1,817 matches
-
galben și uleios, răspândea un miros tare de pălincă bună. Întinse pe masă un ștergar gros de in, după care plecă iarăși din cameră. Probabil că urcase în pod, pentru că atunci când revenise avea în mână o bucată groasă de slană afumată și un dărab de pâine de casă, învelită și ea într-o bucată de pânză albă. Cu o brișcă ascuțită, pe care o purta ascunsă într-un buzunar al chimirului său se apucase să taie felii groase din bucatele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La fel ca și în medicina modernă, autosugesștia juca un rol esențial în vindecarea bolnavului care avea adâncă înrădăcinată credința că se va face bine de îndată ce va fi descântat, tămâiat, afumat, cântat de cel sau cea care își lua sau nu în seriosă vocația de vindecător. În satul Lunca din comuna Filipeni, Floarea V. Botușanu, moașa neoficială a părții de josă a satului (partea bisericii, școlii, Drăgăneștilor) a învățat moșitul de la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sărată și uscată în locuri răcoroase și întunecoase. La țară, familiile care aveau porc, îl tăiau de Crăciun, fără să se cunoască rețete de preparare deosebite. Carnea se consuma atunci, proaspătă, fript sau fiartă, slănina se urca în pod la afumat, pe o culme, deasupra coșului de fum care se oprea în pod. Vara se păstra învelită în ziare, așezată în sobele cu tiraj mare. Fiind o zonă colinară, cu o climă uscată și călduroasă vara, nu se consuma pe căldură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rețete culinare țărănești Cocârțac. Se fierb fructe uscate, de toate care le-ai strânsă și le-ai uscat, coarne (fructele roșii în formă de bastonașe) ale arbustului numit corn, un lemn foarte rezistent, scrijele din mere, pere, prune uscate sau afumate și se obține un compot neîndulcit. Se mănâncă cu mămăligă prăjită pe plită. Zer cu buruiene. Mai facem odată precizarea că prin buruiene, în satele comunei Filipeni, se înțelege zarzavaturi. Se pun la fiert ca pentru un borș obișnuit și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
proaspătă ca grâul necopt, în aceeași sală, umblând printre mese și aducându-le băutorilor stacane cu vin de Toul și de Vic. Flăcările lăsaseră locul vălătucilor cenușii care ieșeau din vatră pentru a dansa prin sală, lovindu-se de tavanul afumat. Atunci, Bourrache, cu o încetineală de taur epuizat, a întors chipul spre mine, chipul acela fără nici o expresie, apoi s-a sculat, a întins mâinile mari spre gâtul meu și a început să strângă și să strângă, din ce în ce mai tare, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dar insistent, ar fi Încercat să scoată de la el o interpretare nouă a unui rol pe care-l repeta mecanic de ani de zile. Dar Clara vorbind, Clara povestind o Întâmplare comică despre un ac de pălărie, un bărbat ușor afumat și ea Însăși... oamenii Încercau ulterior să-i repovestească anecdotele, dar oricât se străduiau, nu scoteau nimic din ele. Bărbații ce o Înconjurau Îi acordau atenția lor dezinteresată și zâmbete frumoase, cum de mult nu mai fuseseră capabili să schițeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
e foarte gustos. - Mulțumesc. Ești de la Martorii lui Iehova? - Nu, spuse Horațiu surprins, cu varza nemestecată. Nu. Simțea ceva moale și parfumat între limbă și cerul gurii. - Stai! Nu mesteca! Deschide gura! Horațiu deschise gura. O bucățică mică-mică-mică de slănină afumată adunase pe limba lui o adevărată cascadă de salivă. - Am uitat de slănină! Mariana își introduse degetele în gura lui Horațiu, atingându-i ușor limba. Pe el îl gâdilară plăcut obrajii, ca atunci când bea vin roșu. Mariana mâncă delicat slăninuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
mame și soții se reped la ușă ca să‑i primească pe cei ce‑și întrețin familia. Le smulg servieta jerpelită din mână, sufertașul uzat și termosul. Lumea mai bună le smulge câte o mapă cu acte, ziarul, resturile de cârnat afumat, hârtiile unsuroase etc. Apoi capul familiei se bagă în ciorapii rupți de casă, care până nu de mult mai erau purtați încă la serviciu. Oamenii știu ce înseamnă să economisești, deși nu toți sunt nevoiți s‑o facă. Nu‑ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
