669 matches
-
căzut în mijlocul lupilor. Tatăl sărbătoritului, vărul bunicului, l-a rugat și el: - Hai, vere, spune, ce s-a întâmplat atunci? După vânătoare, Ion a venit acasă tremurând, nu de frig, ci de frică. Ca să-i treacă, a bătrână l-a afumat trei zile cu păr din lupul vânat de tine. Ba, l-a mai și „bătut” cu mătura aprinsă, încercând s-alunge frica din el, de credeam că-i rupe coastele. Hai, de ce te lași rugat? - Fraților, își începu bunicul povestea
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
zăpadă ridicate lângă pădure și toată joaca aceea de iarnă care se purta până ce le înghețau hainele bocnă, se perindară ca un film prin fața ochilor lui, în timp ce răsucea caltaboșii pe bârna de lemn cu care urmau să fie duși la afumat. La un moment dat, Buna ieși în prag cu ditamai linguroiul de lemn în mână: - Ia, poftiți la masă, harnicilor! Ah, pomana porcului! Porniră o întrecere de înfulecat cu fețele schimonosite de rânjete și unse de grăsimea scursă pe bărbii
PORCUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376748_a_378077]
-
valabile de a pescui pe această baltă. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și master chef. Ne-am întins păturile și am așezat grătarul după indicațiile “șefei noastre de trib” - în așa fel încât să nu ne afume, adică să fie în curent și totuși, cărbunii să ardă fără să vină fumul spre pături. În calitate inclusiv de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele, Dana și Veronica, se îndeletniceau cu
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376758_a_378087]
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > INCOGNITO Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1322 din 14 august 2014 Toate Articolele Autorului Degeaba-mi scrii așa, Eu aș fi vrut să ne iubim, Aveam un chef enorm, Eram atât de afumat Ca să mă pot numi neóm. Ca te-am mințit, stii bine, C-am făcut mereu așa, Iar prin tăcerea mea Ți-am înșelat încrederea. M-am îmbătat din vin cel bun, M-am îmbătat, c-am fost nebun Și am
INCOGNITO de COSTI POP în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372189_a_373518]
-
-i înflorată în ziua de Blagovește, recoltă îmbelșugată pentru toamnă prevestește. Dacă vremea-i răvășită de zăpadă, vânt sau ploaie, Iarna va fi prelungită. Iar Primăvara-i târzie. Via, pomii din livadă, vite din gospodărie, casă, curte și ogradă, se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire se sapă și se îngrijesc. Spre a morților cinstire, ce-n loc de veci se odihnesc. Iar printr-o
TRADIȚII DE SFÂNTA BUNĂ VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379790_a_381119]
-
în tratarea diferitelor boli ale oamenilor sau animalelor. Astfel, untura de porc negru este bună pentru dureri musculare și articulații, sângele porcului amestecat cu mei se dădea la copiii care se speriau sau aveau guturai, cu părul de porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Mihai cu Gica de la Galați. Însă... nimeni nu-l asculta. Dimpotrivă, unii începură chiar să îi reproșeze. Ca ăsta lui Măcăială: Băă, moș Ioane, nu putuși, bă, să mai aștepți măcar o zi? Acu´ cine îmi repară mie aragazu? Că afumă și nevastă-mea mă spurcă de fiecare dată când coace și gătește. Că-i spusei: „Hai, bă, nea Ioane, să-mi repari aragazu´ că numai tu te pricepi! Iar el: „Nu mai pot bă, nu mai pot să merg.” Data
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
fost scos de pe front etc. Și iac-așa, fost-au bunicii și am rămas doar cu amintirea lor, al treilea moment. Pe plita Încinsă fierb sarmalele domol, iar În ceaun se zvârcolesc câteva chiște. Mușchii și slănina sunt afară la afumat, În butoiul de lemn cu foc potolit pe dedesubt. Îl Întreține tata, care iese destul de des din casă, ducându-se când la locul cu pricina, când la magazia cu vin. Asta-i o treabă care durează Încă de dimineață. E
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de țigară Gaze de eșapament Metale grele Pesticide Alte câteva sute + sau Radiații ionizante Raze X Deșeuri nucleare Raze ultraviolete Diminuarea stratului de ozon + sau Alimentație Abuz de alcool Abuz de grăsimi Insuficiență de fibre Insuficiență de antioxidanți Alimente murate, afumate + sau Anumiți viruși SIDA Hepatita C Epstein-Barr Papilom Formarea de radicali liberi Deteriorarea codului ADN Slăbirea funcției imunitare Formarea și dezvoltarea celulelor canceroase *Preluat din Gutman și Schettini, op. cit., pp. 37. Figura 3.2 Factorii cancerului* Produși industriali 1% Intervenții
