484 matches
-
de scriitoare în vechiul regim, pe care încearcă acum, pe cât se poate, s-o privească mai lucid și mai critic, fără însă a o contesta. Jurnalul unui jurnal, Oglinzi paralele e, mai exact, un text redactat în epocă și revizuit, adnotat de autoare, cu o viziune diferită a lucrurilor, după 1990. Comentatorul nostru înclină s-o crediteze că n-ar fi fost o răsfățată a regimului, cum susține, că și-ar fi manifestat revolta (în sinea ei) contra matadorilor proletcultiști, care
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Al. I. Ștefănescu e dublat multă vreme de Marin Preda pe care efectiv îl iubea. Azi, își recunoaște public amorurile ei cu oameni celebri, alături de autorul Moromeților, situându-se, mai înainte, Ion Barbu, iar mai târziu, Nicolae Breban. Comentatorul memoriilor "adnotate", recunoaște, valoarea portretului făcut Aurorei Cornu, devenită soția lui Marin Preda, periculoasa rivală, caracterizată veninos, "frumoasa plantă carnivoră". Dar Nina Cssian, impetuoasa zeiță a voluptății, ce fel de plantă va fi fost? Criticii memorialiști sunt mai puțini: Eugen Simion, Gabriel
Un comentator colocvial by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8135_a_9460]
-
Scurtu din București. 1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1) + 650 pagini (2). 2. Sunt bibliografiate și adnotate 487 de epistole. Se cuvine să precizez că este inclusă și o scrisoare a lui Tudor Arghezi către Mihai Beniuc din 3 decembrie 1952. 3. Nicolae Florescu, Mihai Beniuc - Destăinuiri în „Manuscriptum”, 3, nr. 2 (7), 1972, p. 73-78. Reluat
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
în șagă, autorul. Numele ne spun ceea ce sunt ele ca nivel de cultură și de înțelegere. Opera îi provoacă să se spună pe sine. întreagă această galerie de comentatori aparține mai mult de ficțiune decât de maniera științifică de a adnota un text. Fiecare ,vorbește" în stilul lui. înaintea oricărui fel de critică a operei literare, Budai-Deleanu i-a intuit toate direcțiile posibile: filologică, istorică, genetică, estetică etc. Deci, infrapagina, ca text secund, are o funcție autoreflexivă față de textul prim, de
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
merge până la capăt, de-a se scufunda în ridicol cu cea mai blândă seninătate. Paul se număra printre ei. Eu rămăsesem doar martorul silențios al căderii sale, îngerul cibernetic veghând ca secretele minții să nu rămână ascunse și nepătate. Îi adnotam viața, făcându-i corectura sub ochii tuturor. Cât despre Mihnea, scopurile lui îmi rămâneau necunoscute. Era limpede că urmărea ceva, că, dincolo de ironiile sau lamentațiile cotidiene, căuta un sens, un mesaj, o informație. Nu ne-aflam la ora de proză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
produsul pe care vrem să-l desfacem sau să-l confiscăm de pe piața neuronală. Blog-urile nu există, de fapt: sunt viețile electronice ale oamenilor, povestite la persoana întâi, prin care umblăm noi zilnic, ștergând și adăugând date, completând, eliminând sau adnotând. Jurnalele și confesiunile, caietele și agendele cu poezii, amănuntele cele mai intime, gândurile ascunse și protejate - toate ajung, mai devreme sau mai târziu, pe mâna noastră. Care nu ajung sau ajung incomplet sunt reconstruite de noi, ca o clădire pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
esențială: de ce a înnebunit Eminescu, interogație vizată și de Theodor Codreanu, numai că răspunsurile devin într-adevăr diverse și controversate, precum cele referitoare la condițiile precare de existență vizând boala, contractată sau, poate, moștenită (excesele de cafea, alcool sau tutun, adnotate de autor). De altfel, Maiorescu vehiculează oficial cum că maladia poetului ar fi fost "o boală ereditară" în familia acestuia. Este de reținut, în acest caz, intervenția (salutară) a lui A.D. Xenopol, care s-a îndoit de acuzațiile ce i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
controalele Cercului Teritorial respectiv și a camerei locale de muncă Pentru verificarea calificării profesionale a evreilor, fiecare Cerc Teritorial va lua de urgență contactul cu camerile de muncă respective, încheind un proces verbal însoțit de un tabel cuprinzând evreii meseriași, adnotându-se în dreptul fiecăruia, meseria care era înscrisă în anul 1940. 2. - Meseriașii „utili muncii obligatorii” vor fi împărțiți de către Cercurile Terito riale în două categorii: - Categoria - A - = meseriașii între 20 - 35 ani, - Categoria - B - = meseriașii între 18 - 19 și 36
