460 matches
-
a formulat un aforism despre sofisme: “Sofismele sunt ca portocalele din ghips: frumoase și asemănătoare cu cele veritabile la aspect, dar dure și gata să-ți rupă dinții când încerci să muști din ele”. Una din cele mai frumoase formulări aforistice este despre Speranță: “Speranța are aripile păsării Phoenix: nu încerca să i le tai, căci vor crește de două ori mai mult!” Și despre Literatură descoperim frumoase definiții: “Literatura este arta artelor. Este concentrarea vieții într-un spațiu mic, impus
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
aforism despre Atom: “Atomul este oglinda întregului univers”. Iar locul Omului în acest Univers nu poate fi neglijat: “Omul este un cosmos infinit, tot atât de greu de străbătut de la un capăt la altul ca și cosmosul astronomic”. De asemenea, întâlnim formulări aforistice despre Timp: ”Timpul, marele necunoscut, a început tot mai des să se dea bătut, pierzând masiv în întrecerile pe care le are zilnic cu inteligența umană”; “Cronos este totdeauna mai tare decât Eros”. Ideea - un subiect care a suscitat de
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
Timpul, marele necunoscut, a început tot mai des să se dea bătut, pierzând masiv în întrecerile pe care le are zilnic cu inteligența umană”; “Cronos este totdeauna mai tare decât Eros”. Ideea - un subiect care a suscitat de asemenea, formulări aforistice, din totdeauna: “Ideea umană - excelent produs al materiei -poate accelera mișcarea acesteia din urmă, o poate încetini sau o poate chiar transforma, dar niciodată nu va putea genera sau distruge material”. Despre Viață, Cristian Petru Bălan se pronunță cu o
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
din urmă activități ale omului sunt mult mai importante decât ceea ce rostești la tribună cu un anumit prilej. De asemenea, nenumărate informații ne sunt oferite de către cei doi autori, privitoare la viața și activitatea marilor gânditori care s-au exprimat aforistic, rămânând după ei, cuvinte memorabile la care fac referință numeroși autori de mai târziu. A-l cita pe un gânditor, nu înseamnă doar etalarea unor cunoștințe despre el, dar constituie un semn de recunoaștere și prețuire față de persoana lui dar
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
remarcăm. Ne edifică sufletele și ne smeresc trupurile pentru a recunoaște cât de fragili, cât de vulnerabili și cât de umani suntem și că, vorba lui Dostoievski, „Nimic din ce e omenesc nu ne e străin”. Citind acest imens buchet aforistic, descoperim oameni politici de însemnătate excepțională pentru poporul nostru, așa cum a fost Mihail Kogălniceanu, ministru de interne, ministru de externe și ministru plenipotențiar, mare istoric orator și scriitor, de la care ne-a rămas un adevărat breviar de viață politică exemplară
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental
DUREREA DIN SPATELE CĂRNII, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374193_a_375522]
-
păstrîndu-și aplombul, nu evită cu totul un nume fals, exprimînd deliciul, de o simpatică pedanterie, al filosofării, întîlnim și dincoace, pe alocuri, gustul, solemn, pentru sentențios. Dar nu-i mai puțin adevărat că autorului nu-i lipsește vocația pentru enunțul aforistic. Dacă, mizînd pe iradierea în spectru politic a textelor sale, Constantin Popa ar fi înclinat să-și renege una din temele recurente, aceea a cuplului în impas, m-aș feri să alunec în acest exclusivism care sărăcește oferta. Părerea pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
românească a secolului al XVIII-lea, Viorel Țigu, Ilustrația în cărțile de Râmnic și rolul ei în răspândirea ideilor artistice în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor folclorice, Ioan P. Bogdan, Originea «trunchiului de arbore fermecat», Philipp Detlef Strunk, Accepțiunea timpului în folclorul bănățean). În buna tradiție a studiilor academice, cercetările sunt însoțite de rezumate
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
privilegiată dintre divinitate și cel desemnat să conducă. În felul acesta, elementele puterii devin simbolic inteligibile și acceptabile, iar semnificațiile ritului și ale mitului converg spre a legitima puterea: „Constrângerea fără sens este oarbă, sensul fără constrângere este debil” spune aforistic un mare antropolog (E. Gellner, 1995, p. 60). În societățile moderne, limbajul ritualic al puterii, deși include unele elemente religioase, este În mod radical laic. El face apel la forme ceremoniale și semnificații simbolice asociate mai ales riturilor de trecere
