4,451 matches
-
adaptarea copiilor adoptați de timpuriu. Barth și Berry 247 au dezvoltat un model cognitiv și social de adaptare la adopție punând în evidență pe trei dimensiuni: factorii stresori, solicitările și resursele de coping pentru copiii adoptați, părinții adoptatori și familiile adoptatoare (vezi tabelul 3.1.). Autorii arată printr-o recenzie a literaturii de specialitate, dar și printr-un studiu propriu că, spre deosebire de ceilalți copii, adoptați în copilăria mică, copiii adoptați la o vârstă mai înaintată se găsesc într-o situație unică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
abandonați determinându-i să manifeste adeseori un comportament depresiv, de retragere în sine și lipsa dorinței de comunicare. În mod contrar, cealaltă categorie de copii tinde să învinovățească pe alții pentru propriul status, fie pe părinții biologici, fie pe părinții adoptatori. În acest caz, dificultățile de adaptare se manifestă sub formă externalizată prin: furie, agresivitate, comportament de opoziție, minciună, furt etc.250. Alături de variabilele anterior menționate, Brodzinsky mai adaugă încrederea interpersonală, respectiv angajamentul față de familia adoptivă, ambele influențând evaluarea și procesul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
reacții adverse imediate față de aceste informații. În fapt, copiii preșcolari și școlarii mici care află că au fost adoptați, adeseori au o reacție pozitivă 252. Reacția inițială față de propriul status familial are la bază două cauze: în primul rând părinții adoptatori aleg să dezvăluie copilului că este adoptat într-un context plin de căldură, care induce sentimente de protecție și iubire din partea întregii familii, copilul asociind în acest fel adopția cu un sentiment pozitiv față de familia adoptivă și o imagine de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
lipsa legăturilor de sânge între el și membrii familiei adoptive și totodată se percepe pe sine ca fiind un copil abandonat. În acest moment copilul privește adopția nu doar în termenii construcției unei familii, așa cum este ea zugrăvită de părinții adoptatori, ci și în termenii pierderii unei alte familii 254. Toate acestea îi creează copilului sentimente de ambivalență: pe de o parte poate resimți un sentiment nedeterminant de securitate și permanență in cadrul familiei adoptive, iar pe de altă parte sentimentul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
tabelul 3.2). Ciclul vieții de familie debutează cu consolidarea relației de cuplu, renegocierea relațiilor cu membrii familiei de origine, diferențierea și consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
al propriei identități incluzând recunoașterea trăsăturilor care pot veni de la familia biologică; integrarea adopției în propria identitate explorarea sentimentelor și a gândurilor legate de propriile sale origini explorarea aspirațiilor și posibilităților de căutare a familiei biologice comunicarea deschisă cu părinții adoptatori 3.4. Perspectiva biologică. Riscuri în dezvoltarea copiilor adoptați În ultimele decenii se poate remarca o preocupare deosebită pentru studierea actorilor implicați în adopție. Două motive stau la baza acestei preocupări: pe de o parte aceste studii sunt importante ca
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
serie de riscuri pentru bunăstarea copilului. În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
În domeniul adopției copiilor, teoria atașamentului își găsește utilitatea pentru a oferi un răspuns cu privire la efectele separării asupra dezvoltării copilului adoptat și abilitatea acestuia de a forma o nouă legătură de atașament cu părinții adoptatori 277. Totodată explică abilitatea părinților adoptatori de a înțelege și răspunde nevoii de atașament a copilului și de a-i oferi îngrijirea necesară în condițiile în care au trecut peste o serie de evenimente deosebit de importante din istoria relației părinte-copil și în special mamă-copil: perioada prenatală
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
perioadă mai lungă de timp în orfelinate au prezentat un model de atașament mai puțin sigur decât copiii adoptați din România la scurt timp după naștere. În timp însă și copiii din prima categorie au devenit mai atașați de părinții adoptatori fără neapărat a putea vorbi despre forma de atașament bazat pe securitate. Copiii care au continuat să aibă probleme importante de atașament după trei-patru ani de la adopție au fost cei care au prezentat probleme de sănătate sau probleme psihologice asociate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui nivel de dezvoltare intelectuală scăzut. Clinicienii care au lucrat în mod deosebit cu copii adoptați internațional au identificat o serie de cauze care stau la baza dificultăților copiilor adoptați de a-și manifesta comportamentul de atașament față de membrii familiilor adoptatoare pe care le enumerăm mai jos: Copilul care a petrecut o perioada de un an sau doi intr-o instituție de ocrotire nu și-a format și nu înțelege conceptul familie. De aici apare dificultatea lui de a asocia recepția
