476 matches
-
lumii pământești, ci sunt ființe „extra‑terestre”, asemenea lui Cristos care, să ne reamintim, va veni, la a doua parusie, nu de pe pământ, ci din cer. Riscul unei astfel de „analogii” nu scapă percepției catehetului. În capitolul 17, el îi admonestează pe eventualii contestatari, dar fără vreun argument just: „Să nu se ridice vreodată, în inima vreunuia dintre ei [această obiecție]: A făcut Cristos mai mult? Cu ce putere lucrează acesta minuni?”. Dar care sunt criteriile prin care putem distinge fără
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ci mai ales de o onestă instrucție catehetică și spirituală. Această ultimă categorie de cititori, dintre care puțini stăpânesc limba latină, greacă sau siriacă, formează totuși tradiția modernă a receptării lui Evagrie. Ar fi nedrept și deplasat să interzicem „nespecialiștilor” - admonestați de editor la tot pasul - dreptul de a citi și chiar de a interpreta operele Părinților deșertului, doar pentru că n-au acces direct la originalul textelor. Este ca și cum lectura lui Dostoievski ar fi prohibită pentru un critic literar de excepție
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de educator a profesorului. La unii profesori predomină preocuparea pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt cu precădere preocupați de a forma. Geissler sintetizează astfel contradicțiile îndeplinirii rolului de profesor: • informatorul transmite, păstrând distanța rece impusă de știință; • partenerul sfătuiește, apelează, admonestează, îndrumă, frânează; • modelul stabilește și oferă cerințe morale; • examinatorul se străduiește să fie obiectiv și imparțial; • educatorul e preocupat îndeosebi de om, de „educat” ca partener în relația comună. El transmite valori-orientări de viață. • specialistul se axează pe predare și
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cenzură apăruse chiar în zorii comunismului odată ce tov. Dimitrev a ținut să-i tragă zdravăn de urechi pe bețivii sturlubatici vasluieni ai anului 1945. La sfârșitul acestui important și demascator document, am găsit o listă cu „...cei ce vor fi admonestați la ședința UTC de mâine (25 februarie 1945, n.n.) dela ora 8”: „...Burah Maier, Nahman Iulius, Goldstein Herman, Buholt Lică, Samuel Ozias, Galatatu Dionisie, Ochiană Aurel și Crețu Gheorghe”. În continuare, din același document, redăm și lista celor excluși definitiv
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și invers am fost escortați de doi militari înarmați cu puști automate, la distanța de 5 m, unul în fața noastră, altul în spate, iar un ofițer ne-a amenințat că, dacă întoarcem capul, ne zboară creierii. În timpul anchetei am fost admonestați cu injurii deplasate din cale afară, pe care le auzi numai de la oameni fără niciun grad de cultură și de caracter. Am fost amenințați că vom fi bătuți cu un fel de sculă specială, confecționată pentru a scoate gemete și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
să Începem și apoi să mâncăm În același tempo, pentru a lua ultima Înghițitură simultan. După masă, făceam parte repetat din echipa care trebuia să spele dușumelele. Instructorul, care ne urmărea chiar și ritmul În care spălam podeaua, m-a admonestat: „Încetează să visezi! Concentrează-te pe ce faci. Spală și nu lăsa nimic exterior să-ți fure energia. Fii prezent și interesat doar de acțiunea de a spăla. De nimic altceva“. Au urmat alte câteva ore agonizante de meditație, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe, supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, a tradițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu care referentul principal Săvescu Alin, ghizii români și personalul de deservire (șoferi de autocare, recepționeri, chelneri...) intrau în conflict, "micii panglicari" ai firmelor străine încercând să-și rotunjească veniturile prin metode nu tocmai ortodoxe, fapte evidente pentru care erau admonestați de chiar patronii lor. Și în apărarea "drepturilor și libertăților fundamentale" ale acestora, intervine CNSAS cu autoritatea sa. În urma "prețioaselor" indicații ale lui Gheorghe..., Secretar de stat la Departamentul Securității Statului, general maior, citat mai sus, un compartiment "generos" al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