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Instinctiv, atingerea mâinilor sale se făcu mai delicată. Răsfoi primele pagini cu admirație. Așadar, Arrigo era și el Îndeajuns de deprins cu știința astrelor Încât să posede acea lucrare de mare preț. Și, mai mult, era În stare să o adnoteze, așa cum mărturiseau numeroasele observații Înscrise pe margini, cu o grafie Înghesuită și nervoasă, foarte diferită de aceea minusculă, carolingiană, a copistului anonim care transcrisese textul. Neobișnuit de asemănătoare cu a lui Însuși, observă el citind, ici și colo, câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Își croi deodată drum În mintea lui. Se aruncă asupra manuscrisului lui Decem continens, confruntând cele două scrieri. Chiar și În lumina slabă a lumânării, trăsăturile penei care Îi așternuse simbolurile destinului erau identice cu cele lăsate de mâna care adnotase textul, singura care ar fi putut cu adevărat să se Încumete a completa cele Zece cărți. Aceea a autorului său, cel mai mare astrolog din toate timpurile. Un frison Îl Îngheță, ca atunci când gândul i se opri la cel care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
reproducerea se însărcinează cel puțin parțial cu icoana operei, de aceea, urmând acest vechi și comod obicei, reproducem cap. X și XI mai în întregimea lor. În ele se vor găsi: farmecul limbei, modul de-a scrie și de-a adnota a autorului precum ș-o frumoasă poveste. [1 aprilie 1875 ] TURCIA ["ZIARULUI "TIMES" I SE TELEGRAFIAZĂ... "] Ziarului "Times" i se telegrafiază din Paris că deja cabinetul englez au răspuns la memorandul celor trei puteri de nord privitor la Cestiunea Orientului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
formulări percutante și cu portrete vii, malițioase, uneori nedrepte. Aceasta pare să fie rețeta eficace a unei critici nu întotdeauna nuanțate, dar cu certă putere de seducție și reale calități literare. În ansamblul operei sale de comentator, Ș. recitește și adnotează textele clasice ale lui I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau Mihail Sadoveanu și se pronunță asupra majorității figurilor marcante ale literaturii actuale, de la Nicolae Breban și Ștefan Bănulescu la A.E. Baconsky și Leonid Dimov, dar și asupra ultimilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
permis să întrevedem ce însemna viața cotidiană a diplomaților fanarioți, acest copiariu în care fusese transcrisă corespondența primită de Mavrocordat de la agenții săi a ajuns, după numai câțiva ani, în mâinile lui M. Racoviță, un concurent primejdios, care-l și adnotează. Iar mobilul urmărit de o parte și de cealaltă se dezvăluie în final același. Pentru C. Mavrocordat - care uitase sfatul tatălui său: „să ai puțini tevabi, puțini fanarioți“21 - alegerea între domnia Țării Românești și cea a Moldovei era determinată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sa în momentul în care a definitivat-o. Mediatorul trebuie să stabilească o limită de cinci minute pentru efectuarea acestor schițe. Participanții primesc schițele de la colegi și le folosesc în vederea obținerii unor noi idei pentru propriile schițe ori le pot adnota sau dezvolta. După această operațiune, se va trece la o nouă rotire a schițelor inițiale. În momentul în care mediatorul observă că a trecut un timp suficient (uneori până la o rotație completă, dar, de obicei, se așteaptă să aibă loc
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
e transcrisă și tradusă corespondența dintre Istrati și Georg Brandes, Jean Guéhenno, A. M. de Jong, Ernst Bendz, Jean-Richard Bloch, François Franzoni, Josué Jéhouda, Frédéric Lefèvre, Marcel Martinet. Extrem de prețioasă este corespondența integrală dintre Panait Istrati și Romain Rolland, publicată și adnotată de T. într-un număr triplu din „Cahiers Panait Istrati”, apărut în Franța. Tot acolo se tipărește volumul Le Pèlerin du coeur (1984; varianta românească iese în volum în 1998), care cuprinde texte istratiene inedite sau păstrate în publicațiile epocii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290039_a_291368]
-
apud Masson 1874: 264) Termenul englezesc whelp (pramatie) [lit. "pici", "plod"; "progenitură", "copil prost crescut"] pare a fi fost folosit aici în registru admirativ, afectuos. John Ingram are următoarea opinie privind biografia lui Chatterton scrisă de G. Gregory (1789) și adnotată de C. V. Le Grice: [Aceasta constituie] prima dovadă că Chatterton inițial a scris poemele lui Rowley în engleza contemporană, iar apoi, prin adăugarea de cuvinte arhaice din dicționarele lui Nathan Bailey și John Kersey, le-a dat veșmîntul pseudo-antic pe
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
conversații sau a unui interviu, permițând clarificarea unor aspecte sau detalii ale mediului relațional din familia respectivă. În structura genogramei se folosesc mai multe semne și simboluri, cele mai importante fiind următoarele: În elaborarea genogramei, după caz, se mai pot adnota informații cu privire la: - originea etnică și/sau date privind migrarea; - religia sau schimbarea de religie; - educație; - ocupație sau șomaj; - serviciul militar; - pensionarea; - abuz fizic, abuz sexual, incest etc.; - obezitate; - abuz de alcool sau de droguri; - fumat; - locația curentă a membrilor familiei
