19,817 matches
-
săi Adolescentul este la vârsta în care începe să se întrebe cine este el și ce rost are în lume, cine și ce este Dumnezeu, dacă există viață veșnică. În cazul în care profesorul nu aduce argumente solide în sprijinul afirmațiilor sale și nu-l tratează pe elev cu respectul cuvenit unui partener egal de dialog, dacă îl ironizează sau îl face să se simtă vinovat, urmarea este catastrofală: pierderea spirituală a acestuia. Ca urmare, adolescentul nu va mai fi preocupat
Profesorul de Religie, un model de conduită pentru „ucenicii“ săi şi un mediator în şcoala în care îşi desfăşoară activitatea… [Corola-blog/BlogPost/94310_a_95602]
-
împotriva neantului” (Todorov 1999:16). Fără îndoială că astăzi - încercând să distingem sensurile, nici acum prea limpezi, precum și numeroasele semne de întrebare ce încă mai plutesc pe deasupra evenimentelor veacului XX - suntem, totuși, în situația de a înțelege ceva mai profund afirmațiile lui Todorov care avertizează că, începând din veacul XX, ,,memoria este amenințată” (Todorov 1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
pe deasupra evenimentelor veacului XX - suntem, totuși, în situația de a înțelege ceva mai profund afirmațiile lui Todorov care avertizează că, începând din veacul XX, ,,memoria este amenințată” (Todorov 1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
1999: 9). Reală confirmare privind existența unei asemenea primejdii au fost și afirmațiile lui Primo Levi - potrivit căruia - întreaga istorie a Reich-ului milenar nu ar fi fost - la urma urmei decât un amplu război îndreptat împotriva memoriei (Levi 1989: 31). Afirmația se va fi dovedit perfect valabilă și în cazul când se aplică realităților generate de totalitarismul comunist. Să ne reamintim repetatele demersuri de mistificare și re-inventare a propriei noastre istorii care, în esența lor, nu exprimau altceva decât o tentativă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
tragă cu ochiul „la destrăbălarea Istoriei”. Potrivit cu o astfel de înțelegere a lucrurilor - configurând o veritabilă paradigmă - intelighenția franceză nu numai că se aventura în a face apologia violenței și brutalităților bolșevismului sovietic, dar nu se va sfii să emită afirmații de-a dreptul năucitoare. Iată-l, de pildă, pe Paul Éluard în 1948 într-o penibilă confesiune adresată bucureștenilor - la momentul acela - edificați cu supra-măsură privind binefacerile comunismului: „Vin dintr-o țară în care nimeni nu mai râde, nimeni nu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
pe care îl îndeplinesc este doar o formă particulară a implicării societății civile în actul de guvernare. - Statul român a fost totuși criticat uneori pentru că ar privilegia sistematic - în plan administrativ și al finanțării - Biserica Ortodoxă Română. Sunt valide aceste afirmații? - Categoric nu. Secretariatul de Stat pentru Culte este foarte atent în aplicarea prevederilor Legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor și mai precis a principiului neutralității în ceea ce înseamnă pe de o parte relația sa cu diferitele culte
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
va provoca dispariția vieții pe suprafața globului. ș...ț Cred că toți cei care trebuie să moară în marele dezastru au aceeași vârstă. Nu există mai mult viitor pentru unii decât pentru alții" (trad. de Modest Morariu). Dusă mai departe, afirmația lui Julien Green arată de ce nu sunt relevante vârstele: pentru că, chiar și în afara unui context atât de sumbru, cantitatea de viitor a fiecărui contemporan e neștiută. În principiu mai tânăr înseamnă mai mult viitor. Dar nimeni nu știe de cât
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
zone deschise, fascinante, dar lăsate neexplorate. Poate nu fără un sentiment de vinovăție (tot virtuală) de a fi "violentat", prin lectură scormonitoare, textul în chestiune, acești cititori-scriitori devin membri de drept ai așa-numitei "republici a literelor". Aș ilustra aceste afirmații printr-un citat dintr-o scrisoare a lui Henry James, care mi s-a întipărit în minte de îndată ce am citit-o, cu ani în urmă, în vreme ce lucram, în Statele Unite, la cartea mea Rereading (1993). Maestrului îi fusese trimisă spre examinare
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
este cu totul alta și ea îl face să fie un tînăr cu întrebări de bătrîn. Iar această adevărată problemă este prezentă în multe mărturii despre el, dar și în textele lui spontane (adică nu în interviuri sau scrisori, unde afirmația este ghidată de întrebarea sau de problema celuilalt, nu vine din obsesiile proprii). Este cauza care îl face să scrie Nu și, mai tîrziu, piesele de teatru. Iar Nu este scris nu din bravadă, nu din inteligență sfidătoare, nu pentru