tuturor nebunilor, tuturor inadaptabililor, nici cu una, nici cu două, dar totuși lesne de Împăcat; victimele unei originalități proprii greu de definit și de identificat, sau ale unui talent, de voie, de nevoie, inconformist; literații cei tineri de școală nouă, admonestați pe aiurea ca școlarii cei răi și trimiși pe la casele lor de țațele prea serioase și În papuci de casă, precum Viața Românească, poporanistă și cu nasul mult prea sus, sau Vieață Nouă, pe cât de anemică, pe atât de mofturoasă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și În care te poftea să scuipi, În timp ce masculul conștiincios se ostenea În funcția lui simplă de când lumea. Alta, indignată că nu găsise până atunci doi bărbați inteligenți care să convină a se drăgosti amândoi cu ea și deodată, mă admonesta cam așa: „Voi sunteți niște imbecili care nu Înțelegeți nimic din ceea ce poate visa și dori o femeie!“ Venerabilul meu prieten de peste optzeci de ani Îmi povestea deunăzi din vremea când avea un cuvânt În comi tetul de lectură al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
proțăpit pe funcții) la șansa care se ivise, de a scăpa de împilatorul de o jumătate de secol și să mențină pentru succesoarea Rusiei Federația Rusă privilegiul ca, din poziția oficială ce i-a fost concedată, să o poată controla, admonesta, este, cred, incredibil. Trebuie să o înregistrăm ca pe o mare înfăptuire în politica noastră externă (demnă de a fi comparată cu isprava lui Dănilă Prepeleac); ce să mai spunem despre apărarea și promovarea intereselor României, despre demnitatea ei în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la moartea unei ființe mult iubite, trecut fiind timpul parastaselor, am făcut o simplă pomenire la biserica Popa Rusu, unde s-a întâmplat să slujească în acea duminică părintele Stăniloae. M-a impresionat și am aprobat autoritatea cu care a admonestat forfota și neastâmpărul enoriașilor, invitându-i să asculte slujba, cu atenție la text. Nu e destul să faci gesturile ce se obișnuiesc, fără nici un efect asupra minții și sufletului. Am văzut în această severitate un act de trezire și un
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Darwin. Și, În viziunea mea cel puțin, acest verb, a te adapta, a avut chiar și În tinerețea mea - sau, poate, atunci În primul rând! - o clară ambivalență, deși adulții acelei epoci, cei care mă crescuseră, care mă Înconjurau și admonestau nu rareori, Îl aplicau Într-un singur sens, cel fatalist: trebuie, după povața lui Miron Costin și a altor sceptici Înțelepți de care e plină istoria, trebuie să ne „ghemuim” sub vremi, să lăsăm să „treacă furtuna”. Să fugim sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
la „Luceafărul” și la „Săptămîna”, Al. Piru se distra acum pe seama fostului comiliton, dîndu-i la iveală, spre hazul galeriei, inadvertențele de limbaj, aprecierile ridicole, suficiențele de autodidact. „Ian mai terminați, bă, odată, cu labagiul ăla de Kierkegaard!”, i-ar fi admonestat autorul romanului Groapa pe unii care se entuziasmau de opera filosofului danez. Altădată, transcriind din Psaltirea scheiană, ar fi exclamat „Ce nume (propriu) frumos e «giurelu»!”, adică forma rotacizată a cuvîntului junelu, care înseamnă tînăr, june. În Princepele (pronunțat de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
care a pus-o la cale revista „Ateneu”. A vorbit atunci în sala teatrului, surprinzător de fluent, apoi și-a petrecut seara în casa lui Radu Cârneci. Acolo, cicălit de nevastă-sa - o zootehnistă sau „ceva pe-acolo” -, care-l admonesta și-l alinta cu nesuferitul „Marinică”, Maestrul, un pic alcoolizat, mi s-a părut plin de ticuri și dépourvu d’esprit, în orice caz inferior la acest capitol lui Gheorghe Iacob, directorul tehnic al editurii, un anecdotist hazliu, mort între
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
problema „raportului de forțe” dintre Steaua și PSV Eindhoven. Nu s-a lăsat moale nici cînd doi dintre ei au părut ofuscați de raționamentele sale. După meci, în drum spre casă, un activist cu părul alb, Avramescu, l-ar fi admonestat: „Tu nu știi că intri la șef cu ideea ta și pleci de la el cu ideea lui?” Să fie asta o regulă generală? În două din numerele din august (1986), „Steagul roșu” a publicat cronici plastice de Doru Kalmuski. Citindu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și programele televiziunilor vestice, dar, așa cum prin anii '70 la noi apăruseră echipe de "tovarăși" care controlau pe străzi lungimea fustelor și a pletelor, și la ei patrulau asemenea echipe supervizând "orientarea antenelor" pe acoperișurile caselor și blocurilor, "delincvenții" fiind admonestați să-și revizuiască "orientarea" în ședințele de partid. Cu principalele sectoare ale economiei și societății puse la punct, cu problemele vieții cotidiene soluționate, prioritare rămâneau doar educația socialistă a cetățenilor, în spiritul marilor gânditori Marx, Engels și Lenin, al tradițiilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