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
observăm lesne că nu-i nicidecum cel al manuscriselor ci acela al corecturilor, al adăugirilor și al comentariilor făcute la propriile zise, consemnate de mâna sa pe hârtia ediției celor trei cărți ale sale. Astfel, între 1588 și 1592, Montaigne adnotează cu nu mai puțin de trei mii de comentarii prima carte, căreia îi va adăuga o a doua î1580) apoi o a treia î1588): între primele ediții ale primei cărți și ultima, pregătită de el - și amputată de o treime
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Naftali 1; el socotea că anumite pasaje care lipsesc din manuscrisul Ben Naftali pot fi preluate întocmai din Leningradensis 2. Teicher este de părere că Samuel b. Jacob, a compilat un text eclectic, pe baza mai multor codice corectate și adnotate de către Aaron b. Așer3. Cu toate acestea, întrucât textul este atât de vechi, Kahle a făcut tot ce i-a stat în putință pentru ca acest text să fie folosit drept text de bază, atât pentru cea de-a treia ediție
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
cu față umană”. În optica auctorială, adecvată țelurilor propagandistice ale scrierii, ideală ar fi a doua atitudine, idee înscrisă conjunctural în panoplia de idei a comunistului de tip nou. Următorul roman, Muzeul de ceară (1984), construit sub forma unui monolog adnotat de un scriitor, relevă tot impasul unui „revoluționar de meserie”, un director de centrală industrială, dezumanizat prin identificare cu funcția exercitată, nu sub impulsul unui fanatism fie și pseudorevoluționar, ci al arivismului, stimulat de soție. Cu următoarele două romane, Vitralii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
cărți canonice, G³th³s, „fragmente de inimaginabile dificultăți lingvistice (comparați, de pildă, traducerea lui Darmesteter cu cea a lui Bartholomae sau Wackernagel și Andreas)”1, occidentale sau asiatice: „E destul să spunem că d. Punegar ștânăr savant parsi, Khobadax Edulyi Punegarț adnotează foarte minuțios fiecare vers, îl compară cu celelalte versuri europene, stăpânește bine tradiția manuscrisă și încearcă o traducere cu mai mult sens decât cele publicate până acum în Europa. Ca orișice savant asiatic, traducând un text sfânt al propriei sale
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
în aur...” 3) și mai ales Stockholmul, partea veche a orașului și casa memorială a lui Strindberg, fondată în 1973, într-un apartament de la etajul uneiclădiri din strada Drottningsgatan 85. Venit pentru a completa ramificațiile propriului său destin literar, Eliade adnotează cu destulă precizie un detaliu din scenariul final al vieții unuia dintre cei mai proeminenți și mai contestați scriitori scandinavi: procesiunea muncitorilor din Stockholm, protestând în seara de 22 ianuarie 1912, câteva luni înaintea morții scriitorului, împotriva deciziei Comitetului Nobel
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
nou trimitere la Viața lui Henry Brulard. Stendhal povestește cum el și alți doi prieteni au tras un foc de pistol în Arborele Fraternității. Este o succesiune de scene foarte simple. Dar, în fiecare moment, prietenul său Romain Colomb, care adnotează manuscrisul, descoperă erori. "Soldații erau la un pas în urma noastră spune Stendhal; noi am fugit prin poarta G a casei bunicului, dar am fost văzuți imediat: toată lumea era la ferestre, mulți ridicau lumînările și făceau lumină." "Eroare scrie Colomb. Toate
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
există indicii) și apoi reluat în cel de-al doilea manuscris, din 1932. Începînd din 1925, se acumulează elemente formate din note de lectură și din meditații ocazionate de plimbări, elemente care vor fi refolosite în Memoria. Halbwachs și-a adnotat ulterior carnetele și le-a recitit în perioada finală de redactare a Memoriei. Avem de-a face aici nu numai cu o legătură îndepărtată, ci cu o întreagă muncă, din care nu putem determina decît punctele de plecare. Elementele din
by MAURICE HALBWACHS [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe metodă revelata de spiritul fratelui decedat al lui Blake, Robert. 120 Un rol semnificativ în coagularea concepției blakeene despre configurarea profilului unui personaj îl joacă teoria fizionomica a gânditorului elvețian Johann Caspar Lavater, ale cărui opere sunt citite și adnotate conștiincios de artistul englez. Cel mai recent studiu dedicat explicit acestei relații este Blake, Lavater and Physiognomy (2010) de Sibylle Erle. 121 Cf., inter alia, faimoasa scenă blakeană a Judecății de Apoi. 122 Conform observației lui Erdman, "multe dintre poeme
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]