1,883 matches
-
china a zis cineva / le dăm cu lac și le agățăm la gât a zis altcineva" (cât china) Dincolo de impresia de înregistrare nelucrată, se poate ghici un oarecare efort de elaborare. Pudoarea și inhibiția, chiar și față de limbaj, a tânărului adolescent boem care poartă "ciorapi de mătase sub blugi", care colindă cârciumile blazat, dezamăgit sau chiar revoltat și-și stăpânește cum poate problemele sexuale inerente, sunt și niște jocuri pe care poetul le simulează (auto)ironic și cu umor. Se bea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13680_a_15005]
-
vioi, căruia îi plăcea să repete cuvintele, propozițiile, să apese pe ce e mai important - au venit cămilele, mamă, au venit cămilele.” Un semn pentru ceea ce urma să devină? Se întreabă sora lui, Matilda, autoarea cărții. Cine poate ști? Copil, adolescent, tînăr, matur, om sau artist de teatru, de film, poet, i-a încîntat și i-a fascinat întotdeauna pe toți. Din paginile acestei cărți și din ipostazele lui Toma Caragiu selectate aici, recuperăm nu numai spiritul unui mare, mare actor
Ochii lui Toma () [Corola-journal/Imaginative/13626_a_14951]
-
de reverie îi era necunoscut, teiul copilăriei, cu parfumul său inconfundabil, a rămas în sufletul Angelei Monica Jucan pentru tot restul vieții. Au urmat anii de școală și vorbind despre această perioadă, mărturisește că n-a fost un elev model. Adolescentă fiind, preferințele ei s-au îndreptat în liceu, spre „română”, așa că a dat admitere la Facultatea de Filologie din Cluj, secția rusă-română. Nu a existat cineva care să o fi influențat în alegerea făcută, dar hotărârea i-a fost bine
INTERVIU CU ANGELA MONICA JUCAN DESPRE OPTIMISMUL UNUI POET PESIMIST de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361230_a_362559]
-
poate ține în frâu epicul chiar și atunci când scoate iepuri din joben - după cum o face, de pildă, în mod repetat și aproape ostentativ în Rătăcirile fetei nesăbuite. Reintră în scenă aici și Lucrecia, soția lui Rigoberto, și Fonchito, fiul său adolescent, întocmai cum îi știm din romanele anterioare, aceasta fiind partea cea mai subtilă și mai rafinată a romanului, în oarece măsură chiar autoreferențială. Cei trei eroi, Rigoberto, Lucrecia, Fonchito, vin să reitereze încrederea autorului în forța poveștilor, exprimată de Vargas
Elogiul discreției by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2841_a_4166]
-
sfârșitul anilor ’40, profesorul George Caldwell cunoaște o criză existențială în care se îndoiește de sensul propriei sale vieți. Petrece trei zile alături de fiul său în mijlocul unui viscol ce a paralizat comunitatea. Caldwell realizează că fiul său e de-acum adolescent, a crescut și s-a schimbat foarte mult, în timp ce el însuși aproape că a pierdut orice contact cu realitatea. Istoria acestei vieți cenușii și banale este întrețesută cu mitul centaurului Chiron într-un mod care face din această carte unul
Agenda2005-41-05-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284312_a_285641]
-
cu un nou tabiet, o nouă dependență. Un astfel de caz e săptămânalul „Agenda“. De 15 ani, prima ieșire de sâmbătă dimineața înseamnă bifarea, în agenda zilei, a „Agendei Bătrâne“. Așa îi spune lumea. Ca publicație, este de fapt destul de adolescentă. Dar regularitatea cu care apare și cei 200-300 de mii, poate mai mulți, de oameni care o citesc o văd deja ca pe o prietenă veche. Cei tineri, care erau prea mici să fie interesați de ziare când a venit
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
pieței, și 17% pe an, cu dobânda fixă; la împrumuturile pentru nevoi personale a fost stabilită o dobândă de 18% pe an, cu dobânda pieței, și 16% pe an, cu dobânda fixă; 18% pe an este dobânda variabilă la creditul Adolescent și 17% pe an cea fixă la același împrumut; la achiziționarea de terenuri se percepe o dobândă de 18% pe an, același nivel de dobândă fiind stabilit și la facilitățile de creditare prin trageri în descoperit de cont; dobânda la
Agenda2005-10-05-economic () [Corola-journal/Journalistic/283453_a_284782]
-
lungă și roșie și explică: - Aici a fost un cămin de copii. Ĩntr-un bombardament, din timpul războiului, o bombă a căzut pe clădire. Copiii se adăpostiseră la subsol. Nu a rămas niciunul în viață... - Ce tragedie! exclamă cu tristețe o adolescentă blonduță și delicată. - Mai bine uitați cu toți de tristețe! Cine este ghinionistul care taie ceapa? întrebă râzând un băiat brunet, cu un ciuf ondulat în față și ras chel de-o parte și de alta a capului, ultima modă
DESTINE INTERSECTATE PARTEA I de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385036_a_386365]
-