Vitamine şi minerale pentru sănătate şi longevitate. Antioxidanţii by Frederic Le Cren () [Corola-publishinghouse/Science/2291_a_3616]
-
se înveseli după masă, spre a cânta și a juca ; altele, spre a adormi ; altele, spre a-și întreține sănătatea. În primul caz, ei sorbeau fum de cânepă, în al doilea, abur de șovârf, în ultimul, și în fine, se afumau cu pârleală de săbiuță.” „Nicăieri nu este vorba de pipe sau de lulele”, spunea Odobescu, pentru că plantele se puneau direct în foc sau pe pietre încinse. În fine, ultimul argument este acela că pe Columna lui Traian nu apar daci
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Cezar Bolliac, nici Vasile Pârvan nu au dat exemple, dar afirmațiile lor sunt corecte. În Oltenia, Moldova, dar și în alte zone ale țării, semințele de cânepă erau folosite aproape în același mod ca în urmă cu două milenii. „Te afumi cu ele când te dor urechile”, spunea Simeon Fl. Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea (13, p. 417). Pentru calmarea sau înlăturarea diferitelor dureri (de cap, de măsele, de urechi etc.), se puneau într-o „oală nouă” cărbuni aprinși
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
capul acoperit cu un ștergar (87 ; 86 ; 88, pp. 60-62). La fel se proceda în Moldova începutului de secol XIX „pentru durerea măsălilor”, cu semințe de măselariță (Hyoscyamus niger) (37 și 89). Sau, într-o altă formulare : „Cu măselariță se afumă pentru durere de măsele” (155, p. 337). în satele românești se afuma cu ciumăfaie uscată sau cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium) când erau epidemii de ciumă (de aici și numele popular al plantei) (85, pp. 45-125 ; 13, p. 476
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se proceda în Moldova începutului de secol XIX „pentru durerea măsălilor”, cu semințe de măselariță (Hyoscyamus niger) (37 și 89). Sau, într-o altă formulare : „Cu măselariță se afumă pentru durere de măsele” (155, p. 337). în satele românești se afuma cu ciumăfaie uscată sau cu semințe de ciumăfaie (Datura stramonium) când erau epidemii de ciumă (de aici și numele popular al plantei) (85, pp. 45-125 ; 13, p. 476). Într-un manuscris din 1788 se recomandă afumarea cu „cânepă de vară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu „cânepă de vară” a celui bolnav „de lipitură” (sindrom depresiv) sau „de strânsori la inimă” (mss. BAR nr. 3750, 1788). În același manuscris, pentru ameliorarea tusei se recomandă inhalarea fumului provenit de la o ciupercă psihotropă : „Pentru tuse, să se afume cu burete de cruce, acoperit la cap” (155, p. 337). „Când vrei să alungi boalele - consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1788). În același manuscris, pentru ameliorarea tusei se recomandă inhalarea fumului provenit de la o ciupercă psihotropă : „Pentru tuse, să se afume cu burete de cruce, acoperit la cap” (155, p. 337). „Când vrei să alungi boalele - consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 337). „Când vrei să alungi boalele - consemnează Simeon Fl. Marian -, afumă casa cu fumul-pământului, că toate vor fugi” (13, p. 677). Este vorba de o plantă din familia Papaveraceae, numită și fumăriță (Fumaria officinalis). Unele dintre aceste plante „de afumat” se găseau la spițeri sau la băcani, profesii care, mai ales în Moldova, erau practicate în bună măsură de către evrei. Perso- najul lui Ion Creangă, jupân Strul din Târgul-Neamțului, „negustor de băcan”, pe lângă „suliminială” și „iruri” (alifii din plante medicinale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de astm (înec) cu tuse înecăcioasă. Se pun prafurile pe o farfurioară, clădite ca o grămăjoară, și li se dă foc. Ele ard și, deasupra lor, cu gura deschisă stă bolnavul, sorbind în piept fumul. Cu fum de măselariță se afumă cei ce au dureri de măsele (254, p. 99). în zona Munților Apuseni și în zona Muscelului, pentru alinarea durerilor la naștere se bea ceai de semințe de cânepă (90, p. 8 ; 17, p. 72), iar în Oltenia, cu astfel
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Ivan întreabă la poarta Raiului dacă acolo va găsi „tabacioc” și „votchi”, Sf. Petru îi răspunde tranșant : „La iad, Ivane, nu aici” (Ion Creangă, Ivan Turbincă, 1878). Vechile texte creștine îi amendau pe fumători, amenințându-i cu iadul : „Voi vă afumați cu tiutunul puturos - ce este rămășița din jărvile [= jertfele ?] idolești. Amar voao, că în veci veți fi în iad”, se spune într-un text manuscris (mss. BAR nr. 5584) de prin 1762 (185). Nu doar în textele bisericești erau sancționați
