10,318 matches
-
e un... mă scuzați de expresie... Așadar, în fața mea stătea femeia pe care eu, personal, o consider a fi cea mai frumoasă din oraș. Imediat mi-a trecut prin minte - puțină câtă mai aveam la acel miez de noapte - că adormisem ca un bou după o zi de plugărit visând ca un măgar la bunul sub formă de nevastă a unui aproape... Ce să caute în crucea nopții frumoasa metropolei la ușa mea? Întrebare perfect logică, nu? Fiindcă, după ce că e frumoasă
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
vals, domnilor, muzica, vals da, febra pe care poeta anca mizumschi o știe prea bine caută meridianul energiei perverse apoi fruntea, fragmentul conține dovadă și pâlpâie de unde altfel din cealaltă lume ajungă plata zilei acesteia în care îngerul mi-a adormit pe umăr Bun rămas Dragostea mea nu are în pază nici un cuvant Absent-prezenta în aburul crucii eretica, stângace vânzător și datornic copil al tuturora, fără Tată, "Câine, Horatio, noapte bună, acum" Vei mai scrie până te va privi peste pleoapele
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/14769_a_16094]
-
sa nu este mai încleștată/ decît în fața cireșului înflorit/ poetul gîndește ca și cum/ ar striga după ajutor poetul respiră/ ca și cum aerul însuși ar fi un plămîn poetul/ trece pe stradă ca și cum ar păși/ pe valurile unui ocean dispărut/ e tîrziu, poetul adoarme în tramvaiul/ care pînă dimineața, ocolește întruna orașul" (Viața poetului). Poezia lui Matei Vișniec se adună în jurul a două metafore obsedante; prima e ceea ce poetul numește explozia finală (în poeme precum Nu, nu sunt o insectă, Pe aceeași pedală, 2
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
strânși la început și, mamă ce frumos e după aia, când îi deschizi. Când te culci, lași instalația să meargă și, o vreme, privești umbrele colorate care apar pe pereți și pe perdea, atunci când se aprind sau se sting beculețele. Adormi cam greu fiindcă, de emoție, îți ard puțin obrajii, inima bate mai tare ca de obicei și, în plus, îți zboară așa ca niște fluturași prin burtică. Știi că atunci când tu o să visezi, o să vină Moș Crăciun să pună cadourile
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
vine?” Trebuie să vină, de ce sa nu vină, ai fost un copil cuminte și i-ai scris și o scrisoare mai demult. Tare ai vrea să-ți aducă ce l-ai rugat. De fapt, tare ai mai vrea să nu adormi deloc, ca să-l surprizi pe Moș, dar nu-ți iese niciodată. Adormi și visezi că a venit Moșul și că stai de vorbă cu el, mai o poezie, mai un cântecel, chestii d-astea. Moș Crăciun Moș Crăciun e un
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
cuminte și i-ai scris și o scrisoare mai demult. Tare ai vrea să-ți aducă ce l-ai rugat. De fapt, tare ai mai vrea să nu adormi deloc, ca să-l surprizi pe Moș, dar nu-ți iese niciodată. Adormi și visezi că a venit Moșul și că stai de vorbă cu el, mai o poezie, mai un cântecel, chestii d-astea. Moș Crăciun Moș Crăciun e un tip mai în vârstă, cu barba și pletele lungi și albe. E
Compunere despre iarnă, zăpadă şi Moş Crăciun by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21194_a_22519]
-
a fost. Mergeam și eu acum 15 ani în Vama, zăceam rupt de beat pe nisip, făceam baie noaptea în mare în”chelea goală” ca să îmi mai spăl creierii de băutură, mi se mai întîmplă să greșesc cortul și să adorm lângă necunoscuți, dar niciodată (accentuez: NICIODATĂ) nu rupeam gardurile localnicilor ca să le pun pe focul de tabără, să intru în grădinile oamenilor profitând de libertatea vămii și să fur mâncare de prin grădini. Nu aveam prea multe surse de venit
Toate la timpul lor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82360_a_83685]
-
prin sudul Dobrogei, sau când te întorci de la Tulcea, prin Capidava și Cernavoda. Priveliștea mântuitoare că o rugăciune a pelicanilor, lebedelor, stârcilor și cormoranilor care se trezesc alene la cinci dimineață pe meleaua Sahalinului. Lenea crepusculara care te face să adormi cu o carte pe fata pe o bucată pustie de plajă la Sfântu Gheorghe sau la Vadu. Mângâierile calde ale soarelui care-ți lichefiază pielea, mușchii și oasele după o baie în apă limpede și verzuie a lacului Erenciuc. Emoția
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
Blogurile unor “formatori de opinie” mustesc acum de postări în batjocora și de comentarii urâte. Cei care cred sunt considerați proști/ prostiți, inclulti, fără școală, cu “spirit de turmă”, oameni cu “prieteni imaginari”, care au un hobby pentru povestite de adormit copiii. Atât de mult m-au întristat cele citite în această perioadă, încât mesajul tău mi s-a părut o gură de aer proaspăt și de credință că nu e totul pierdut! Mulțumesc! Hristos a înviat! @anda elena: Adevărat a înviat
