419 matches
-
avea chiar două, dar i se părea amuzantă și o aventură În L.A. Desert Rose Îl făcuse să creadă că ar avea șanse cu Kitty, astfel Încât faptul că ea alesese un alt bărbat atât de repede i se părea un afront personal. Era un tip amuzant, glumea și flirta Întruna, dar deodată Începu să se Întrebe dacă nu cumva glumele lui erau depășite. Se simțea destul de deprimat, pentru că expoziția din rulotă se dovedise a fi un fiasco, și cum nu Întrezărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
mai nervos, reușind din ce în ce mai greu să-și ascundă enervarea. Habar n-avea că în sala procesului el nu era decât un simplu martor, că adevăratul proces se judeca în tăcere între mine și tata, și interpreta tăcerea mea ca un afront personal. Dar chiar dacă aș fi știut că încăpățânarea mea mă ducea la ștreang, tot n-aș fi izbutit să vorbesc. Mi-am strivit un deget de marginea scaunului, ca să mă doară și să nu mai fiu atent decât la durerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
și goală. Mă miram: „De ce nu v-ați dus nici unul s-o vedeți?” Zâmbeau. Intrarea era păzită de un zdrahon mut care, cu siguranță, nu le-ar fi îngăduit să pătrundă; și nu țineau să forțeze lucrurile, să riște un afront sau chiar o pedeapsă. Exista chiar un reproș nedefinit în zâmbetul lor. Cum, nu înțelegeam că Bătrânul era partea de noapte a azilului? Și că, deci, nu puteau să împingă lucrurile dincolo de ceea ce era îngăduit? Mai târziu, aveam să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
favoare. „De ce n-o furi?” l-am luat eu peste picior, fiindcă nu mă interesa colivia lui. Dezamăgit, Filip m-a privit cu reproș. „Nu e frumos, domnule scluptor, să-ți bați joc de un om bătrân”. Și a plecat. Afrontul acela Filip nu mi l-a iertat niciodată. Ca un făcut, imediat după aceea m-am pomenit asaltat de Tuberculosul. Era neras, ceea ce făcea ca obrazul lui supt de boală să pară și mai scofâlcit. Avea ochii tulburi, arși de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
în obișnuitele lor halate ponosite, și înțelegeam în acele clipe chiar faptul că o antipatizau pe Laura. La o anumită vârstă, oamenii devin răi cu cei tineri, mai ales dacă aceștia sunt frumoși și neindulgenți. Cum să-i ierte Laurei afrontul de a le aminti mereu că purtau proteze care le jucau în gură? Adevărul vârstei lor bătrânii îl știau foarte bine, îl simțeau în oase, nu aveau nevoie să-l audă strigat. Laura nu venise la înmormântare. Când s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
întrebări, alte curiozități: „Totuși sala există, nu? Atunci care e rostul ei? Și Francisc care stă ca un... păzind un deșert! Zău că trăim într-o lume din care nu mai înțelegi uneori nimic”. În loc de asta, Mopsul îmi aruncă un afront: „Măcar dacă ar fi fost o glumă bună”. Pe măsură ce și-au revenit din perplexitate, au plecat unul după altul până ce m-am trezit singur. Uluit. Ce se întâmplase? Numai această reacție n-o prevăzusem. În zilele următoare m-au ocolit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
până ce repetarea cuvintelor repective vi se va părea un lucru cât se poate de firesc. 2. Protejați-vă brandul. Acceptați faptul că angajatorul ar putea să nu se simtă responsabil de dezvoltarea carierei dumneavoastră. Nu o luați ca pe un afront personal, este doar realitatea afacerilor. Căutați modalități de a vă dezvolta „afacerea” (cariera) sporindu-vă valoarea personală prin educație, deprinderi noi și experiență. 3. Nu este un act lipsit de loialitate să vă gândiți mai Întâi la propria persoană. Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
reprezintă căutarea sensului. Heidegger ne spune că, într-un fel, omul întrebător este unica ființare condamnată la posibilitatea sensului sau a absurdului. Sensul este structura formală a deschiderii existențiale în orizontul lumii. Doar omul percepe afectiv nonsensul, ca pe-un afront personal. În orice întâlnire, cu o lume, un om sau o operă, Dasein-ul se mișcă totuși pe traiectoria fragilă a cercului hermeneutic. Intim legat de temporalizările conștiinței, cercul hermeneutic nu coincide cu un regres al cunoașterii într-o sferă neguvernată
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
asta nu convenea oricine, Ioana fusese aleasă cu mare chibzuință. Acum Pomponescu rămăsese iarăși în ariditate, lipsit de iluzia tinereții. Pentru acest motiv se supără, bineînțeles, pe Ioana și indirect și pe madam Valsamaky-Farfara, pe care o socotea responsabilă de afront. Ăsta nu era un procedeu. Nimeni nu forțase sufletul Ioanei, dacă simțea o altă înclinație, putea să se degajeze în chip delicat, ca între oameni de lume. Ar fi înțeles, dacă Ioana voia să se mărite. Dar pentru Ioanide! Când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
