1,765 matches
-
familiei cu copii nou-născuți, (3) stadiul familiei cu copii preșcolari, (4) stadiul familie cu copii școlari, (5) familia cu adolescenți, (6) familia ca "centru de lansare", (7) familia cu părinți de vârstă mijlocie, (8) familii cu membrii în vârstă. Familia adoptivă, ca formă familială atipică, nu se abate de la aceste stadii. Cu toate acestea traversează o serie de evenimente care-i impun solicitări unice. În ultimele trei decenii o serie de specialiși în domeniul adopției 263, au încercat să traseze în interiorul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
aceste stadii. Cu toate acestea traversează o serie de evenimente care-i impun solicitări unice. În ultimele trei decenii o serie de specialiși în domeniul adopției 263, au încercat să traseze în interiorul stadiilor ciclului de viață familial, provocările specifice familiei adoptive (vezi tabelul 3.2). Ciclul vieții de familie debutează cu consolidarea relației de cuplu, renegocierea relațiilor cu membrii familiei de origine, diferențierea și consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
consolidarea rolurilor de cuplu și pregătire pentru asumarea rolului de părinte. Până aici nimic deosebit pentru majoritatea familiilor adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de sine și a
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptații ajung la vârsta adolescenței sau la vârsta adultă, oferirea de suport în decizia de a-și căuta familia biologică 264. Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Vom reveni asupra acestei teorii în capitolul al șaselea al lucrării. Tabelul 3. 2. Stadii ale ciclului vieții familiei adoptive 265 Stadii ale ciclului vieții familiale Solicitări specifice pentru părinții adoptatori Solicitări specifice pentru copiii adoptați Stadiul pre-adopție (pentru familia adoptivă) confruntarea cu infertilitatea și sentimentele legate de această deficiență decizia de a adopta efortul de a face față incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
incertitudinii și anxietății relaționate cu procesul de plasament efortul de a face față stigmei sociale asociate cu adopția dezvoltarea unui sistem familial și social de suport pentru decizia de a adopta Stadiu familiei cu copii nou-născuți asumarea rolului de părinte adoptiv identificarea unor modele de rol potrivite și dezvoltarea unor expectanțe realiste în ceea ce privește adopția integrarea copilului în familie și dezvoltarea unui atașament securizant explorarea gândurilor și a sentimentelor legate de familia biologică a copilului Stadiul cu copii preșcolari începerea procesului de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unor elemente despre propria adopție chestionarea părinților cu privire la adopție Familii cu copii școlari sprijinirea copiilor de a înțelege semnificația adopției sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere confirmarea conexiunilor copiilor atât cu familia biologică cât și cu cea adoptivă cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție înțelegerea semnificației adopției confruntarea și gestionarea sentimentelor legate de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de pierderile suferite explorarea gândurilor și a sentimentelor cu privire la adopție și la abandon confruntarea cu stigmatizarea asociată statusului de copil adoptat comunicarea deschisă cu părinții despre adopție conștientizarea și acceptarea legăturii duble pe care o are cu atât cu familia adoptivă cât și cu cea biologică Familii cu copii adolescenți sprijinirea copiilor de a face față sentimentelor de pierdere cultivarea unei imagini pozitive în raport cu familia biologică comunicarea deschisă despre adopție sprijinirea intereselor și a planurilor de căutare a adolescentului și îndrumarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Bayley pentru dezvoltarea nou-născutului Scalele Merrill Palmer Scalele de Performanță Leiter; Scalele Vineland de măsurare a comportamentului adaptativ; o grilă de observație semistructurată pentru observarea atașamentului mamă adoptivă-copil adoptat s-a constatat dezvoltarea unui model normal de atașament față de mama adoptivă. În mod neobișnuit pentru această categorie de copii, autorii au identificat lipsa completă a atașamentului evitant, considerat ca reflectând neglijarea continuă și lipsa de răspuns a persoanelor din preajma sa la nevoile sale afective; în unele cazuri s-a constatat existența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copii români adoptați în Canada înainte de a împlini vârsta de 4 luni (RC) Studiul a fost de tip longitudinal, presupunând o cercetare în două etape Etapa 1: până la etapa 1 copiii RO au petrecut în medie 11 luni în familiile adoptive Metodele