KorAP: Find »[drukola/base=agentă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...15 >

358 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324

să iasă singuri. Apoi omul Își luă ochii de pe televizor pentru a-i examina pe nou-veniți. Avea tatuaje pe tot gâtul: flăcări și cranii, iar ochiul drept acoperit cu albeață și orb. Logan simți că e tras de mînecă, iar agenta Watson Îi șuieră În ureche: — Ăla nu e... Dar bătrânul le-o luă Înainte strigând: — Domnule McLeod! Au venit niște nenorociți de la poliție să vă caute! — Hai, hai, Dougie, nu-i frumos, zise Logan, pășind spre bătrân. Alsacianul fu În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Acum valea! Stătură afară, În capul scărilor de la Turf ’n Track, privind norii Întinzându-se pe cer. Soarele palid reușea să Înmoaie frigul obișnuit, iar Logan privi o pereche de pungi de plastic care se fugăreau pe trotuar În fața magazinelor. Agenta Watson se rezema de balustrada de oțel care trecea prin fața clădirilor fortificate. — Ce facem acum? Logan ridică din umeri. — N-aveam cum să scoatem ceva de la frații McLeod. Am fi putut să luăm vreo doi clienți de-ai lor, dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de afișe cu uitate filme de top și filme „disponibile direct pe video“, abia vizibile printre mâzgălelile cu spray. Ultimul pe stradă era o combinație de chioșc de ziare, aprozar și magazin de băuturi. Proprietarul aruncă o privire spre uniforma agentei Watson și avu un acces subit de laringită. Dar Îi vându lui Logan un pachet de bomboane extra mentolate. Din nou afară, norii Întunecaseră cerul, iar lumina zilei cedă În fața primelor picături mari de ploaie ce Începuseră. Loveau betonul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
cale. Problema era să o dovedească. Făceau parte din școala veche: acolo unde lecțiile se Învățau cu ciocanul. Nimeni n-a văzut nimic niciodată. Nimeni nu chițăia. — Încotro? Logan strânse din umeri. — La următorii agenți de pariuri de pe listă, bănuiesc. Agenta Watson băgă mașina În marșarier și ieși cu spatele din parcare. Farurile clipeau, transformând scările În pumnale de argint. Aproape că ajunseseră la drumul principal, când o mașină particulară verde-ruginiu apăru de nicăieri. Watson apăsă cu putere frânele, urlă „La

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
piept și se gândi la ceea ce-i spusese inspectorul Insch legat de privilegiile care vin odată cu rangul. Nu putea să stea acolo și să nu spună nimic. Era În uniformă, ce Dumnezeu! Dacă ajungea la urechile presei? — Ai impresia că o agentă de poliție, În uniformă completă, aplecată Înafară pe geamul mașinii, care Înjură până nu mai poate, face vreun bine poliției? Nu m-am gândit, domnule. — Jackie, un astfel de comportament ne face pe toți să arătăm ca o adunătură de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
zâmbească prietenos. Nu zic nimic dacă nu zici nici tu. Fără să-l privească În ochi, Watson Îi spuse: — Mulțumesc, domnule și porni mașina. 18 Atmosfera din mașină rămase rece tot restul drumului până terminară agențiile de pe lista lui Logan. Agenta Watson Îi spunea „domnule“ și-i răspundea la Întrebări, dar nu se oferea voluntar la dialog decât dacă avea o legătură pertinentă cu cazul. Era o după-amiază de rahat. Se târau cu mașina de la una la alta. — L-ați văzut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
s-au părut destul de amabili, zise Watson, manevrând mașina pentru a ieși din parcare. Fu tot ce spuse vreme de un ceas. — N-ai mai Întâlnit-o niciodată pe Ma Stewart? Întrebă Logan În vreme ce se Îndreptau Înapoi spre secție. Când agenta Watson nu-i răspunse, o luă ca pe un nu. — Am arestat-o o dată, zise el când treceau pe Lang Stracht, șoseaua lată despărțită În benzi pentru autobuze și pseudo-refugii, presărate din loc În loc cu piloni și treceri de pietoni