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
face o simplă cronică a cărții, ci, luând-o ca pretext al comentariului, întreprinde o adevărată radiografiere a întregii creații a autorului. Așadar, un fel de micromonografii, de cele mai multe ori pigmentate de comentarii caustice. Același dar al formulărilor laconice, aproape aforistice, care se va regăsi în monografiile ulterioare, este prezent și aici, validând un critic nu doar cu opinii proprii, dar și cu un stil ușor recognoscibil. Mergând deseori împotriva curentului, D. încearcă să ofere o altă imagine decât cea cunoscută
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
Dacă vei fi singur/ îți vei aparține în întregime”; „prima și ultima-nvățătură e moartea”; „numai cel ce ignoră știe să uite”. În Manualul bunului singuratic (1997), sunt cultivate strategii lirice diverse: de la nostalgia cuvântului primordial la sublimarea metaforică și aforistică concentrată, de la sentență la parabolă și monolog, de la notația concentrată la invocația amplă. Retractilitatea contemplativă se întâlnește cu firescul răbufnirilor de orgoliu poetic, descinderile în necunoscut își găsesc reversul într-o profundă stare de însingurare, iar aceste două pulsiuni opuse
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
deviat și subtil ironic: „A primit să stea în intimitatea oului de furat. Mecena național: pozează pentru Grigorești. / Agricultor în orele libere, îngrașă pământul. / În raport cu taurul, e pur și simplu o vacă. / Iar după mamă e supus elvețian” (Boul). Notații aforistice, asocieri neașteptate sunt placate pe texte scrise deja sau pe un univers domestic. Pagina e încărcată cu viniete executate cu minuție și har. Cea mai bună caracterizare îi aparține lui G. Călinescu: „Jules Renard, tratat în maniera Urmuz”. SCRIERI: Exerciții
COSTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286442_a_287771]
-
natura relațiilor și, consecutiv, forma lor de manifestare. Lipsite de haz sunt comediile, în registru satiric, burlesc sau parodic (Barul aventurilor, „Ce-aveți cu Bibicu?”, Magie neagră). Cât privește compunerile pentru teatrul de amatori, ele sunt simpliste, șablonarde, profesând o „aforistică” sforăitoare, prin care își face loc, la fel ca în scrierile în proză, o strategie a îndoctrinării. SCRIERI: Moartea unui singuratic, București, 1967; Naufragiații, București, 1967; Cutia cu scrisori, București, 1969; Răpirea, București, 1969; Teatru polițist, București, 1969; Jos masca
BERCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285705_a_287034]
-
pagini cu rimă interioară de o mare frumusețe poetică, precum Elegia Inorogului sau caracterizarea aceluiași psalmodiată de un alt personaj. Fondul de înțelepciune nu se rezumă la cele 760 de sentenții anunțate pe copertă, ci este îmbogățit de numeroase formulări aforistice originale. Parantezele filosofice, elaborate într-un stil literar foarte încărcat, și mai ales pasajele ce țin de științele exacte, ca și de cele oculte, stârnesc plăcerea lecturii doar pentru un cititor specializat, familiarizat cu structura complicată a frazei lui C.
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
deseori, în dezacord, Ralea revenea mereu la Nietzsche cu un interes și o atracție evidente. Îl atrăgeau la filosoful acesta, desigur, ascuțimea criticii morale și antifilistine, prețuirea moraliștilor francezi, libertatea spiritului, gustul pentru viață și artă și, fără îndoială, stilul aforistic, strălucit și ferm. Temele nietzscheiene mitice și tragice nu l-au respins și nici nu l-au influențat. Uneori însă, excedat sau rău dispus, vedea în Nietzsche imaginea deformată pe care au acreditat-o pe de o parte un sentimentalism
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
majoritatea fiind documente din arhivele Securității. Numărul 1-4/1999, dedicat lui Cristian Popescu, e însoțit de volumul Arta Popescu, al autorului omagiat, iar numărul 1-4/2001 scoate la vedere o seamă de texte inedite (poeme, poeme în proză și însemnări aforistice) ale lui G. Bacovia. Alți colaboratori: C. Popescu-Cadem, Dumitru Ivănescu, Victor Crăciun, Valentin Silvestru, Mircea Zaciu, Paul Cornea, Al. Andriescu, Al. Piru, George Macovescu, Marin Bucur, Dan Simonescu, Nicolae Manolescu, Iordan Datcu, I. Oprișan, D. D. Panaitescu, Stancu Ilin. C.
