11,268 matches
-
nevoie, adeseori precipitată de evenimente precum căsătoria, nașterea și creșterea propriilor copii, de a-și cunoaște părinții. Acum apar și primele rapoarte ale studiilor realizate preponderent de psihologi începând cu anii 1930, care demonstrau că o serie de copii/tineri adoptați au eșuat în a-și construi identitatea de sine, prezentau o stimă de sine scăzută, nu și-au consumat și prin urmare nu au depășit durerea pierderii relațiilor primare. Aceste probleme au fost puse de psihologi pe seama lipsei informațiilor despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dădeau naștere unui copil în afara căsătoriei. Iată de ce se conturează o nouă practică în domeniul adopției și anume, adopția deschisă 21. În contrast cu adopția închisă, această nouă formă presupune întâlnirea și adeseori păstrarea legăturii părinților biologici cu părinții adoptatori și copilul adoptat. Adeseori persoanele care acceptă adopția deschisă sunt puse în legătură cu mama biologică din perioada sarcinii. O formă intermediară de adopție este cea semi-deschisă sau mediată 22. În cazul acestei forme de adopție, părinții biologici, respectiv părinții adoptatori dețin informații generale unii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de origine 26. Adopțiile internaționale debutează în Statele Unite ale Americii inițial ca reacție umanitară. Astfel, în perioada 1946-1953, aproximativ 6000 de copii proveniți din Grecia, Germania și Japonia au fost adoptați internațional în Statele Unite 27. În anii 1960-1970, majoritatea copiilor adoptați internațional în aceste state proveneau din Vietnam și Coreea. Ulterior, căderea blocului comunist după 1989 și situația dramatică a copiilor aflați în sistemul de protecție în aceste țări, situație îndelung mediatizată, a condus la adopția unui număr mare de copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
America, promulgă în 1968 Standardele în Adopția Copiilor care sprijină această formă de adopție, subliniind că backgound-ul rasial în sine nu trebuie să influențeze căutarea unei familii pentru un copil. Nu trebuie asumat faptul că dacă părinții adoptatori și copilul adoptat aparțin unor categorii rasiale diferite apar în mod necesar dificultățile în familiile adoptive 32. În 1972, Asociația Națională a Asistenților Sociali de Culoare a adoptat o atitudine vehementă împotriva adopțiilor transrasiale numindu-le "o formă particulară de genocid"33. Reprezentanții
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6 luni. În acest caz, potrivit articolului 311, părinții își pierd dreptul de a consimți la adopție, locul acestora fiind luat de tutorele special, numit de instanța tutelară. O schimbare importantă privește încetarea oricăror drepturi și responsabilități ce revin copilului adoptat respectiv părinților biologici unii față de ceilalți. Astfel articolul 313 din Codul Civil se modifică și stipulează că: Prin adopțiune încetează, in același timp, toate drepturile și obligațiunile adoptatului față de părinții săi firești și rudele acestuia, iar articolul 312 prevede că
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
23 martie 1956 privind înfierea unui cetățean român de către un străin, precum și înfierea unui străin de către un cetățean roman). Potrivit unui raport pregătit pentru Agenția S.U.A. pentru Dezvoltare Internaționala (USAID) în România, Greenwell 58 preciza că, în medie, rata copiilor adoptați internațional numărau mai puțin de 1 copil per 100 de copii aflați in leagăne înainte de 1990. Adopția internațională a copiilor nu a fost o practică mediatizată, ceea ce a permis apariția unor suspiciuni de "vânzare de copii". Sub masca adopțiilor, Ceaușescu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopțiilor internaționale. Pentru aceasta s-a înființat Comitetul Român pentru Adopții (CRA). Numai copiii aflați în evidența acestui Comitet, care pe o perioadă de șase luni nu au fost adoptați în țară urmau a fi disponibili pentru adopția internațională. Copiii adoptați internațional urmau să fie monitorizați de CRA cu sprijinul autorităților sau organizațiilor acreditate ale statului primitor pentru ca, minorul să beneficieze de garanțiile și normele echivalente existente în cazul adopțiilor naționale. Se încerca în felul acesta a se stopa traficul și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