fost date pe gât fără măsură și invitații nu au mai putut să se țină pe picioare.. Iar din bunătățile pregătite nu au mai rămas, decât firimituri. Unde mai puneți că și femeile prezente care s-au întreținut cu feciorașii afumați, se clătinau pe lângă pereți. Deodată s-au făcut auzite niște sgomote infernale.,bubuituri asurzitoare. Lumănările s-au stins și bezna a cuprins întregul spațiu al saloanelor. Oaspeții -nemți și francezi-fugeau care încotro. Carol Ludovic a căutat prin toate mijloacele să
HEIDELBERG de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363344_a_364673]
-
oamenilor unde a fost Dumnezeu. Plecând de la omul acela care a sunat la 911 la șapte dimineață văzând fum ieșind din clădire...ajungând la pompierii care au sosit la fața locului în patru minute, mergând apoi la faptul că, deși afumate și puțin arse pe spate, toate icoanele nu au ars pe față, chivotul de pe masa din altar a fost înconjurat de foc dar cutia cu Sf. Împărtășanie a fost neatinsă de flăcări, crucea altarului este și astăzi în picioare fără
ICOANA LUI ISUS de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363497_a_364826]
-
spate, toate icoanele nu au ars pe față, chivotul de pe masa din altar a fost înconjurat de foc dar cutia cu Sf. Împărtășanie a fost neatinsă de flăcări, crucea altarului este și astăzi în picioare fără să fi fost măcar afumata și ajungând în sfârșit la icoana despre care vorbim și o Biblie care nu au ars deși tot dulapul în care se aflau a fost mistuit de foc, inclusiv podeaua de sub el care a ars până la fundație. În toate aceste
ICOANA LUI ISUS de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1079 din 14 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363497_a_364826]
-
crede inițial tălmăcindu-i numele, un arhanghel cu pană de pasăre liră muiată în sânge de balaur cu șapte capete (M - Mihai), arogant, mândru, cu gura mare larg deschisă pentru a spune (B-batog) și neatins de putreziciune ca o pecie afumată (B-bujeniță) împănată cu usturoi și mirodenii alese (tocmai ca să alunge duhurile necurate) primită de ceata junilor în noaptea sfântă de Crăciun de la gazdele colindate. El este veșnicul călător spre munții înghețați din inimile semenilor, magul de odinioară călărind un inorog
MIHAI BATOG BUJENIŢĂ – DESTIN CU MODULAŢII DE ARHANGHEL ÎN LUPTĂ CU NEANTIZAREA de IOAN GLIGOR STOPIŢA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362426_a_363755]
-
2014 Toate Articolele Autorului ceara se prelinge pe degete șira spinării este moale ca o curbă la dreapta și buzele precum copiii se duc la școala cu ferestre de nisip prin care se citește marea flacăra se prelinge peste ochii afumați ca un taxi cu care crezi că poți ieși dintre coastele care nu te mai încap pe sârma cu vrăbiile albe care nu-și mai aduc aminte de prima zăpadă căzută pe sânul iubitei e-atât de pustiu încât se
LUMÂNĂRAR de VASILE PIN în ediţia nr. 1116 din 20 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361013_a_362342]
-
clase de gimnaziu simțeam contradicția dintre viața reală și trecutul nostru măreț. Mai spre maturitate, văzând pe viu cine și cum face istoria, am ajuns la concluzia că această țară a avut numai conducători de seamă: oameni buni, bătrâni, cumpliți, afumați, frumoși, drăcoși, turciți, țepoși etc. Cu toții trecuți prin coaforul istoricilor și cronicarilor, rujați precum domnișoa...rele de 101 ani proaspăt scoase din congelatorul de la morgă. Când e vorba de țară, primul lucru care-ți trece prin minte este necesitatea de
SA NU-L UITAM.../ O ANTOLOGIE DE VERSURI IN MEMORIA LUI ADRIAN PAUNESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361082_a_362411]
-
se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania cu zurgălăi era plăcerea zilelor de sărbătoare, în Domneștiul din timpurile vechi. Se făceau plimbări pe ulițele satului, iar clinchetul clopoțeilor umplea
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
După un timp își ridice privirea către bolta cerului scrutând depărtările și, cuprins de nostalgia amintirilor, vorbește cu patimă). ANTON PANN: Trag cortina ca pe-o spumă,/ Totu-i viu ca și-altădată.../ Gluma, cu plăcere e gustată/ Precum șuncă afumată -/ Sărată și piperată,/ Dar... udată după lege,/ Cu-un vin bun, se înțelege!” Marin Voican are vocație de dramaturg, liniile, tușele și acoladele cu care își construiește personajele și situațiile dramatice sunt sigure, redând admirabil și portretul personajului dar și
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