utilizate: interviul face-to-face cu familiile copiilor RO interviul prin telefon pentru copiii CB și EA părinții tuturor grupurilor au completat și au returnat o serie de chestionare referitoare la dezvoltarea copilului Etapa 2: majoritatea copiilor RO aveau vârsta de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a părinților care, anterior adopției copilului în cauză mai aveau și alți copii fie biologici, fie adoptați. Astfel am constatat o diferență de vârstă de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39,3 ani. Pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de aproximativ 2 ani, atât în cazul mamelor adoptatoare, cât și a taților adoptatori. Pentru mamele adoptive care nu au și alți copii în afara copilului adoptat, media de vârstă este de 37,3 ani, în timp ce media de vârstă pentru mamele adoptive care mai au și alți copii, fie biologici, fie adoptați este de 39,3 ani. Pentru tații adoptatori, media de vârstă în cazul în care nu au și alți copii este de 39,8 ani, în timp ce pentru cei care au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respectiv dintre părinții adoptatori și copiii adoptați. În timp ce, pentru părinții biologici această diferență este egală cu vârsta părinților în momentul nașterii copilului, în cazul părinților adoptatori acest lucru în mod evident nu este valabil. Calculând diferența de vârstă între mamele adoptive și copiii adoptați, constatăm o medie generală a diferenței de 34,4 ani. Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Diferența minimă înregistrată este de 18 ani (de altfel aceasta este diferența minimă permisă de legislația românească în vigoare, cu câteva excepții), iar diferența maximă înregistrată este de 59 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat și mama adoptivă, în cazul în care acesta este primul copil al familiei, este de 34 de ani, în timp ce pentru familiile în care mai sunt și alți copii biologici sau adoptați, intrați în familie anterior copilului adoptat, această diferență este de aproximativ 35
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
vârstă între tații adoptatori și copiii adoptați este de 37,1 ani. Diferența minimă înregistrată este de 23 de ani, în timp ce diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie de 36,8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
diferența maximă este de 60 de ani. Diferența medie de vârstă între copilul adoptat cu rangul întâi și tatăl adoptiv este în medie de 36,8 ani, iar diferența dintre copilul adoptat de rang doi sau mai mare și tatăl adoptiv este de 37,8 ani. Din punct de vedere educațional, 74% dintre mame, respectiv 67% dintre tații adoptatori au cel puțin studii liceale. Statusul marital al părinților adoptatori și prezența copiilor biologici și/sau adoptați. Din punct de vedere al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții căsătoriți/recăsătoriți 22,6% au unul sau mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
resurselor financiare, mai exact veniturile familiei și un indicator al resurselor materiale, adică tipul și structura locuinței. Media veniturilor lunare ale familiilor adoptatoare au fost comparate cu media veniturilor lunare ale gospodăriilor din România, raportat la anul în care familia adoptivă a fost evaluată. Majoritatea cererilor de adopție soluționate în perioada 2005-2008, au fost înregistrate în intervalul 2003-2006, într-un singur caz a fost soluționată o cerere depusă în anul 2007. Din analiza datelor din tabelul 4.3 putem constata pentru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
260,14 2004 1576,69 1085,79 490,9 2005 1536,11 1212,18 323,93 2006 2497,72 1386,32 1111,4 Medii total 1666,44 1119,845 546,36 În ceea ce privește condițiile de locuit trebuie specificat că toate familiile adoptive dețin cel puțin o locuință proprietate privată (apartament în bloc de locuințe sau casă la curte). Numărul mediu de camere destinate locuirii membrilor familiilor adoptatoare, este de 2,77 camere, în condițiile în care numărul mediu de camere pentru o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Numărul mediu de persoane pe o gospodărie Numărul mediu de camere pentru o gospodărie Gospodării ale familiilor adoptatoare 3,29 2,77 Gospodării in general 291 2,99 2,6 O analiză mai detaliată ne permite să constatăm că, familiile adoptive pot oferi în majoritatea cazurilor condiții de confort necesare creșterii copiilor adoptați. Un procent mic de familii, 4,16% dețin locuințe de tip garsonieră cu o singură cameră disponibilă. Toate aceste familii sunt formate din 3 membri, părinții adoptatori și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un număr mediu de 3,25 persoane (80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]