667 matches
-
de trecerea timpului și de iminența morții, ele compun un jurnal de muribund și consemnează lupta cu așteptarea morții: „De câteva zile defilez prin propriu-mi trup,/ cu tot alaiul: pompieri, cămătari, perfuzii și rock-mani - / pereții sunt fie scorojiți, fie afumați/ iar tribuna a înmugurit./ Îmi oglindesc sângele în cana cu ceai amar/ așteptând căruța cu un câine/ pe coviltir...” (Drapel la indigo). Imaginea trupului (dinăuntru, cel cu organe bolnave, ori trupul dinafară, spiritual) revine obsedant, deghizând boala și spaima de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
aici am pus patlagină pe rănile năzbâtiilor și țărnă aici e podul cel cu minuni, cu viespi și sticle de lampă, cu scrijeli și ciuperci pe ață, ori unde-i sarea în buduroi, ori nucile pentru prăjituri, cireșele uscate, perjăle afumate pentru chisăliță, pentru mâncărurile cele ca niciunde și niciodată. Aici am văzut cum vițelul, ori mielul e dus în casă, învelit apărat de frig, ca pe-un copil mic, ființă fiind și el de la Dumnezeu și scump la casa omului
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sârmă, îmbrăcate în hârtie colorată. Peste acestea sunt puse sfori din ață de fuior, pe care sunt înșirate boabe de fasole albă. În Bucovina, colacii de Crăciun se făceau în formă de opt și se păstrau până primăvara, când se afumau și se tămâiau boii și plugul înainte de pornitul la arat, apoi erau mâncați de plugari. Sfântul Ștefan, prăznuit pe 27 decembrie, a fost unul dintre martorii Învierii și Înălțării la cer a Mântuitorului, ca și al pogorârii Duhului Sfânt. A
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu umplutură de cremă" < fr. [tranche] napolitaine "idem" (tranche "felie, tranșă", napolitain "din Napoli"); lat. persicum (pl. persica, devenit sg.) "piersică" < [malum] persicum "idem" (literal: "măr din Persia, măr persan"); rom. polonez "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și apoi fiert" < [cârnat] polonez "idem"; rom. șvaițer "un sortiment de cașcaval" < germ. Schweizer[käse] "idem" (schweizer "elvețian, din Elveția", Käse "cașcaval, brânză"). Împrumuturile prin condensarea sintagmelor nominale subordonatoare pot constitui cazuri mai complexe, în care determinantul menținut
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
penteleu "un sort de cașcaval" < [cașcaval de] Penteleu; personal "tren de persoane" < [tren] personal; plenară "ședință la care participă toți membrii unui for de conducere, ai unei organizații etc." < [ședință] plenară; polonezi "mezel din carne de porc și de vită, afumat la cald și fiert" < [cârnați] polonezi; rahat "produs de cofetărie cu aspect gelatinos" < (înv.) rahat[locum] "idem" (< tc. înv. rahatlokum); răcoritoare "băutură care astâmpără setea, care răcorește" < [băutură] răcoritoare; roșie "tomată" < [pătlăgea] roșie; scurt "scutcircuit" < scurt[circuit]; scurtă "haină lungă
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
multe buduroaie așezate în grădină sub niște pomi mari. Mi-a rămas în minte grădina aceasta cu pomăt, cu albine, cu viță de vie, cu moșul cel bun și blând, care lucra printre albine fără mască și fără să le afume. Acolo, soarele strălucitor trecea printre crengile și frunzele pomilor ca ceva edenic, asemenea unei icoane din Biblia Ilustrată. Vara, umblam desculț, cu capul gol, cu o cămășuță și cu izmănuțe până la genunchi. Odată, când m-am dus la scăldat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
practic identificate cu echipele, sorbite cu nesaț din pîlnia difuzorului. Erau iubiți de public, fiecare suporter recunoscîndu-și echipa prin comentator. În acele vremuri, celebritatea era măsurată altfel, iar starletele dance nu se plîngeau la ore de vîrf că fanii le afumă ușa de la apartament. Acum, radioul de stat se vede fără obiectul muncii. Practic, nu mai există transmisiuni alternative, așa că „Minutul și scorul“, clișeul rostit timp de 40 de ani, se va auzi din ce în ce mai stins. Nu vor mai exista acele ferestre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de prune se prepara o țuică de bună calitate, mai ales când era distilată de două ori. Un rol însemnat în alimentația tradițională l-a avut magiunul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