ochelari. În sine, îl compătimeau. Bietul, atât citea de mult, atât studia, încât numărul dioptriilor ajunsese atât de mare! El purta ochelarii cu un aer matur, preocupat. Randamentul său școlar depășise orice așteptări. Știa orice. Avea răspuns la toate. Tânărul adolescent devenise o enciclopedie. Trecură anii gimnaziului, ai liceului, ai facultății fără probleme! Ba, dimpotrivă, încununați de succes, de faimă. Cum termină studiile superioare, fu propus pentru o bursă în străinătate. Și acolo făcu furori! Își pusese profesorii în situații umilitoare
OCHELARII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1485 din 24 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384504_a_385833]
-
Așa a fost și în vara aceea... Dunărea, ca orice apă, a curmat și ea destine lăsate la voia întâmplării . Chiar dacă știau să înoate, destui tineri s-au înecat în apele ei tumultuoase, adânci și tulburi. * Odată, Toma și George , adolescenți fiind, au plecat la Dunăre, să pescuiască. Erau frați. La un moment dat, George a intrat în apă , cu mai mulți băieți. Înotau în Dunărea al cărei curs de milenii părea aducător de mistere, povestiri nicicând tălmăcite, doar fior de
PRONTOSIL ȘI RUBIAZOL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382817_a_384146]
-
gură în gură. Emilia Țuțuianu: Cum vezi conflictul dintre generații? Cum te simți ca pui de basarabean dezrădăcinat de locurile de baștină? Boris David: Așa cum l-am simțit pe pielea mea de adolescent, pe pielea mea de tată cu copil adolescent. Acum, la bătrânețe, urmărind ce se petrece în jurul meu, încep să mă sperii de perspectivele acestor relații dintre copii și părinți, dintre copii și bunici, în viitorul apropiat. Primul imbold a fost de a răspunde prin no comment, acest subterfugiu
BORIS DAVID (III) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383015_a_384344]
-
și devine iubita iubitului apoi devine soția masculului, fata devine femeie și masculul inițial devine bărbatul femeii, femeia redevine mamă redeschizând circuitul aceasta al vieții, al viului , al creației. Bărbatul, indifferent de stadiul în care se află: bebeluș, copil mascul, adolescent, tânăr, iubit, soț,tată- este creat,născut, crescut de femeie Concluzia : omul este copilul femeii, femeia este copilul ei. La nivel unicelular , regnul fungi , minunea se întâmplă și mai simplist, devine asexuată, prin spori și vegetativă. Dar cine aduce pe
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
procreatiei ; viul se poate naște si singur Am putea spune deci , ca un amuzament lingvistic , că umanoidul apare mai întăi sub forma FEMEII și evolueză în diferite stadii : copil mascul, băiețel, băiat,adolescent, iubit ,soț, bărbat,copil fetiță, fetiță, fată, adolescentă, iubită, femeie, mamă . Iată deci că oricum ai întoarce logica vorbei , lumea viului, specia umană este creația divină a femelei, a femeii. De ce nu ar fi atunci Divinitatea însăși de ordin feminin, CREATOAREA, nu creatorul ? Este adevărat că fără cel
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
Dan Berindei face parte din generația care a pășit pe băncile Universității din București când învățământul istoriei - ca de altfel al tuturor disciplinelor umaniste - se afla în plină expansiune calitativă. Pe Acad. Dan Berindei, la a 90-a aniversareN. Iorga adolescentul și tânărul Dan Berindei îl ascultase la Radio: „sfaturile pe întunerec” ale savantului având, așa cum au mărturisit toți cei ce se aflau atunci în fața aparatelor, fie doar cu galenă, o forță unică de atracție intelectuală. Beneficiind de îndrumarea unor profesori
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92799_a_94091]
-
sfert din crusta mea grunjoasă s-a format nu demult, între 1730 și 1736 iar o părticică mică de ”pieliță” cu trei protuberanțe fistichii, pe o porțiune de 14 kilometri, mi-a crescut între iulie și octombrie 1824. Sunt deci adolescentă, în plin puseu de creștere și promit să mă fac mai mare. Dar știți cum e cu fenomenele astea naturale, nu se prea știe exact ce, cum și când îți vine rândul. Ca orice adolescent care se respectă, am chichițe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
de sonoritatea titlului unei instituții. M-am bucurat să-l revăd acum la Teatrul Național din București! Florin Piersic îl interpretează pe Pierre, un director adjunct de vânzări, care rămâne singur la Paris pentru câteva zile, în timp ce soția și fiul adolescent sunt plecați în vacanță. Într-un bar o întâlnește pe Juliette (Medeea Marinescu), o tânără blondă, atrăgătoare, care-i acceptă invitația de a bea un pahar la el acasă. O femeie singură? O prostituată? O jurnalistă care se documentează pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93007_a_94299]
-