piesele după inventarul ce-l avea în mână, să le întindă de jur împrejurul anticamerei ex-ministrului, pe fotolii și pe canapele. Când Pomponescu dădu cu ochii de ele, încercă un sentiment atroce și-și mușcă buza de sus cu violență. Un asemenea afront era cu totul inedit pentru el. Văzîndu-și schițele pentru Catedrala Neamului, avu un zâmbet amar. Nu numai nu construise catedrala, dar proiectele înseși îi erau înapoiate ca lucruri jenante și fără valoare. Madam Pomponescu sângeră și mai mult sufletul lui
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ce s-a întâmplat cu prietenul meu? El a eșuat: deși era foarte bun în meseria sa, nu era capabil să comunice cu clienții. Colegii săi îi invidiau talentul, dar clienții abia dacă îl înțelegeau. Ei au luat drept un afront personal lipsa abilităților sale de comunicare și au tras concluzia că nu îi sunt pe plac, așa că au răspuns la fel cum facem toți. Nu l-au mai plăcut nici ei pe el. Afacerea dumneavoastră nu rezolvă problemele în mod
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
Nu urlă fiindcă recepționerei nu i-a păsat de slujba ei, ci urlă din cauză că nu i-a păsat suficient de mult de el. Nu este îngrijorat de neplăcere sau de cost. Este îngrijorat pentru el. Clienții iau greșelile angajaților drept afronturi personale; aceste greșeli sunt văzute ca vizându-i pe ei. Din punctul de vedere al clientului, angajatul nu a greșit; de fapt, lui nu i-a păsat de client. Π Cultivați ideea că fiecare client este important. Americanii cei frumoși
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
idiomatică esprit de l’escalier, literal, „ideea de pe scară”, atribuită lui Denis Diderot și prezentă în al său Paradox al Actorului. Reacția întârziată este o reflecție personală, posterioară evenimentului și în care găsim argumentele care ne-au lipsit în momentul afrontului. În acest tip de gândire, regretăm în general că am ratat replica. De ce numim acest tip de reacție „de pe scară”? Pur și simplu pentru că argumentele vă vin în minte după ce ați închis ușa, părăsind persoana cu care ați intrat în
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
unde se merge la ore ,ci și locul unde, ca elev, poți petrece o bună parte a timpului liber. Prin urmare, talentele elevilor sunt puse în valoare printr-o gamă largă de activități extracurriculare. Dintre acestea enumerăm: - trupa de teatru AFRONT cu rezultate f. bune la concursuri școlare - cenaclul literar ARIPI TINERE care editează revista cu același nume - trupa de dans modern X- STAGE - cercul „Să redăm tradiția!”, vizează dobândirea de cunoștințe teoretice și practice despre meșteșugurile tradiționale locale Activități de
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
unui acord pe termen lung cu România ar fi avut un "impact direct asupra oricăror negocieri viitoare americano-sovietice pe tema unui acord similar." Era foarte probabil ca Moscova să interpreteze un acord pe termen lung cu România ca pe un afront deliberat și o expresie a dezinteresului față de relațiile economice dintre SUA și URSS. În consecință, Comitetul a recomandat ca Statele Unite să se limiteze la semnarea unei Declarații Comune cu România, care să sprijine înființarea de societăți comune, cooperarea industrială și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că el a preluat "comanda aici". Prin această afirmație, Haig voia, fără îndoială, să-i asigure pe cetățenii americani că guvernul funcționa, încă, eficient. Și totuși, mulți dintre membrii Administrației dădeau un sens propriu afirmației lui Haig, luînd-o drept un afront deliberat față de vicepreședinte, cel ce trebuia să preia "comanda" guvernului, conform celui de-al 25-lea amendament. Haig n-a mai reușit niciodată să-și reabiliteze reputația după această afirmație, astfel încît, cincisprezece luni mai tîrziu, și-a dat demisia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sociale provocate de Revoluția Franceză și de bulversările de natură economică. Se punea problema revenirii unei ordini sociale mitice, antiteza idealurilor liberale și socialiste. Din acest motiv, democrația creștină este profund antiliberală și antisocialistă, liberalismul și socialismul fiind considerate două afronturi aduse Bisericii, două afronturi care au aceeași origine. Aici are loc întîlnirea dintre intransigență și catolicismul social, cu trecerea de la ceea ce Émile Poulat numește "vechiul intransigentism", acela al papei Pius al IX-lea, "atitudinea învinșilor", la "noul intransigentism", acela al