Puterea cuvintelor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82502_a_83827]
-
o mie de ori s-a făcut dimineață, iarbă fragedă a crescut între cei patru pereți iarbă fragedă ca sărutul mielului făgăduit morții. între cei patru pereți se aud talazurile mării clinchet de monezi din comori uitate în adâncuri. să adorm. să mă trezesc. mult mai departe mult mai târziu. între cei patru pereți fericirea e o herghelie de căluți de mare. mare curaj ai avut. II ai ajuns dar încă nu ai venit. până atunci de mii de ori voi
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
vreme, datorită unei abnegații sinucigașe, au dispărut sub furtuna licitațiilor în jos. S-a plecat de la o valoare declarată și s-a coborât, cu veselie, sub linia de plutire. Nimic nu a fost întâmplător, amintindu-mi de povestea ciobanului care, adormind, și-a pierdut turma și-a reușit s-o regăsească datorită unui cântec de jale, cântat la fluier. Oile au recunoscut fluierul și s-au întors la stăpân. Da, dar erau oi. Proaste ca în proverbe. Se spune că după
Amintirile unui ambasador by Darie Novaceanu () [Corola-journal/Imaginative/10295_a_11620]
-
nebuniei lui Eminescu, autorul descoperă în ea o "intensitate a lucidității" printr-o cunoaștere transgresivă, purtătoare de o informație altfel inaccesibilă. De unde poate proveni această informație dacă nu dinlăuntrul nostru, printr-un contact cu o inteligență înnăscută, dar adormită, uneori adormită de altfel până la moarte și astfel apărându-ne ca inexistentă. Această inteligență este ca un Soare interior: lumina sa orbește pe cel care o privește. Timpurile diferite ale istoriei devin simultaneitate a transistoriei. Înțelegem astfel de ce Pompiliu Crăciunescu vorbește de
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
nebuniei lui Eminescu, autorul descoperă în ea o "intensitate a lucidității" printr-o cunoaștere transgresivă, purtătoare de o informație altfel inaccesibilă. De unde poate proveni această informație dacă nu dinlăuntrul nostru, printr-un contact cu o inteligență înnăscută, dar adormită, uneori adormită de altfel până la moarte și astfel apărându-ne ca inexistentă. Această inteligență este ca un Soare interior: lumina sa orbește pe cel care o privește. Timpurile diferite ale istoriei devin simultaneitate a transistoriei. Înțelegem astfel de ce Pompiliu Crăciunescu vorbește de
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
prindeau și-l rupeau, lăsându-i câte o dungă roșie, adâncă, pe mușchii picioarelor, scuturați din toate fibrele, de palmele ei harnice. Apoi se lăsa în voia ei și zâmbea, zâmbea fericit ca un copil, până a nu prinde să adoarmă de-a-binelea. Conu Nicu nu-și poate închipui de ce i-au venit în minte toate aceste scene, tocmai acum când își îmbrățișează cu ochii pământurile. E singur, adică aproape singur, căci Veta e aici, prin jurul casei, probabil pe la bucătării sau în
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
strivite între pleoape, îi mai reveneau în minte mirosul proaspăt și moliciunea călduță a pieptului mamei sale, Hermina Schöpfer, care-i legăna capul lipit de sînii ei, murmurînd: ,Klaus al meu, micul meu Klaus și marele meu bombănitor." Înainte de a adormi, Klaus își propuse s-o viziteze, la întoarcerea de la Hadernsee, pe mama lui, care se bucura la Berlin de beneficiile unui azil de bătrîni de categoria I. Orologiul cel mare din turnul bisericii Sf. Anton bătu prima oră a zilei
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
O, tu erou sub aspră suferință Fii neclintit și crede-te în bine Că noi avem un gînd și o dorință Să stăm de-a pururi lîngă tine. În cele cîteva clipe de tăcere prelungită, Hansi fu convins că Walburga adormise. Cînd se hotărî, în cele din urmă, să se retragă neauzit, Walburga își întinse amîndouă mîinile după el, aruncîndu-i o privire, pe care Hansi o uitase demult: privirea aceea plină de iubire, de încredere și admirație, care, vara, îi răcorea
Poetul din Hadernsee by Florin Gabrea () [Corola-journal/Imaginative/10849_a_12174]
-
asta mai mult într-o doară simțindu-ne ca niște frați expatriați; sau ca niște cuprinse de ger (stol de) cucoară. Pe cer. Umbra În noaptea mare-mare s-a trezit între două felinare care atârnau de stâlpi foarte groși. A adormit între ele. Printre picioare-i treceau mari câini lățoși / ori / duioase cățele. Când iar a tresărit se află îmbrăcat în ceva brocat sau într-un caftan greu îmbinat din cele șapte belele. În jur râdea de el lumea aia tâmpă