consta în deschiderea unuia dintre capete, după ce cornul se așeza peste cutia ce adăpostea fagurele. Albinele ieșeau din corn, se hrăneau cu miere, după care, împovărate, luau drumul către stupi. Urmărindu-le zborul, bărcarii le descopereau reședința și le vânau, afumându-le, după care scoteau fagurii. La începutul secolului XX, locuitori ai zonei, precum Gheorghe Tofan, Vasile Huștiu, Neculai Dumitrescu și Vasile Boghiu, aveau familii de albine adăpostite în știubeie de lemn primitive - buduroaie 1 găunoase, dar producția de miere obținută
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strigând: „Cum au trecut sfinții prin foc și apă, așa să trecem și noi” și „Intră gerule-n pământ până-n seară și scoate căldura afară!” Fumul intră în îmbrăcămintea acestora și vor fi feriți astfel de boli tot anul. Oamenii afumă grădinile și livezile pentru a nu fi atacate de omizi. Cu o zi înainte, femeile coc colăcei în diferite forme, îi ung cu miere și îi presară cu nucă, împodobindu-i cu cercuri mici care simbolizează echinocțiul de primăvară. „Mucenicii
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Se mănâncă pește, nu se lucrează, din această zi sosesc rândunelele, considerate păsări aducătoare de noroc, se „dezleagă” limba tuturor păsărilor călătoare, mai ales a cucului, care trebuie auzit când ai bani în buzunar ca să ai noroc tot anul, se afumă pomii cu tămâie, iar dacă soarele se arată dimineața, porumbul semănat întâi va fi frumos. Duminica Floriilor ce precede Paștele, este începutul săptămânii mari și ne amintește de intrarea Mântuitorului în Ierusalim, este ziua ce desparte anii trecerii pământești ai
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
amesteca cu mirodenii dintre care ardeiul roșu se punea din abundență, amestecat cu mult usturoi pisat. După ce mațele subțiri erau umplute cu tocătură, folosind ca pâlnie un gât de sticlă de un litru, se puneau la uscat și apoi se afumau. În mațele groase se făceau caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara cu mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se puneau la uscat și apoi se afumau. În mațele groase se făceau caltaboși din crupe și din păsat (mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara cu mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în mirodenii și tocate se umplea chișca porcului și se punea la afumat, obținându-se toba care se consuma la Paști. Din grăsimea de pe mațe și din osânza burții se prepara săpunul de casă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mei) în vremurile de demult și din orez astăzi. Șunca, tăiată felii, se prepara cu mirodenii, după care se punea la afumat ca și mușchiulețul. Din măruntaiele fierte în mirodenii și tocate se umplea chișca porcului și se punea la afumat, obținându-se toba care se consuma la Paști. Din grăsimea de pe mațe și din osânza burții se prepara săpunul de casă care era foarte apreciat de către gospodine. O bună parte din carne se conserva pentru timp de vreme, fiind friptă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Uneori, vitele șchiopătau și atunci se spunea că erau bolnave de „arici’’. Niță Natalia (1897-1977) folosea cimbru pentru afumatul rănii, lână roșie cu care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care lega rana și un ac. Pe o tablă cu cărbuni aprinși se punea cimbrul și se afuma locul cu „arici”. În cimbru se înfigea un ac, iar cu cenușa se freca rana și se aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
aplica pe aceasta. Cât se afuma și se trata rana cu cenușa de cimbru, se rostea următorul descântec: „Aricioaică, caricioaică/ Cu nouăzeci de pui ai tăi/ Ieși din chele, de sub chele/ Dintr-o mie de ciolănele/ Cu cimbru te-oi afuma/ Și cu acul te-oi înțepa/ Și cu roșu te-oi lega/ Și de la Joiana te-oi lua/ Și-n vânt te-oi arunca Joiana o rămânea/ Curată, luminată/ Ca Maica ce a făcut’’. A doua zi de la descântec, rana
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