oamenilor. Un înăutru vibrând intens la exterior și controlându-și strict reacțiile prin exercițiul anticipativ sau retrospectiv al analizei de sine. Spre interioritatea eroului-povestitor, lumea trimite lungi și chinuitor de clare ecouri, amplificate de vulnerabilitatea psihică și comportamentală a eroului adolescent, precum și de înflorirea personalității lui. Vecinătatea lui Maslennikov cu eroi de aceeași vârstă în toate experiențele pe care le întreprinde și manifestarea diferenței dintre el și ceilalți ne avertizează însă că povestea adolescentului Vadim Maslennikov poate fi citită nu numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cărți de citire pline de Învățăminte Înduioșătoare, povești moralizatoare și parabole biblice. Fiecare perioadă din viață, fiecare eveniment, toate fuseseră Înregistrate, fiecare pește prins În undiță, fiecare pagină citită, numele fiecărei plante culese de băiețel. Iată-l acum pe tata adolescent, prima lui pălărie, prima lui plimbare cu trăsura În zorii zilei. Iată și cîteva nume de fete, iată cuvintele cîntecelor care se cîntau pe atunci, și textul unei scrisori de dragoste, și ziarul pe care-l citea - toată perioada tinereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Trupul zvelt Îi era acoperit, până dincolo de talie, de o cascadă de păr alb care, inițial, crea impresia unei bătrâneți Înaintate. Dar era vorba, iarăși, de o iluzie. Era curgător și splendid, un torent de zăpadă demn de un Înger adolescent. Exista ceva nefiresc În acea frumusețe, simțea poetul, ceva ce putea pătrunde În suflet, legându-l cu lanțurile unei otrăvi subtile. Încerca aceeași stare de indispoziție care pusese stăpânire pe mintea lui atunci când asistase pentru prima oară la falsul miracol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
se uită pe fereastra care dă spre o străduță liniștită cu vile. Aici sunt întru totul de acord cu Sophie, spune Hans. # Noaptea, vaietele mamei pătrund din ce în ce mai des până la urechile sensibile și foarte fine ale fiului adolescent și ale fiicei adolescente. De asemenea, copiii aud adesea că tăticul vrea s‑o împuște pe mama pentru păcatele ei conjugale. Rainer nu vede însă decât că viața mamei s‑a scurs fără rost, dar de păcătuit ea n‑a păcătuit niciodată, cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
Și ce de ierni trecut-am împreună Și primăveri cu zarzări înfloriți ! Ne-ai fost la toți mereu o umbră bună Și ne-ai simțit, și triști, și fericiți. Te-ai întristat când pe la școli s-au dus Copiii deveniți adolescenți, Îi tot chemai cu un lătrat supus Lângă balconul lor de scumpi absenți. Și cât te bucurai când reveneau De pe cărările vieții lor Și de la masă blând ei îți dădeau Un colț de pâine înmuiat în dor. Ți-am fost
TE-AM STRIGAT PLÂNGÂND... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363000_a_364329]
-
monumente istorice românești. "Pacea sufletească" ...atât de necesară românilor de pretutindeni a fost un alt subiect ce nu l-a neglijat Ionel Cadar în scierile sale - spune ziarista Mara - afirmând cu tărie că "Sănătatea sufletului, vindecă bolile trupului". Pentru tinerii adolescenți și nu numai, a scis un frumos îndrumar, documentar despre "Căsătorie ca uniune și creație a lui Dumnezeu". Ionel Cadar a scris în America despre români și pentru români, demne de menționat în acest sens sunt articolele: "Primul elev român
PASIUNEA PENTRU GRĂDINĂRIT ÎMPLETITĂ CU ARTA SCRISULUI de IONEL CADAR în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363448_a_364777]
-
în urmă prea multe satisfacții mai ales în plan spiritual. În clipele de meditație a serilor de iarnă lungă și plicticoasă, când își făcea analiza anilor trăiți, rezultatul era întâmpinat cu lacrimi. Nimic din ce și-a propus ca tânără adolescentă și apoi ca femeie matură nu s-a materializat încă. Un bilanț sufletesc legat de propriile sale dorințe, de trăirile interioare și de speranțe, avea un rezultat catastrofal. Singurele satisfacții erau legate de munca și profesia sa. Avea acum curajul
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
cale de a ieși din depresie este să numești realitatea realitate, așa cum o vede Dumnezeu, și să numești stilul tău de viață așa cum îl vede Dumnezeu. ?n Statele Unite 19 milioane de americani suferă de depresie. Dintre ei, 3 milioane sunt adolescenți. Asta pentru că în cultura viața noastră cultivăm un stil de viață în care informația, varietatea, diversitatea creează diversiunea. Un astfel de mix nu poate să ajungă înapoi la suprafață atâta vreme cât promiscuitatea, excesul, nesfârșita căutare după ceea ce lumea poate să ofere
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
acele capitole despre biserică, întâmplări adevărate, când l-am înmormântat pe tata, cum în ziua aceea a venit o ploaie cu vijelie, trăsnind biserica. Și a căzut biserica, arzând până-n temelii. Atunci am văzut eu, cu ochii mei de copil adolescent, cum oamenii cu lopeți în mâini, aruncau, ca să stingă flăcările, pământul reavăn de pe mormântul tatălui meu. Tata fiind înmormântat, după cum am mai zis în curtea bisericii, dat fiind faptul că era frate de preot a avut acestă onoare de a
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A II-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363247_a_364576]