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
tradițional. Casete video și reviste. Pufni. — Jumătate din afurisiții de copii din Mastrick știau mai multe despre sex decât profesorul de biologie. Am fost chemați când o copilă de opt ani a Întrebat dacă se poate rămâne Însărcinată după fisting. Agenta Watson schiță un zâmbet din colțul gurii. Birourile de la Press and Journal rămaseră În urmă pe stânga, iar Logan tresări. Din cauza entuziasmului și a panicii de a fi fost pus responsabil În cazul cu punga de gunoi, uitase cu totul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
scaun și-și lăsă capul pe spate până ajunse să privească În tavan. Plăci cenușii de plafon, genul cu pete. Din acelea care semănau cu suprafața lunii. Doamne, ce se plictisea. Și era aproape șase! Trebuia să se Întâlnească cu agenta Jackie Watson la un pahar, În liniște. Împăturește. Împăturește. Împăturește. Logan și asistentul social se plânseră puțin despre cele mai recente meciuri ale clubului de fotbal Aberdeen, Înainte să revină la tăcere și Încruntare. Împăturește. Împăturește. Împăturește. La șase și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
că faruruile lui Logan cădeau pe podeaua goală din beton. Mormanele de animale moarte dispăruseră. Un adăpost era gata, mai rămăseseră două. Logan Îl lăsă suspinând Încet În fața clădirii goale a fermei. 19 Seara nu decursese exact cum plănuise Logan. Agenta Watson mai era Încă la bar când el ajunse acolo, dar tot mai făcea pe deșteapta după mustrarea lui. Sau poate că-l Înconjura Încă un miros de Hoitar, chiar dacă mersese cu geamurile mașinii deschise tot drumul de Întoarcere? „Oh

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
miros de Hoitar, chiar dacă mersese cu geamurile mașinii deschise tot drumul de Întoarcere? „Oh, cum persistă duhoarea ta...“. Indiferent despre ce era vorba, Își petrecu cea mai mare parte a timpului vorbind cu ticălosul de Simon Rennie și o altă agentă pe care Logan nu o recunoscu. Nimeni nu fu nepoliticos cu el, dar nu se poate spune că se dăduseră peste cap să-l facă să se simtă bine-venit. Trebuia să fie o petrecere! Îl găsise pe Richard Erskine. Viu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
la moară. Nu era o zi În care s-o dai În bară. Imediat ce se termină ședința, Logan se grăbi să ajungă În micul lui comandament, străduindu-se să nu i se citească vina pe chip. Astăzi avea o singură agentă: vocea feminină care prelua apelurile. Toți ceilalți ofițeri disponibili aveau să-și petreacă ziua căutându-l pe micuțul Peter Lumley. Cineva Îi vârâse lui Insch un fitil În dos, iar el era hotărât să Împărtășească experiența. Așa că urmau să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
de la Barlinnie acum trei luni. Patru ani fiindc-a schilodit un agent de vânzări din construcții cu o șurubelniță. — La vârsta lui? Bătrânul Doug Disperatul. Își Înfipse țigara În gură și tocmai era pe punctul de a o aprinde, când agenta de la telefoane tuși cu subînțeles și arătă către semnul cu „FUMATUL INTERZIS“. Steel strânse din umeri și-și vârî țigara ofensatoare În buzunarul de sus. — Și cum mai arată? — Ca un bătrân plin de riduri. — Mda? Păcat. Era frumușel al

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
lăsă muzica de la radio să Îl Învăluie. O mașină particulară verde ruginiu trecu Încet pe lângă geam, făcu dreapta printre grupul de mici magazine și patină oprindu-se În parcarea cea nou-botezată cu rahat. Era aceeași mașină pe care o somase agenta Watson. Se gândea din nou la ea ca la agenta Watson. Nu mai era Jackie sau Picioare Adorabile. Și toate astea pentru că trebuise s-o pună la punct pentru că-l Înjurase pe șoferul hârbului ăla. Șoferul scotoci după ceva pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
verde ruginiu trecu Încet pe lângă geam, făcu dreapta printre grupul de mici magazine și patină oprindu-se În parcarea cea nou-botezată cu rahat. Era aceeași mașină pe care o somase agenta Watson. Se gândea din nou la ea ca la agenta Watson. Nu mai era Jackie sau Picioare Adorabile. Și toate astea pentru că trebuise s-o pună la punct pentru că-l Înjurase pe șoferul hârbului ăla. Șoferul scotoci după ceva pe bancheta din spate a mașinii, apoi sări din mașină strângând

