterea a doua), ci și să scot de la naftalină polemica dintre Andrei Gorzo și Alex. Leo Șerban. Parțial tehnicolor, sunt de acord cu amândoi. Să încep cu ultimul, al cărui discurs mi-e cel mai familiar. De
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
ale familiei Voiculescu e atât de evidentă, încât atinge culmile ridicolului. Am devenit instantaneu un fan al Elenei Udrea drept reacție la tertipurile jalnice la care se pretează oameni în aparență serioși, doar pentru a da un bobârnac președinției. În loc să admită că doamna cu pricina posedă o capacitate de seducție ieșită din comun (drept dovadă, roiul de români și americani ce-i dădeau târcoale la recepția de 4 iulie de la Ambasada S.U.A.), reporterii au căutat s-o discrediteze prin cea mai
Tăcerea furtunii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11512_a_12837]
-
pînă alunecăm în vreo fantă. E, altfel spus, o lume funcțională, în care și religiile trebuie să știe o socoteală. Ele, adică, lucrează în beneficiul omului, pentru mîntuire. Una, două, o sută, convergente sau ba, dacă ne servesc interesul, le admitem. Discuția se cuvine, însă, purtată și în termenii adevărului, și abia aici încep conflictele. Dacă adevărul nu ni s-a dat, vreodată, în întregime, atunci toate religiile sînt relative. Dar dacă, dimpotrivă, el poate fi întrutotul cunoscut, nimic nu-ți
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
de bună purtare pe care să-l fluturi în fața celorlalți. Dintr-un asemenea unghi, religiile sînt, mai mult sau mai puțin, egal îndreptățite să spere la desăvîrșire. E, acesta, pluralismul de facto, pe care trebuie, fiindcă e acolo, să-l admiți. Anca Manolescu mai aduce în discuție, ca pandant, pluralismul de jure, acela care interpretează diversitatea drept normală, corectă, nu doar ca dat inamendabil. Așa o schimbare de perspectivă are nevoie de răsucirea de pe orizontală pe verticală de care, în toate
De sec, de frupt, de poftă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11517_a_12842]
-
Dan Tăpălagă vine puțin cam tîrziu. Dar poate că lui Tăpălagă nu s-a spus din timp despre acest articol, știut fiind că el s-a întors la ziar din funcția de purtător de cuvînt al Ministerului Justiției. Dar să admitem, prin absurd, că sursele ziarului au dat informații corecte și că Monica Macovei a băut un pahar în plus într-o seară la restaurant. A făcut scandal, Doamne, iartă-mă ? Nu. A scris vreun proiect de lege pe colțul mesei
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
s-a vrut o lovitură de presă. A ieșit o prostie, poate mai mare decît altele, din care ziarul n-a avut decît de pierdut. Așa că acuzele de conspirație care au apărut după aceea nu stau în picioare. Decît dacă admitem că o parte dintre redactorii ziarului au vrut să dea o lovitură Evenimentului.
Norocul Monicăi Macovei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11572_a_12897]
-
am fi în țata împăraților goi. În afara unei aroganțe transideologice, molipsitoare de la un partid la altul și de la un ministru la altul, mare lucru nu e de spus. Dacă-i prinzi la înghesuială, s-ar putea ca în particular să admită că anticipatele ar fi soluția cea mai bună pentru țară. În public sau în ședințele de partid foaia se schimbă radical. Abia atunci își dau seama ce pot pierde. Cum să renunțe de bună voie la atâtea funcții de conducere
Țara împăraților goi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11553_a_12878]
-
refractar la căldura otrăvită a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
a culturii românești de astăzi. Cel puțin ne mângâie nădejdea că vor veni mâine cei dintr-un gând cu noi" (p. 82). Încheierea articolului-program Necesitatea regionalismului cultural, din 1937, era și mai vehementă: ,Iată de ce nu admit și nu voi admite niciodată cârdășia cu veneticii pentru ridicarea Basarabiei" (p. 82). Iar veneticii erau, în anii '30, românii dinafara Basarabiei, nu rușii, cum s-ar putea crede! N. Costenco vrea o Basarabie culturală împotriva României, e total refractar unei omogenizări interne în
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
întregii sale familii lexicale), admițîndu-se ca variantă și filozofie (singura considerată corectă în ediția din 1982 a DOOM), ținîndu-se cont de faptul că pentru filosofie există o tradiție culturală și destui utilizatori împătimiți, chiar dacă forma dăunează întrucîtva regularității sistemului; se admit unele forme de plural foarte folosite, dar care erau absente din normele anterioare: niveluri, alături de nivele, ambele ca plural al neutrului nivel; căpșuni, cireși, coperți (forme de plural feminin recomandate, alături de căpșune, cireșe, coperte, singurele admise pînă acum). La femininul
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
plural al neutrului nivel; căpșuni, cireși, coperți (forme de plural feminin recomandate, alături de căpșune, cireșe, coperte, singurele admise pînă acum). La femininul adjectivelor analog, omolog se acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
admise pînă acum). La femininul adjectivelor analog, omolog se acceptă și formele analogă, omologă, alături de analoagă, omoloagă (unicele admise în vechiul DOOM). Se admit (ba chiar se recomandă) accentele trŕfic, ŕntic, nu doar trafěc, antěc. Se recomandă mânăstire (dar se admite și mănăstire; în vechea ediție era invers). Se abolește un semn distinctiv al intelectualului cult față de insul incult: forma recomandată de persoana I singular a verbului a continua este de acum înainte (eu) continui, nu (eu) continuu: s-a preferat
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
anticipate de ediția anterioară, dar care n-au fost confirmate de evoluția limbii. Româna cultă actuală evită "românizarea" grafică: aceasta pare un semn de incultură, de stâlcire a cuvintelor, preferîndu-se conservarea grafiei etimologice. În conformitate cu aceste tendințe bine reprezentate statistic, DOOM-2 admite reîntoarcerea la scrierea etimologică acolo unde adaptarea din ediția precedentă nu s-a impus, în cuvinte ca motto, parking, skating, penalty (în vechiul DOOM se recomandau formele: moto, parching, scheting, penalti) - de obicei păstrându-se, ca variantă, și forma propusă
Împrumuturile în DOOM-2 by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11608_a_12933]