aici în satul belgian așezat pe șoseaua principală a DN 29, ce aparținea oficial de Tongrinne însă, casele fac corp comun cu localitatea Sombreffe, comună de care aparținea administrativ satul Tongrinne. Domnul Bonte obișnuia să-mi spună că locuiește în Afumații de Belgiq făcând aluzie la cuvântul “sombru” de la Sombreffe, care tradus în românește ar însemna fumuriu, închis la culoare etc. Adresa sa corectă era de 5140 Sombreffe (Departament Tongrinnne) Chusse de Charleroi 1 2 Așa că am traversat din nou intersecția
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
fi fost o pură coincidență că cei doi erau din același oraș? Aș zice că nu, dar nu sunt sigur dacă se cunoșteau între ei în calitatea de concitadini. Domnul Zaharia locuia în partea valonă a Belgiei, în Tongrinne, sau Afumații de Belgique, cum îi plăcea domniei sale să-i spună, un sat care aparținea comunei Sonbreffe, iar ca regiune de Namur, localitate situată la vreo șaizeci de kilometri de Bruxelles. Nu cunosc nici acum de unde și până unde Afumați, nume de
CALATORIE IN BELGIA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364142_a_365471]
-
de prin Ialomița sau Dâmbovița. Oile au o altă iarbă și există o tradiție diferită în prepararea brânzeturilor. - Da, uneori și eu prefer să cumpăr de la cei din Mărginimea Sibiului, chiar dacă este mai scumpă. Cel mai mult îmi place cașcavalul afumat, pus în coajă de brad. Are un gust special. - Prin Moldova nu se găsesc brânzeturi gustoase? - Ba da, dar nu ca cele de la munte. Zona noastră este de dealuri mai mult. Brânzeturile nu sunt așa de diversificate, ca mod de
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
de sudori, Mă apuc la fel și cânt Precum cucu' de opt ori, Că nevastă-mea, prin vis, Cucu-l numară mereu, Știind mai mult ca precis Când pe-arenă apar eu; Nu cumva să vin târziu Și nici vorbă ... afumat, Pe la unșpe, mort sau viu, Să mă aibe vrea în pat, Însă azi, când m-am trezit, Mă-ntrebă, să vezi belea, Când, aseară, am venit?! Sorbind dulce din cafea, “Pe la unșpe, draga mea” Îi zic io, nevinovat, Da, te
CUCUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367792_a_369121]
-
l urc până la Belgrad, stăteam în cabina remorcherului făcând pregătiri de plecare, când aud zgomot de motoare ambalate din amonte. Iarăși se iau la întrecere niște idioți, îmi spun, că aveau obiceiul unii, mai ales de sărbători, când erau bine afumați, să se ia la întrecere pe Dunăre, lucru nepermis, firește, fiindcă nu de puține ori s-au produs accidente cu urmări nefaste. Duc binoclul la ochi și văd venind din amonte șalupa lui Avender, pe care o cunoșteam deja bine
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
ei, ca la circ. Magazine aglomerate, murdare și fără reclame sau vitrine. Pardoseli de dușumea mirosind a motorină, dale de marmură, date de curând cu talaj, uși unsuroase de miile de mâini ce le deschid și închid toată ziua. Pereți afumați și murdari. Galantare neluminate și cu marfă puțină.” Ne dăm seama că Rusia lui Gorbaciov nu era din punct de vedere economic, departe de România. Pe de altă parte, existau diferențe substanțiale. Astfel, dacă în România, creștinii erau vânați de
O CARTE DESPRE SFINTENIE SI RENASTERE SPIRITUALA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349649_a_350978]
-
care s-a atașat grozav de mine. Mă însurasem și locuiam la o mansarda pe Filatropiei, unde îl aveam pe Jup și o pisică. Nu o duceam prea strălucit cu banii, totuși nu știu cum am cumparat printr-o ocazie o șuncă afumata pe care o țineam într-un fel de bucătărioara. Acasă era Jup și pisica. Într-o zi, când ne întoarcem din oraș, găsim șuncă noastră pe jos, mozolita și terfelita. Se mâncase serios din ea! Am crezut ca Jup a
ULTIMA MEA IUBITĂ de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350450_a_351779]
-
a lor din pământul străbun lungi rădăcini firoase, asemeni acelora ce apele curgătoare descoperă în malurile cu copaci bătrâni. El avea ca atare un suflet etic, simțitor la toate ideile și sentimentele, care, alcătuind tradiția unei societăți, sunt că grinzile afumate ce susțin acoperișul unei case, nefiind lipsit totodată de viziunea unui viitor mai drept. „Eminescu e sinteză sufletului românesc din vremea netulbure”, cum bine spune Nicolae Iorga. Omul Eminescu aducea cu el din adâncul generațiilor care se succedă ceva foarte
LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349007_a_350336]