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
hoții și jefuitorii” (228). Fără ca Infernul să fie numit per se, dar fiind definit destul de precis (loc al păcătoșilor, întunecime, pedeapsă veșnică etc.), retorica lui Nicolae Mavrocordat se apropie de dogmatica ame- nințare cu întunecimea Iadului a celor care se „afumă cu tiutunul puturos”, așa cum apare tranșant în manuscrisul românesc din 1762 citat mai sus (mss. BAR nr. 5584, 1762). Interesant este faptul că, în același secol al XVIII- lea, pentru evreii hasidim din zona Galiția, Podolia, Maramureș, Oaș, Bucovina și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ridice stâlp până la bolțile arcuite gotic. Acum era surprins. În loc de o asemenea încăpere imensă, stătea într-o cameră cu puțin mai mare decât sala de mese a navei imperiale care îl adusese pe Pământ, cu mobilier auster și pereți cenușii, afumați pe la colțuri. Rimio era un războinic prea încercat pentru a nega față de el însuși că făcuse, încă de la început, greșeala asupra căreia îl avertizase Kasser. Nu încerca să-ți imaginezi Abația ca pe o mănăstire precum cele din istoria Vechii
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
deslușirea către alți semeni a căilor Domnului nu poate fi decât o binecuvântare pentru tine, care, oricum, nu erai în postura de a-I cere socoteală. Privești cu mândrie și totuși cu oarece neîncredere la ziduri. Pe alocuri s-au afumat și nu mai sunt frumoase. Lemnul a început să se scorojească... Simți că trebuie să deprinzi ceva nou, să faci ceva cu suprafețele acelea cenușii, care par nemărginite și totodată atât de strâmte... Crey zâmbea din nou întunericului din cabina
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
după 1990, a dispus execuția unui cetățean fiindcă Îl deranjase pe un ministru de la masă (p. 544). Teodor Dincă, fabricant de bombe incendiare Înainte de 1945 (pentru a comite acte de sabotaj), prepară un amestec, care nu reușește decît „să Îi afume gardul” unui depozit (p. 549). Zețarul Teohari Georgescu, care „Învățase o tehnică specială pentru scrierea de manifeste pe sticlă” (pp. 555-556), este capabil și de fapte bune: grațiază tatăl unei fetițe de 9 ani, venită la el În audiență, copila
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
-și trupul/ ca pe un văl de sepie/ urlă peste toate spațiile./ Strânge apoi cutele înfățișării sale/ și retrăgându-se în el/ năvălesc alții șchiopătând,/ ținând în cumpănire suliți/ scurt ucigându-se/ ori prefăcându-se în scârnă./ O ceață aromitoare/ afumă căpățâna lor/ și nici un sunet auzindu-se/ nervii felin se moaie/ ca de muzici.” După Utopia ninsorii (1975), incluzând „«descântece» despre singurătatea trupului și a sufletului în marele univers”, „«mituri» personale, discrete” (Petru Poantă), Spiritul însetat de real acutizează orientarea
ROBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289289_a_290618]
-
mai porni de la texte populare, ci inventându-și singur subiectele. Ies, astfel, la intervale scurte, aproape douăzeci de volume, unele recenzate sever de G. Ibrăileanu și Ilarie Chendi. Chiar titlurile indică devalorizarea anecdotelor lui S., devenite, din „populare”, „botezate”, „sărate”, „afumate”, „piperate”, „împănate”, „de post”, „marinate”, „cu noroc” etc. Intenția moralizatoare, o constantă a scrisului său, se manifestă și în piesele de teatru, sătesc sau pentru școlari - Teatru (I, 1894), Ce face beția (1900), De necaz (1900), Lângă pământ (1901), Ce
SPERANŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289825_a_291154]
-
În mod necorespunzător și avusese sângerări În perioada convalescenței. Cât despre tratamentul folosit de armeancă, se zvonește că aceasta l-a vârât pe prinț Într-un soi de cuptor (tandoor) Încălzit, provocându-i astfel o transpirație abundentă; după aceea Îl afumă cu carnea arsă a unei nevăstuici - numită și nymphizze - și Îl frecă cu ulei pe tot corpul. În afara acestui tratament extern, femeia Îi administră bolnavului și niște medicamente ale căror ingrediente de bază constau În ambră, coșenile și râme. A
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]