63 oferta de copii abandonați legal și pregătiți pentru adopție. În felul acesta, numărul adopțiilor internaționale a început din nou să crească în anul 1994, ajungându-se ca, în perioada 1997-2000, adopțiile naționale sa fie cvasi-inexistente. În perioada 1997-1998 sunt adoptate o serie de noi acte normative: Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 25 din 9 iunie 1997 cu privire la adopție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87 din 28 aprilie 1998, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26 din 9 iunie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai dificile integrarea și adaptarea copilului într-o altă familie. Capitolul 2 Factori de succes în adopția copiilor 2.1 O analiză a ratei de succes în adopția copiilor 2.2 Particularități ale părinților adoptatori 2.3 Particularități ale copiilor adoptați 2.4 Succesul în formele particulare de adopție 2.4.1 Adopția închisă versus adopția deschisă 2.4.2 Adopția transetnică/transrasială 2.5 Resursele pre și post adopție destinate familiilor adoptatoare, ca factor de succes 2.1 O analiză
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
după procesul de adopție. După cel de-al doilea război mondial odată cu debutul adopțiilor internaționale și transrasiale în țări precum Canada, Anglia, Statele Unite ale Americii, cu practicarea adopției deschise și cu creșterea semnificativă a numărului de copii cu nevoi speciale adoptați, s-au efectuat o serie de studii pentru a se evalua reușita adopțiilor în toate formele sale. Conceptualizarea reușitei în adopție diferă însă, de la un studiu la altul. Astfel, autori diferiți definesc în mod diferit acest concept. Cu siguranță, cel
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
formele sale. Conceptualizarea reușitei în adopție diferă însă, de la un studiu la altul. Astfel, autori diferiți definesc în mod diferit acest concept. Cu siguranță, cel mai "crud" indicator al nereușitei este reprezentat de ruptura legăturii dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În funcție de momentul în care intervine această ruptură, vorbim pe de o parte de întreruperea adopției (proces care are loc înainte ca adopția să se finalizeze din punct de vedere legal), respectiv de desfacerea adopției (când ruptura intervine după finalizarea legală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ca urmare a faptului că, întreruperea intervine într-o perioadă în care familia în formare este îndeaproape urmărită de specialiști. Realizând o trecere în revistă a unui număr de nouă studii efectuate pe diferite categorii de copii cu nevoi speciale adoptați, Triseliotis 69 estima o rată a adopțiilor întrerupte de 18%. De asemenea, Berry 70 semnala o rată a adopțiilor întrerupte cuprinsă între 10 și 20%, bazându-se pe o analiză a studiilor realizate de-a lungul carierei sale împreună cu diferiți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care s-a derulat pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada 1974-1980. Când s-au colectat datele (între 1992-1993), adoptații aveau vârste cuprinse între 12 și 18 ani. Numai 11% dintre copiii adoptați au raportat despărțirea prin divorț a părinților adoptatori comparativ cu 28% dintre copiii crescuți de părinții biologici. O corelație pozitivă între stabilitatea căsniciei și stabilitatea adopției a fost semnalată și în cazul adopției copiilor cu nevoi speciale 90. Referitor la
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
1,3 ani mai mare decât vârsta medie a mamelor din România la prima naștere, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Limitele minime și maxime de vârstă pentru persoanele care doresc să adopte și diferența de vârstă copil adoptat părinte adoptator sunt în majoritatea țărilor stabilite prin lege pentru a se preîntâmpina diferențele de vârstă neadecvate. La nivel internațional politica prevede ca persoanelor cu vârsta înaintată să li se dea spre adopție copii mai mari tocmai pentru a veni
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Constanța, Târgu Mureș). Datele au fost culese în 2002 Familie adoptivă 247,15$ Pe cap de familie 78.46$ Salariul mediul lunar -106,30$ Evaluând printre alte variabile, asocierea dintre venitul familiei și reușita adopției în cazul în care copilul adoptat prezenta nevoi speciale, Rosenthal 112, constata că, în ciuda cheltuielilor mai mari pe care le implică creșterea unui copil cu nevoi speciale, totuși veniturile mici ale familiei se asociază pozitiv cu reușita adopției. Mai mult, în cea de-a doua etapă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de altă parte Glidden 114 constata lipsa asocierii dintre nivelul veniturilor și adaptarea pe termen lung a mamelor care au adoptat copii cu dizabilități. Rezultatele referitoare la impactul structurii familiei (mai ales prezența sau absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