În mod necorespunzător și avusese sângerări În perioada convalescenței. Cât despre tratamentul folosit de armeancă, se zvonește că aceasta l-a vârât pe prinț Într-un soi de cuptor (tandoor) Încălzit, provocându-i astfel o transpirație abundentă; după aceea Îl afumă cu carnea arsă a unei nevăstuici - numită și nymphizze - și Îl frecă cu ulei pe tot corpul. În afara acestui tratament extern, femeia Îi administră bolnavului și niște medicamente ale căror ingrediente de bază constau În ambră, coșenile și râme. A
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unii dintre colaboratorii munteni (Bolintineanu, Bolliac, Gr. Alexandrescu, Heliade-Rădulescu) veneau la băi la Mehadia și așa le contracta articolele pentru Gazeta de Transilvania, „atât prin viu grai, cât și prin corespondență, oricând se putea fără a fi acelea deschise și afumate cu clor sau carbol În contra ciumei”3. Recolta numerelor din foaia ilustrată a lui Asachi, Icoana lumei (1840-1841), Îmbogățește știrile despre Honigberger și fiecare dintre articolele mărunte de interes oriental certifică identificarea și utilizarea tot mai amplă a unei imagini
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
minerale 0,5 %, substanțe pectice 1,0 %, celuloză 1%, fibre 2 %, vitamina C 4 mg/100 g, valoare energetică 520 prune de vară și 650 Kcal/kg prune de toamnă. Materia primă pentru compoturi, magiun, gemuri, dulcețuri, deshidratate (tradițional și afumate), distilate (țuică, rachiu, palincă, șliboviță, mirabelle, quetch), , lichior, bonificatori de Brandy, congelate, patiserie, dietetic=posedă calitățile antioxidante cele mai pronunțate între fructe. Consum proaspăt iulie - 10 octombrie. CĂPȘUNI Valoarea nutritivă: glucide 8 % (media), aciditate citrică 0,5 g%, substanțe tanoide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ușor tare și elastică. Culoarea variază de alb-gălbui la galben sau culoarea adaosului/ condimentului folosit; la cele afumate, culoarea este galben-deschis. Mirosul și gustul trebuie să fie plăcute și caracteristice; pot apare gust și miros specifice condimentelor folosite sau de afumat. În România se fabrică mai multe tipuri de brânzeturi topite, cu sau fără adaosuri, diferențiate prin conținutul în grăsime (tab. 51). 6.4. Tehnologia generală de obținere a brânzeturilor 6.4.1. Pregătirea laptelui Producția de brânzeturi impune potențarea anumitor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
prea mult, își agitau în continuare iataganele. La cucurigul cocoșilor, nălucile au dispărut. -Domne, dar ăștia-s strigoi-spuse Domna Anastasia. -Voi întări gărzile-decise Roman. -Tată, n-ar fi mai bine să-i alungăm cu usturoi-sugeră prințul Bogdan. -Da. Să-i afumăm și cu tămâie, -adăugă coconul Alexandru. -Să-l chemăm și pe popa Teoctist-adăugă principesa. -Liniștiți-vă, le vom face pe toate. Fiți fără grijă-încheie Roman Gorganul cu leșurile tătarilor era ridicat pe moșia domnească de bunicul lui Roman. Imensa movilă de pământ
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a târgului sufocant, cu o umanitate degradantă fizic și psihic: a. Mahalaua cu lume în descompunere sub acțiunea intemperiilor (ploaie, zăpadă, vânt, ceață, frig, arșiță): "E-o noapte udă, grea, te-neci afară/ Prin ceață obosite, roșii fără zare,/ Ard afumate triste felinare"; b. Orașul în ruină, cu cadavre în descompunere, unde poetul are obsesii, spaime, nevroze: " Odaia mea mă înspăimântă/ Cu brâie negre zugrăvită" (Singur); c. orașul înspăimântător, cu scene de viol: "Acum cad foi de sânge-n parcul gol
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
modest decît cel din L'Archéologie du savoir. 2 Fr. NE PAS FUMER! (n.t.). 3 4 5 În franceză, verbul "fumer" are și înțelesul de "a fuma" (n.t.). 1 În franceză, verbul "fumer" are și înțelesul de "a afuma" (n.t.). 62 Mîhnită-i toată carnea iar cărțile, citite. Să fug! să fug aiurea! (Stéphane Malarmé, Album de versuri, traducere de Șerban Foarță, Editura București, 1988, p. 63) (n.t.). 7 Mîhnită-i toată carnea iar cărțile, citite. 8 Părăsiți casa
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]