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Franceză și de bulversările de natură economică. Se punea problema revenirii unei ordini sociale mitice, antiteza idealurilor liberale și socialiste. Din acest motiv, democrația creștină este profund antiliberală și antisocialistă, liberalismul și socialismul fiind considerate două afronturi aduse Bisericii, două afronturi care au aceeași origine. Aici are loc întîlnirea dintre intransigență și catolicismul social, cu trecerea de la ceea ce Émile Poulat numește "vechiul intransigentism", acela al papei Pius al IX-lea, "atitudinea învinșilor", la "noul intransigentism", acela al lui Leon al XIII
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
din Spania i-a interpelat dur pe creștini: Esprit care susținea, nu fără anumite critici, guvernul lui Léon Blum, s-a angajat în favoarea Republicii Spaniole, realizînd o importantă muncă de informare pentru a combate ideea că războiul civil era un afront adus comunismului și catolicismului. După bombardamentul de la Guernica, Mounier scria în iunie 1937: Aproape că numai noi, cei din Franța, am dus o campanie continuă pentru a îndepărta pericolul unui război religios dus în colaborare cu generali francmasoni, cu maurii
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
însă nu l-a onorat cu același salut. Iar împăratul, crezând că Amfilohie a uitat, l-a poftit să-i dea salutul de rigoare. El însă spuse: Îi este de ajuns propria-i cinstire. Întristat, împăratul s-a gândit că afrontul adus fiului este o jignire pentru el însuși. Apoi prea înțeleptul Amfilohie i-a dezvăluit hotărârea intenției sale și a spus cu glas tare: Vezi, împărate, cum nu poți admite să se aducă o jignire fiului tău? Crede dară că
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în legătură cu imposibilitatea distincțiilor opera-te în greacă, latină sau germană pe terenul altor limbi, pre-cum engleza, ceea ce face ca filozofia să fie legată de propriile mijloace de exprimare, nu reprezintă și o imposibilitate a istoriei culturale, întrucît realitatea învinge toate afronturile pesimiste, traducerea de opere filozofice avînd o îndelungată și bogată în rezultate istorie. Din acest motiv, imperativul atingerii performanței maxime nu a constituit și nu constituie un factor inhibator pentru procesul traductiv, care reprezintă cel mai eficient mijloc al comunicării
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
demnitatea lor personală, care nu poate fi călcată în picioare nici chiar la nivel privat. O măsură care să aplice règles de droit în cazul despăgubirilor acordate de stat victimelor încălcării drepturilor omului este o condiție necesară pentru corectarea acestui afront. La aceasta trebuie să se adauge un efort extrajuridic suplimentar al societății japoneze de a transforma stigmatizarea masculină a „femeilor stricate” din sectorul prostituției. Aceste două elemente vor fi condiții suficiente pentru depășirea discursului cu dublu standard ce stă la
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
de Securitate. [...] Din aceste motive, pot să spun că oricine susține astăzi că a fost trimis, până în decembrie ’89, de statul român la vreo parohie din Occident și nu a colaborat cu Securitatea minte cu nerușinare necreștină și aduce un afront adevărului și cinstei”. Exista un program, denumit ATLAS, care viza toate deplasările în străinătate ale diferitelor categorii sociale - medici, profesori, ingineri, ziariști, preoți etc. „Toți au scris note de protocol, de fapt note informative, la fiecare revenire în țară. Ei
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
presupune o răsturnare a valorilor: preferă natura legii pentru a face să apară libertatea... Supunerea în fața legilor e antihedonistă, ea generează dureri, le sporește pe unele și creează altele noi. Astfel, la tribunal, ofensații care se apără au de suportat afrontul ofensatorilor gata de orice, inclusiv să mintă, să travestească adevărul și să recurgă la mărturii false, pentru a face ca punctul lor de vedere, strâmb, să triumfe; la bară nu mai este vorba de adevăr și de eroare, de bine
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
se construiește ca propriu-i demiurg. În această ordine de idei, Diogene ajunge, în mod paradoxal, să facă elogiul Medeei, îndeobște prost văzută și coborâtă la statutul de prototip al femeii isterice, orbită de gelozie, răzbunătoare, capabilă, pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]