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
vigoarea genului pe care îl studiază, dar, după părerea mea, lăsând deoparte mult prea multe realități în act în culturile tradiționale contemporane și neglijând prea vădit faptul că o proporție uriașă din populația planetei trăiește, încă, la țară, pentru ca această afirmație să conteze mai mult decât ca o somptuoasă captatio benevolentiae. Oricum, chiar dacă este doar o specie printre altele — lucrurile rămân de discutat în cercurile specialiștilor, așa cum rămân de discutat, cred, și elementele obligatorii care fac dintr-o istorisire oarecare o
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
a listei furnizate de Iorgu Iordan și a exemplelor actuale impune o invitație la prudență: un sufix atît de bine reprezentat în limbă a produs desigur de mai multe ori același derivat, înregistrat sau nu, intrat sau nu în circulație. Afirmația că un derivat în -ie este nou trebuie deci pusă sub semnul dubiului inerent. Cuvinte ca șomerie și șoferie nu sînt înregistrate în DEX, dar apar în dicționarul academic (DLR); termenul membrie nu e înregistrat în dicționare, dar e semnalat
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
prim-ministru, ca Theodor Stolojan, ci o persoană care se ridică deasupra partidelor politice și care poate să domine corupția din România” Cine ar putea fi persoana? se întreabă Cronicarul. Evenimentul zilei titrează ironic „Lia cruciata” pornind tot de la o afirmație a lui Dick Morris, că dacă Lia Roberts va intra în competiția prezidențială, ea va face o cruciadă anti-corupție. Ziarul lui Cornel Nistorescu a luat rapid reacții din partea prezidențiabililor și a unor oameni de încredere ai acestora. Theodor Stolojan nici măcar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13151_a_14476]
-
Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, George Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; vom pune față În fața toate textele). Apare ne semnat În ziar (material făcut În redacție). Dumitru Cosmănescu face două afirmații concordante cu celelalte surse (fără a le cunoaște, probabil): că poetul avea o cameră a lui, specială (vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal Încă de la internarea din 1883) și că scria Încontinuu În această perioadă. Se știe că În halatul
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
târziu: el ia cuvântul la aproape 40 de ani de la moartea lui Eminescu. Dar...ce interes ar fi avut să mintă? Amestecă el lucrurile În aceste amintiri târzii ? În ipoteza că-l luăm În seamă o modalitate de a Împăca afirmațiile lui cu cele ale specialiștilor care vor lua cuvântul mai tarziu ar fi, totuși. Am În vedere ultimele cuvinte ale lui Eminescu:” Asta m-a omorât!”: ar Însemna că au mai fost și altele decât asta. Este posibil ca pe la
Boala și moartea lui Eminescu. In: Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_295]
-
balansare, prin scala de nuanțe și armonie, continuă în vers idealurile diplomatului. În traducere am încercat să urmez convingerile poetului, care admite pentru variantele în altă limbă „mici trădări față de formă”, dar cere „fidelitate față de trăsăturile interioare ale poeziei”. O afirmație din Poetica sa („Poetul, ca orice artist, este cineva care încearcă să se înțeleagă mai ales pe sine. Înțelegerea aceasta a sinelui îl determină să simtă propria lume, sunetele și ritmurile ei, până și limba lui, propria lui limbă. Traducătorul
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
la medicină și se apucă de literatură. E descoperit de criticul Mircea Martin, publică și primește premii. Proza lui Răzvan Petrescu, s-a spus, parcurge drumul de la scriitura realistă la cea fantastică, de la notația de atmosferă, la ironie și pastișă. Afirmație neîndoielnic adevărată, pe care gruparea din volumul de față o face în bună măsură evidentă. Dar alăturarea - joc întotdeauna paradoxal - mai face evident și un alt fapt, oarecum contrariu: pentru un scriitor cu stil și talent, drumul lung de la realism
Proză în imagini by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13185_a_14510]
-
cheie de lectură, în dreptul operei științifice am unele rezerve (cu toate că argumente ar fi și de o parte și de cealaltă). Ieșind din spațiul creației, am impresia că automatismul instrumentului secondează discernământul autorului. Și cu mai mari rezerve am întâmpinat unele afirmații privind „perspectiva de gândire privilegiată de M. Eliade” - gnoza (pag. 14) sau „orfismul de substrat, corectat prin gnoză: aceasta pare să fi fost formula spirituală emblematică a lui M. Eliade” (pag. 60) ori alte considerații privind „spiritul necreștin în categoriile