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care a fost instituționalizat părinții pot părea inițial ca simpli îngrijitori. În cazul în care copilul a dezvoltat relații de atașament bazate pe insecuritate cu îngrijitorii, nevoile lui au fost frecvent ignorate, dezvoltarea unei relații bazate pe încredere în raport cu părinții adoptatori poate solicita o durată mai lungă de timp283. Tabelul 3.3. Dezvoltarea atașamentului la copiii români adoptați internațional Autor Populația studiată Metode de cercetare Dezvoltarea atașamentului Markovitch et al., 1997 56 de copii români adoptați în Canada perioada adopției 1990-1991
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
petrecut o perioadă mai lungă de timp în instituții; nu s-au înregistrat ameliorări semnificative între cele două etape de studiu 6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
6% dintre copii au manifestat modele de comportament autist sau cvasiautist PARTEA a IIa CERCETĂRI EMPIRICE Capitolul 4 Părinți adoptatori și copii adoptați 284 4.1 Obiectivul general 4.2 Definirea variabilelor 4.3 Designul cercetării 4.4 Profilul părinților adoptatori 4.5 Profilul copiilor adoptați în România 4.6 Motivația adopției 4.7 Copii preferați pentru adopție 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu nevoi speciale 4.1 Obiectivul general În acest capitol al lucrării ne propunem să prezentăm rezultatele unui demers de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de cercetare descriptiv și explorator, care a avut ca obiectiv principal investigarea trăsăturilor actorilor individuali implicați în procesul de adopție (părinți adoptatori, copii adoptați). O primă întrebare la care vom încerca să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să răspundem în cadrul acestei secțiuni este Cine sunt părinții adoptatori din România? și, în strânsă conexiune cu prima întrebare, dorim să identificăm Care este rațiunea pentru care se recurge la adopție? Pornim de la ipoteza potrivit căreia, trăsăturile psihosociale ale părinților adoptatori și rațiunea pentru care se adoptă conduc la structurarea unor categorii specifice de adoptatori care vor prefera și vor adopta copii cu profiluri specifice. În mod evident mai departe vom încerca să răspundem la întrebările Care este profilul general al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fi "cu nevoi speciale" sau chiar "neadoptabili" prin prisma unor trăsături speciale pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
pe care le prezintă. Studiile internaționale arată că, în general, persoanele/cuplurile care adoptă copiii cu nevoi speciale se disting prin trăsături socio-demografice și motivație de restul adoptatorilor (vezi cap. 2). 4.2 Definirea variabilelor Pentru a construi profilul părinților adoptatori, am urmat un demers descriptiv. Am avut în vedere o serie de variabile, îndelung analizate în studiile internaționale în raport cu reușita adopției (vezi cap. 2): vârsta părinților în momentul adopției, statusul marital, etnia, religia, nivelul educațional, prezența copiilor biologici, veniturile și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a fost construit din variabilele: gen, vârstă în momentul adopției, etnie, stare de sănătate, istoric de plasament, maternitate recunoscută, paternitate recunoscută, fratrii multiple. Profilul copilului care se dorește a fi adoptat a fost conturat pe baza preferințelor exprimate de părinții adoptatori pentru potrivirea teoretică: vârstă, gen, etnie, stare de sănătate. Când ne referim la copiii cu nevoi speciale în adopție facem referire la copii care se încadrează în una dintre următoarele categorii: copii cu vârstă de peste 3 ani în momentul adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
șase Direcții Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am folosit analiza directă în sensul prezentat de Rotariu 286, adică am folosit informația din documente, luată ca atare, ca informație care ne comunică despre copii adoptați și părinți adoptatori și nu ne-am propus analiza felului în care se relatează despre aceștia. Documentele care au făcut obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
obiectul analizei au fost de natură personală, documente oficiale și neoficiale: acte de identitate (certificate de naștere, buletine/cărți de identitate), acte de proprietate, adeverințe de venit, anchete sociale întocmite pre și postadopție de către asisteții sociali, cereri înaintate de către părinții adoptatori pentru evaluare în scopul obținerii atestatului pentru adopție. Eșantionul documentelor. Am avut în vedere documentele din dosarele de adopție, înregistrate în cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din țară. Am operat cu trei criterii de selecție a documentelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de adopție declarate definitive. În final, numărul de dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
dosare de adopție la care am avut acces și care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
care au intrat în analiză a fost de 121. În 112 dosare s-a făcut referire atât la mame cât și la tați adoptatori, iar în 9 dosare doar la mame adoptatoare. Tabelul 4.1. Numărul dosarelor și a părinților adoptatori studiați Număr dosare Număr total al mamelor adoptatoare Numărul total al tați adoptatori 121 120 112 4.4 Profilul părinților adoptatori În cadrul acestui capitol ne-am propus să oferim un profil general al adoptatorilor. În acest sens am utilizat indicatori
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]