237 matches
-
trama stradală și toponimia urbană a localității. Orașul s-a format în partea superioară a promontoriului, densitatea clădirilor în partea centrală, acolo unde s-au format piețele și străzile comerciale era foarte mare, iar la periferii localitatea avea o structură afânată, proprietățile fiind amplasate rar. Structura urbană apărută în mod firesc: era radiar-concentrică, străzile concentrice „ocolesc” promontoriul, iar cele radiare erau perpendiculare cotelor, cu traseele în pantă oportună. Construcțiile se făceau la întâmplare, străzile înguste și strâmbe aminteau de un labirint
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
în vara anului 1879 Take Ionescu o cunoaște pe viitoarea sa soție, la un concert de binefacere la cazinoul municipal din Aix-les-Bains. "„M-elle Bessie Richards, de Londre”" cum apărea pe afiș, era "„o fată blondă de 17 ani, cu parul afânat, cu ochii mari albaștri. O fată de bună familie, cu o educație din cele mai alese, dar fără avere.”" Părinții lui Take Ionescu, care doreau ca fiul lor să se însoare cu o fată de condiție înaltă și cu stare
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
culturile de măsline și de migdale, precum și producția de vin și de ulei de măsline. Irigațiile au contribuit la creșterea productivității culturilor de cereale și de tutun. Apulia de luptă de secole cu problema cantităților insuficiente de apă. Solurile sale afânate și calcaroase absorb imediat stropii aduși de ploile prea rare. Sistemul complex (dar deja insuficiente) de irigații colectează apa din bazinul râului Sele din Campania și o distribuie prin numeroase canale în întreaga regiune. Pe terenurile montane se cresc ovine
Apulia () [Corola-website/Science/296710_a_298039]
-
în zone restrânse din Australia. Atinge o lungime de 11-18 cm , la care se adaugă coada, ce măsoară între 2 și 2,5 cm. sapă tuneluri la o adâncime de până la 2,5 m în deșerturi nisipoase, pășuni cu solul afânat și regiuni cu tufișuri. Aceasta „înoată” prin nisipul ușor, care se prăbușește în urmă, nelăsând niciun tunel permanent. Nisipul și solul sunt sondate cu pernița cornoasă a nasului, excavate lateral cu membrele anterioare și împinse în sus și înapoi cu
Cârtița cu pungă () [Corola-website/Science/316612_a_317941]
-
2-lea și al 3-lea stâlp este plină de sedimente nepotrivite pentru a executa o fundație metalică. Acele sedimente aduse de-a lungul timpului de ploi și resturi bionaturale s-au depus într-un strat care aparține categoriilor "pământurilor afânate", în termenul de specialitate, adică un teren nepropice pentru fundare. Locul cel mai potrivit a fost ales chiar la marginea peretelui de stâncă (așa cum se vede din imagine) dar au fost necesare lucrări conexe de întărire a solului și anume
Telecabina Bușteni-Babele () [Corola-website/Science/322343_a_323672]
-
Turunciuc cotește deja spre sud fără a-și mai schimba direcția de curgere pînă la confluența cu Nistrul în regiunea Odesa. Malurile brațului sînt destul de abrupte pe alocuri, dar nu depășesc înălțimea de 7-10 metri, fiind alcătuite din soluri argiloase afînate. Vegetația, e constituită din arbori și arbuști iubitori de apă, tipici pentru luncile inundabile, sălcii, arini, plopi. Curgerea este vertiginoasă și rapidă la formare, încetinindu-se considerabil în aval. Pe tot parcursul său Turunciuc alimentează cîteva iazuri și lacul de
Turunciuc () [Corola-website/Science/329853_a_331182]
-
lor este influențată de condițiile climatice, iar culoarea variază după specie, de la cafeniu-gălbui, la cafeniu-roșcat sau cafeniu închis pe spate și flancuri. Marmotele sunt animale diurne, bune săpătoare, dar se pot cățăra și în arbori. Galeriile sunt săpate în soluri afânate sau printre pietre și au o structură complicată cu mai multe ieșiri, iar pe traiectul lor se găsește camera principală, mare, unde se odihnește întreaga familie. Galeria de iarnă este mai mare și mai profundă decât cea de vară. Când
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
multă liniște în teren, nu suportă activitățile omenești în apropiere și cel mai mult o deranjează oile și câinii de la stânele din zonă. Ca adăpost servesc galeriile adânci, pentru o întreagă colonie, pe care marmotele le sapă singur în soluri afânate sau printre pietre și care au o structură complicată cu mai multe intrări. Marmotele își sapă două feluri de galerii în funcție de sezon: galeriile de vară și galeriile de iarnă ("hibernaculum"). Solul aruncat din galerii formează o movilă în jurul galeriei, care
Marmotă () [Corola-website/Science/334206_a_335535]
-
în vara anului 1879 Take Ionescu o cunoaște pe viitoarea sa soție, la un concert de binefacere la cazinoul municipal din Aix-les-Bains. "„M-elle Bessie Richards, de Londre”" cum apărea pe afiș, era "„o fată blondă de 17 ani, cu parul afânat, cu ochii mari albaștri, în care o seriozitate prematură se amesteca cu o infinită castitate. O fată de bună familie, cu o educație din cele mai alese, dar fără avere.”" La aflarea veștii că fiul său dorește să se însoare
Biografia lui Take Ionescu () [Corola-website/Science/335149_a_336478]
-
zonele muntoase, unde construiește galerii subterane extinse în pajiști (inclusiv pășuni) sau, mai rar, în păduri. În România este întâlnit numai în zonele montane cu sol mai umed: pășuni și pajiști, cu un strat ierbos bine dezolat și cu sol afânat sau cu trifoi, lucernă și în livezile cu pomi fructiferi. Este predominant erbivor, hrănindu-se cu vegetație vara și cu rădăcini, bulbi și tuberculi în timpul iernii. În România hrana constă din părțile subterane ale plantelor spontane (pășuni și fânețe) și
Șobolan de apă de munte () [Corola-website/Science/333713_a_335042]
-
altitudine. Adesea pândește prada sub apă. Se hrănește cu broaște, mormoloci, tritoni și pești (guvizi, păstrăvi etc). Ponta este depusă în iunie-iulie și conține 5-25 de ouă albe, lungi, lipite unele de altele și îngropate la adâncime mică în sol afânat, frunzar, detritus, sub mușchi, paie putrede etc.
Șarpele de apă () [Corola-website/Science/333951_a_335280]
-
toți cei din jurul său, care în nici un fel n-aveau nimic de împărțit cu germanismul predestinat în care credea Karl Zefirin de Hohenzollern”". Soția sa, regina Elisabeta, este descrisă ca o persoană sedentară și apatică, cu o făptură "„grasă și afânată, ascunsă în faldurile largi ale unei rochii cenușii”", ce era menită să-i ascundă obezitatea. Scriitorul considera că îndeletnicirile ei literare erau mediocre, fiind lăudate doar de cei care sperau să obțină un gest de bunăvoință regală: "„De curând începuse
Sfârșit de veac în București () [Corola-website/Science/333896_a_335225]