Dincolo de evidențe by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13210_a_14535]
-
altul - nu au afectat studiul susținut, constant și nici entuziasmul interpreților. Entuziasm care, dublat de un profesionalism fără fisură, au determinat marele succes de public al premierei. Bineînțeles că au existat voci critice: e dreptul oricui să susțină încă celebra afirmație extremistă a avangardei muzicale din anii ’50 despre moartea operei ca gen. E dreptul și al unei echipe de tineri - a căror medie de vârstă ajunge la 25 de ani - să demonstreze astăzi contrariul. Compozitorii au oferit două soluții distincte
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
neștirbită într-un adevăr a cărui profetă este (unul din volumele ei de publicistică se intitulează A vorbi într-un pustiu) și-n numele căruia desparte lumea în alb și negru absolut face din păcate ca-n spatele mai tuturor afirmațiilor Ilenei Mălăncioiu să stea o judecată morală (și are o limbă foarte ascuțită). Însă, cu toate că nu e o povestitoare de vocație (așa cum e Preda), istoriile ei, luate cum grano salis, sînt dintre cele mai interesante din unghiul istoriei literare: pe
Cerul înstelat deasupra mea... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13234_a_14559]
-
Mircea Eliade. Citându-l pe nefericitul poet Bogdan Amaru, care, în reflecțiile sale despre E. Lovinescu, spusese că marelui critic „Sburătorul i-a pătruns în sânge” și că l-a absorbit „total și definitiv”, Cornelia Ștefănescu are curiozitatea să verifice afirmația în revistele vremii. Într-adevăr, ele (Mișcarea literară, Viața literară, România literară) menționau regulat ședințele cenaclului lovinescian. Tot pe atunci (1932), Hortensia Papadat-Bengescu avusese o vorbă inspirată: „Sburătorul este o atmosferă”. Când e să treacă la analiza unor opere, autoarea
Un istoric literar de vocație by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13238_a_14563]
-
îndreptățirea unei pledoarii pro domo, dar în plus ea înfățișează și o substanță bogat informativă ca și o remarcabilă tensiune dialectică. Apreciere ce-o facem în pofida faptului că ne disociem, în planul strict al opiniilor literare, de o sumă de afirmații ale lui Lucian Valea. Acest scriitor adînc vitregit de soartă adoptă postura cabrată a unui patriotism ardelean care, în condițiile cedării Ardealului de Nord, ca și a vicisitudinilor ce-au urmat evenimentului, a sfîrșit prin a-i ocupa prim-planul
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
femeilor, dacă le vom îngădui să se adune laolaltă...”. Astăzi ar fi linșat un orator de-ar îndrăzni să pronunțe frazele antifeministe ale lui Cato, cel care alarma auditoriul masculin cu spectrul posibilei emancipări a femeilor. Sună profetic întrebarea, consecutivă afirmației că femeile jinduesc după libertate: „Și atunci, dacă vor cuceri astăzi acest drept, ce nu vor mai încerca mâine?” Știm acum că „mâine” a devenit și ieri și astăzi. Dar totul a trebuit să treacă prin S.P.M.D.R.-ul (Societatea Protectoare
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
știe, în altă ordine de idei, dacă se cuvine să-i mulțumească dlui Lefter că a oprit de la publicarea în Observator a unor critici severe despre dnii Manolescu, Liiceanu și Pleșu sau dacă se cuvine să-și arate uimirea față de afirmația - și pe ce ton melodramatic! - că România literară ar fi publicat „lucruri îngrozitoare” despre „mine și despre familia mea”. Cu și fără exactitate Într-un editorial din ZIUA, Dan Pavel analizează discursul politic din ultima vreme al lui CVTudor. Potrivit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
greșeală în paginile ziarului, cui folosește o asemenea intoxicare? Cu atît mai mult cu cît după un interviu cu Ion Iliescu realizat de Emil Hurezeanu și difuzat la Antena 1, în care poetei Ana Blandiana i-ar fi fost atribuite afirmații pe care nu le-a făcut despre președintele Iliescu, redactorul șef al ziarului a intervievat-o pe Ana Blandiana pentru a pune lucrurile la punct. O inițiativă pe care am fi salutat-o oricum, și o salutăm întrebîndu-ne de ce apar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
seamă. Cînd vorbea, o făcea cu propoziții scurte, economicoase, precise, rotunjite ceremonios. politicos, deferent, parcă-și cerea scuze că îndrăznește, dar - în același timp - avea un aer liniștit, de om sigur pe ce are de spus. Nu se aventura în afirmații cu mari pretenții culturale, deși disimula un cititor compentent și pasionat (era absolvent de istorie). Comunicînd minimal, reușea - totuși - să-ți transmită că te urmărește, te înțelege, te prețuiește. Sub aparența de taciturn, de distanță rezervată, se ascundea un suflet
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13274_a_14599]