absența altor copii in familie (biologici, adoptați) sunt în multe cazuri contradictorii. O serie de studii au arătat că prezența copiilor biologici in cadrul familiilor adoptatoare și cu atât mai mult a copiilor de vârstă apropiată cu cea a copiilor adoptați determină o creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
creștere a riscului de eșec în procesul de adopție 115. Aceste rezultate nu au fost însă confirmate de alte studii 116. Barth și Berry 117 au arătat că, impactul diferă în funcție de relația celorlalți copii cu părinții adoptatori: copii biologici, copii adoptați, posibil frați. Berry 118 arăta ulterior, mai precis în 1997 că, adopția fraților nu influențează nici negativ, nici pozitiv stabilitatea adopției, dar plasarea unor frați într-o familie în care există copii biologici determină un risc mai mare de eșec
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pentru reușita procesului de adopție este că motivele orientate spre sine, ca de exemplu dorința de a deveni părinte trebuie să se combine cu elemente de altruism, evidențiate, potrivit autorului, în abilitatea părinților de a empatiza, nu numai cu copilul adoptat ci și cu părinții biologici și de a înțelege nevoile familiei biologice care conduc la plasament. Alți factori care, în diferite studii au fost identificați în asociere cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale au fost: starea emoțională
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
speciale sau experiența dobândită prin exercitarea rolului de părinte foster 124. Un factor asociat negativ cu reușita adopției în cazul copiilor cu nevoi speciale a fost istoricul de abuz al părinților în propria lor copilărie. 2.3 Particularități ale copiilor adoptați După cum este bine știu majoritatea celor care doresc să adopte stabilesc o serie de criterii care, printre altele, sunt luate în considerare de asistenții sociali în procesul de potrivire teoretică pe care îl realizează între copiii adoptabili și persoanele atestate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
desfăcute Masculin 0,60 Feminin 1,00 Cercetările referitoare la vârstă sunt mult mai relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și adoptă copii mici, cu vârsta sub patru ani. De exemplu statisticile naționale arată că, în Anglia și Țara Galilor 56% dintre copiii adoptați au vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, în Norvegia 78% dintre copiii adoptați sunt din aceeași categorie de vârstă, în care se înscriu și 83% dintre copiii adoptați din Australia. Procentul este semnificativ mai mic pentru copiii adoptați în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
relevante. Majoritatea cuplurilor preferă și adoptă copii mici, cu vârsta sub patru ani. De exemplu statisticile naționale arată că, în Anglia și Țara Galilor 56% dintre copiii adoptați au vârsta cuprinsă între 0 și 4 ani, în Norvegia 78% dintre copiii adoptați sunt din aceeași categorie de vârstă, în care se înscriu și 83% dintre copiii adoptați din Australia. Procentul este semnificativ mai mic pentru copiii adoptați în SUA. Astfel că, numai 47% dintre aceștia se încadrează în perioada de vârstă de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
traume mai puternice, au manifestat mai multe tulburări comportamentale precum agresivitate sau tulburări sexuale, au experimentat numeroase pierderi și au prezentat riscuri multiple în momentul plasamentului. Totodată, în majoritatea plasamentelor desfăcute pre sau post adopție comportamentele sexuale deviante ale copilului adoptat au constituit factori semnificativi. În același timp, copiii din plasamentele stabile, au fost în general mai puțin traumatizați. Majoritatea a fost adoptată la o vârstă mică în momentul adopției. Acești copii au manifestat mai puține tulburări comportamentale decât copiii din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopției copiilor cu dizabilități și boli cronice, studiile oferă rezultate foarte diferite. Rosenthal și Groze 150, respectiv Rosenthal, Groze și Aguilar 151 și Rosenthal și Groze 152 au arătat prin studiul lor longitudinal că prezența unei dizabilități în cazul copiilor adoptați nu reprezintă un factor predictibil pentru întreruperea/ desfacerea adopției, ba mai mult, în a doua etapă prezența unei dizabilități a fost asociată cu o evoluție pozitivă a adopției. Relația cu copiii adoptați a fost apreciată de majoritatea părinților ca fiind
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]