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
jur râdea de el lumea aia tâmpă zornăind fel de fel de parai și lovele și mai și cântându-i manele: Ghiujul ăsta bătrân s-ar tot deda la rele! Cafeneaua de noapte De la o vreme-n-coace poetul m.c. pătrat adormea spuindu-i doamnei Lubeniță poezii. Seara-n pat. Fă ce vrei da' eu mă fac ovrei, dragă, și pace; spunea poetul m.c. pătrat de la o vreme-n-coace. Grăind cu glas feeric; la lumina stinsă, învelit în scutece mari de întuneric. Atunci
Poeme by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/10977_a_12302]
-
trece prin tine se transformă în îngeri Îngerii ce să facă și ei li-e teamă să se prefacă Rămîn fără aripi își scapă-n bălți nimbul cald Vine un șoarece plin de făină și-i îmbrîncește Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citești Pentru-a putea să străbați c-o vergea de cleștar În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrșite
De-aici începe... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11114_a_12439]
-
transformă în îngeri Îngerii ce să facă și ei li-e teamă să se prefacă Rămîn fără aripi își scapă-n bălți nimbul cald Vine un șoarece plin de făină și-i îmbrîncește Se trezesc iar adorm se trezesc iar adorm Tu le pari o fîntînă despicată de-un crin enorm De-aici începe poezia scrisă anume ca s-o citești Pentru-a putea să străbați c-o vergea de cleștar În mînă printre ciuperci otrăvite nesfîrșite povești...
De-aici începe... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11114_a_12439]
-
peste degete în timp ce mama cânta la pian în camera cu miros de naftalină și flori de șofran copiii râdeau chiar dacă nu aveai nici o vină prin aer treceau cai - cai mânați de lumină Toamna la mare carapacea de miere în care adorm copilărește lumina lunii mă dezvelește un pictor stă pe dig și schițează portrete numele lui în tăcerea care se strânge prin obraz respiră o puzderie de fructe marea se-adună într-o batistă șifonată și plânge Mă duce gândul la
Poezie by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Imaginative/11000_a_12325]
-
-i adîncă, limba-n moi povețe, Saliva-n val, sărîndu-i buzele, Buricul scos pe pîntec din dulcețe Pentru păpat cu lingurița repede, Cantoane, hălți, pavilioane C.F.R... Bălii de vrajă, pompe, dragi cișmele, Iesle cu-acari sfioși sub fîn ce-adorm În grele-amiezi, după un clei enorm Cu șefulița-n păpădii, lîng-acel corn Frunzos, în timp ce dînsa bălăcea să spele Al Impegatului chipiu, piu-piu!, și-un uniform, Și pata izmănuței cu bretele Și monogramă-n flutur cuneiform, Și firul, rupt în vînt, de la
Poem feroviar by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11604_a_12929]
-
ating pielea din spatele genunchiului sunt zile pierdute/ mă simt singură și atunci încep să țes o pânză de păianjen din carne de om" și ,atunci nu-mi voi mai băga scobitori în ochi/ nu-mi va mai fi frică să adorm pe hoitul meu de ieri." Sunt de citit numeroase fragmente remarcabile, pe care nu le vertebrează nici tensiunea, nici zbuciumul, ci un gen de forță centripetă, de farmec al subsidiarului : ,aburul locomotivei trebuie să-l simt dinainte țăcănitul roților nu
Poemeintrauterine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/11165_a_12490]
-
lor parfum, Cu nara dilatată, cu ochi umezi, Cu inima făcînd trans-bara-bum! Sutienul tău mototolit și acru, Ham pentru țîța grea de arpacaș, Îl sărutam, mi-l potriveam cu cîrpe În magazii obscure de la Iași. O, servitoare, dulce servitoare, Cînd adormeai în terfe și sudori, M-apropiam de tine cu sfială Să-ți văd coapsele moi cu floci și pori. Aveai mamela bleagă cît ceaunul Și la mijloc cu sfîrcul urduros. Ți le-am zărit pe geam într-o amiază Cînd
Suprema servitoare by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11494_a_12819]
-
fire din ce în ce mai subțiri strălucitoare vobele ajută nu înlocuiesc leagă mâneca de polen cu vârful limbii auzi rădăcinile dinților în echilibru solid închid deschid o structură de rezonanță e un sunet care nu mai ești tu & trebuie să-l înghiți până adormi când se desface cu mișcări rapide în globii oculari & lucrurile pe care le credeam uitate sunt marii poeți ai zilelor noastre declanșați de o digestie lacrimală întinsă repede până în spatele genunchilor unde îți ascunzi transpirația dimineața când zgomotele capătă consistență
corpuri românești by Răzvan Țupa () [Corola-journal/Imaginative/11402_a_12727]