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
schițele umoristice din revistele pe care le conduce sunt remarcabile prin acuitatea observației ironice și verva narativă. Tot în presă a abordat și eseul (despre epigrama românească, firește, și despre pictorul Nicolae Grigorescu). Catrenele sale epigramatice vădesc darul expresiei concentrate, aforistice, simțul limbii, spirit fin și bun gust în crearea poantei finale, precum și o undă de lirism. Temele sunt cele comune: eternul cuplu, soțul infidel, trufia, prostia, impostura ș.a. O definiție epigramatică a epigramei este memorabilă: „Epigrama, precum știm/ Este fata
IONESCU-QUINTUS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287592_a_288921]
-
de Jacques Derrida, Michel Foucault, Georges Bataille, Gilles Deleuze. Alături de Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin și Alexandru Mușina, G. debutează în volumul colectiv Cinci (1982), cu ciclul Fragmente din Manual, prin care toarnă în tipare cel mai adesea aforistice textualismul lucid al colegilor de generație din Cenaclul de Luni. Texte autoreferențiale, vorbind despre cum se face poemul, se întâlnesc și în cele 46 de caligrame ajutătoare din antologia Nouă poeți (1984). Deși se înscriu legitim în tentativa optzeciștilor de
GHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287276_a_288605]
-
Spania, 1927, America și românii din America, 1930, ș.a.). Cât privește valoarea operei propriu-zis literare a lui I., aceasta este mai mult de ordin documentar. Versurile conservă un limbaj poetic vetust și cultivă discursivitatea abstractă, nu fără punctări de tip aforistic și expresii în genere vrednice de reținut, unele memorabile. Scriind îndeosebi drame istorice sau de inspirație mitologică și biblică, dar și câteva comedii și prelucrări de epos folcloric, I. este autorul a treizeci și șapte de piese de teatru destul de
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ca Minerva, dar fără cască și lance, într-o dezarmantă gingășie”. În căutarea sensului major pierdut și cu mijloacele condensării verbale maxime, R. va reveni, de data aceasta în câmpul prozei, prin textul caleidoscopic de mici nuclee epice intitulat Roman aforistic (2000). Nu pot fi însă trecute cu vederea contribuțiile din anii ’50-’60 la evoluția literaturii românești de anticipație: Inimă de ciută (1955) și Uraniu (1956), ambele scrise în colaborare cu Christian Ghenea. Planeta Mrina în alarmă (1959), dar mai
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
colaborare cu Christian Ghenea), București, 1955; Uraniu (în colaborare cu Christian Ghenea), București, 1956; Planeta Mrina în alarmă, București, 1959; Omul și Năluca, București, 1965; Prețul secant al genunii, București, 1974; Inima rezistentă, pref. Ov. S. Crohmălniceanu, București, 1981; Roman aforistic, Norresundby (Danemarca), 2000; Privire din pom asupra realității, București, 2003. Traduceri: A. Gonciar, Stegarii, București, 1949 (în colaborare cu Maria Z. Vlad); V. Safonov, Pamântul în floare, București, 1950 (în colaborare cu M. Căciuleanu); N. A. Nekrasov, Moș Mazai și iepurii
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
Descântece de dragoste (1977), Patosul potrivirii (1980), Amiaza lucrurilor (1982), Cu viața de-o ființă (1982) și Mereu ucenic (1984), aceasta din urmă fiind cartea de referință a poetului. Îmbrățișând formele fixe (sonetul, gazelul, haiku, tanka), versul dobândește o concentrare aforistică. R. are cultul strămoșilor și al naturii-mamă, într-un sistem de imagini pitoresc și antropomorfizant, iar fauna și flora autohtonă sunt invocate nu numai ca elemente decorative sau de peisaj, ci și ca simboluri ale neliniștilor provocate de posibila lor
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
o oarecare reticență de critică. După ce și-a înființat propria editură (care îi poartă numele), fără a abandona cu totul istoria literară, el va aborda domenii ce păreau a-i fi cu totul străine: poezia, proza, dramaturgia și chiar minieseul aforistic. Monografia Veronica Micle reface profilul poetei bazându-se pe documentele existente în acel moment fie în manuscris, fie în reviste sau în exegezele ce i-au fost dedicate. S. încearcă să reconstituie și să reinterpreteze povestea de dragoste dintre Veronica
SANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289458_a_290787]
-
desene interior, Florica Berinde Albu Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României DUME,TEODOR Durerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017 ISBN 978-606-13-3532-9 821.135.1 Drumul către nemurire Durerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]
-
116 pagini și aprefața Ionuț Caragearedactor, Mioara Băluțădesene interior, Florica Berinde AlbuDescrierea CIP a Bibliotecii Naționale a RomânieiDUME,TEODORDurerea din spatele cărnii/Teodor Dume / Iași:PIM, 2017ISBN 978-606-13-3532-9821.135.1Drumul către nemurireDurerea este o temă frecvent întâlnită în opera poetică și aforistică a scriitorului Teodor Dume. Dar această durere nu înrobește, ci este „o durere din care se va naște o altă viață”, „o durere care te învață cum să învingi moartea”. Cu alte cuvinte, durerea devine o treaptă către eul transcendental
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381219_a_382548]