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
P&J. Dar Logan știa că o citiseră cu toții. În cameră se simțea un curent ostil. Ajunseseră la concluzia la care știa și Logan că vor ajunge: că el se dusese la presă și-l făcuse de rahat pe Insch. Agenta Watson nici măcar nu se uită În ochii lui. După ce ședința se termină și toată lumea ieși, Logan o căută pe inspector Steel. Era În biroul ei, cu picioarele pe masă, fumând o țigară și bând cafea, cu un exemplar al ziarului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Își aprinse altă țigară din resturile mocnite ale celei de dinainte apoi aruncă mucul În cafea. Se auzi un sforăit iar ea Îi făcu cu ochiul. — Mai gândește-te. Așa și făcu Logan. Tot drumul până la minicamera sa de anchetă. Agenta era iar la telefon, notând nume și declarații. Dat fiind că arestarea Hoitarului era În toate ziarele și la știrile de televiziune, toată lumea, cu tot cu cățel și purcel, oferea informații. Copilaș ucis, domnule polițist? Nici o problemă. Am văzut-o urcându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
sanitare Începuseră să-i răspundă la solicitarea de informații privind fetițele cu TBC din ultimii patru ani. Lista de posibilități era mică, dar avea să crească pe parcursul zilei. Logan se uită peste nume, cele mai multe dintre ele fiind deja scoase de agenta lui. Nu erau interesați de nici un copil care nu avea Între trei și jumătate și cinci ani deja. Vor ști cine era până la sfârșitul zilei. Se aștepta să fie chemat, dar tot i se strânse inima: să se prezinte În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
inima: să se prezinte În biroul comandantului. Venise vremea să i se facă fundul praștie pentru ceva ce nu făcuse. În afară de faptul că-l mințise pe Colin Miller. Și pe inspectorul Insch. — Ies să fac câțiva pași, Îi spuse el agentei de la telefoane. S-ar putea să dureze ceva. Biroul comandantului era ca un furnal. Logan stătea În poziție de drepți În fața biroului larg de stejar cu mâinile Încleștate la spate. Inspectorul Insch era așezat Într-un scaun pentru musafiri din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
sare și nisip pe două benzi. Mașinile din spatele acestuia rămâneau În urmă, ca să nu fie zgâriate. — Mai bine mai târziu decât niciodată. — Ce-ați spus, domnule? Agentul de la volan nu fusese recunoscut imediat de Logan. Ar fi preferat-o pe agenta Watson, dar inspectorul Insch nu voia s-audă de așa ceva. Îl alesese pe noul agent să-l Însoțească pe Logan pentru că era cel mai puțin probabil să-i facă probleme pentru ceea ce scria În ziarul de dimineață. În plus, agenta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
agenta Watson, dar inspectorul Insch nu voia s-audă de așa ceva. Îl alesese pe noul agent să-l Însoțească pe Logan pentru că era cel mai puțin probabil să-i facă probleme pentru ceea ce scria În ziarul de dimineață. În plus, agenta Watson era din nou la tribunal cu labagiul ei din vestiar. Ultima oară depusese mărturie Împotriva lui Gerald Cleaver, de data aceasta se afla acolo pentru a fi judecat. Nu că le-ar fi trebuit prea mult să o facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
zic că a lăsat-o pe fiică-sa să fie prinsă de un ticălos bolnav. Că a omorât-o În bătaie și i-a băgat trupul Într-un morman de carcase de animale. Bun venit În iad. — O iau pe agenta Watson cu mine, spuse Insch. Vrei să vii? Cuvintele Îi erau glumețe, dar vocea nu. Inspectorul părea deprimat. Nici nu era de mirare, dat fiind ce săptămână avuseseră. Insch crezuse că poate să-l mituiască pe Logan să se ducă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
să vii? Cuvintele Îi erau glumețe, dar vocea nu. Inspectorul părea deprimat. Nici nu era de mirare, dat fiind ce săptămână avuseseră. Insch crezuse că poate să-l mituiască pe Logan să se ducă dacă o scotea În față pe agenta Watson. Ca pe un morcov În uniformă. Logan s-ar fi dus și fără mită. A-i zice unei mame că-i murise copilul nu era o chestie pe care s-o aștepte cu nerăbdare, dar Insch arăta ca și cum ar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
Îmbrăcată Într-un halat roz de baie. Nu era machiată, iar urmele vagi de rimel i se scurseseră dinspre ochi către urechi. Părul Îi era ud, atârnându-i pe față ca sfoara umedă. Expresia iritată Îi dispăru când zări uniforma agentei Watson, aflată În spate. — Doamna Henderson? — O, Doamne. Își Înfășură strâns halatul. Culoarea Îi dispăru din obraji. — E vorba de Kevin, nu-i așa? O, Doamne... e mort! — Kevin? Insch o privi uimit. — Kevin, soțul meu. Se trase Înapoi În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
și fierbinte. Se Întoarse cu spatele și se grăbi spre bucătărie, cu halatul de baie fluturându-i. O găsiră suspinând pe chiuveta de la bucătărie. După zece minute, reveniseră În camera de zi - Insch și Logan pe canapeaua plină de gâlme, agenta Watson și doamna Henderson pe fotolii asortate, pline și ele de gâlme, cu ofițerul de legătură cu familia În picioare lângă ea, scoțând sunete de consolare, cu o mână pe umărul doamnei Henderson. Logan făcuse o oală mare de ceai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]