receptorul, nu răspundea nimeni la capătul celălalt. După mai multe apeluri, Honecker a pus telefonul pe birou, a ieșit pe ușă și a intrat alături în biroul lui Ulbricht și, surprinzându-l pe acesta cu receptorul în mână, l-a admonestat "prietenește": "Walter, dacă te mai prind o dată, îți iau telefonul!"). Spunea cineva: "Dați-mi o politică internă solidă și vă construiesc o politică externă excepțională". Adevărul acestor vorbe nu cred că se referea la RDG, a cărei politica internă putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Puiu Snupf a fost ceea ce a considerat a fi o greșeală de acord între "numitul" și "Maria". Scrupulos cum îl știm, Snupf a corectat el însuși această ipotetică eroare cu creionul chimic în toate rapoartele primite. (Ba l-a și admonestat sever pe sergentul major Rudolph Black pentru o asemenea "exprimare catastrofală".) Cum, indiferent de erorile gramaticale, în comuna Mărul Putred, tragicele evenimente n-au contenit și a fost găsită înjunghiată mortal și o a șasea blondă, populația era tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
sunt relevante. Drept urmare, maestrul L.L. a recitat fabula " Vaca și cei șapte hoți nocturni" de Borak cel Bătrân. "Da, niciodată să nu întrebi pe un proprietar de cirezi cum a făcut rost de prima vacă!" Fiindcă Președintele Completului l-a admonestat pentru această replică, maestrul L. L. s-a scuzat, pretinzând că "doar a citat din înțelepciunea lui Borak cel Bătrân". Întrebarea: Ar fura cineva o cireadă de vite, dacă ar avea în propria cireadă suficiente capete?" a fost de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
În tindă o țigară ca s-o aprind În bucătăria de vară. Mă Înapoiam cu jăratecul pe vătrai și țigara În cealaltă mână, fără să o pun În gură. Poate mă vor Înțelege și ierta studentele pe care adesea le admonestez părintește pe culoarele facultății și chiar colegii mai tineri, care Îmi umplu biroul de fum, deși știu că sunt nefumător. În vacanța de vară 1938, m-am Înhămat la muncile agricole, lucrând În rând cu părinții, unchiul Milian și tișa
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
lui. După doar câțiva metri, calul din față a Început galopul. Țineți-vă bine de coama calului, mi-a strigat tânărul și simpaticul locotenent. Am zburat astfel “ca vântul și ca gândul” În prima mea probă de călărie. L-am admonestat puțin, căci inima mi se făcuse cât puricele, dar după câteva clipe au rămas doar amintirile. Detașarea mea n-a durat decât două săptămâni și m-am Înapoiat În Piatra Neamț. Regimentul era În fierbere. Începuseră pregătirile pentru marea manevră de
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
României este "o grămadă de fiare vechi", din care s-au îmbogățit elementele cele mai corupte ale minunatei noastre societăți. Mi-am permis în acele vremi tulburi să trimit conducerii țării o sugestie, de acolo de unde mă aflam. Am fost admonestat telefonic, să-mi văd de treaba pentru care fusesem trimis în misiune, că nu era de "competența mea" să mă pronunț pe probleme interne. A trebuit să tac, nu aveam suficiente date, decât logica, pentru a-mi apăra opinia. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pe cale democratică, nu-i așa? Să încercăm să evităm ca așa ceva să se mai repete. Oricât de moderați ar fi, oricât de detestați de jihadiștii puri și duri, acești islamiști nu fac conversație, îmi dau bine seama de asta. Ei admonestează. Cu o răbdătoare compătimire pentru ignorantul și necredinciosul care sunt eu, și între două îndemnuri la trezire, cu severe critici la adresa Occidentului invadator pe care-l reprezint (destul de prost, la drept vorbind) în ochii lor. Nu mai credem în voi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
auzi niciun muftiu sau sayed condamnând răpirile, decapitările, monstruoasele atrocități ale căror victime au fost creștinii din Irak; dar și că vezi cum papa însuși îl primește pe domnul Bush, primul autor al acestei crime contra păcii, fără măcar să-l admonesteze explicit. Iată ce înseamnă să nu ai nici petrol, nici tutore, nici teritoriu ! De ce țin atât de mult la "chestiunea creștină"? Pentru că e un barometru. Ea spune ce este și ce va fi. Creștinii din Orient sunt pentru islam ceea ce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]