KorAP: Find »[drukola/base=agentură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...20 >

480 matches

Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247

pentru mișcarea evreiască, cu organizațiile sioniste; b. pentru emigrația rusă (albă); c. pentru minoritatea germană, îndeosebi organizațiile și persoanele de orientare politică nazistă; d. pentru acțiunile iredentiste ale maghiarilor, bulgarilor și ucrainenilor. d) Grupa a IV-a Informații Militare a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale avea misiunea de a culege datele care priveau viața militară, mai puțin din interiorul unităților militare, care era de competența Secției a II-a din Marele Stat Major. Agentura acestei grupe era împărțită în

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
IV-a Informații Militare a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale avea misiunea de a culege datele care priveau viața militară, mai puțin din interiorul unităților militare, care era de competența Secției a II-a din Marele Stat Major. Agentura acestei grupe era împărțită în trei echipe: 1. Echipa I-a Licee și școli militare, încadrată cu 10 agenți, conduși de un șef de echipă; se ocupa de candidații și elevii școlilor militare și de avizarea căsătoriilor militarilor. 2. Echipa

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
subofițeri, foști combatanți, trecuți în rezervă sau retragere ori înlăturați din armată. Grupa a IV-a Informații Militare era condusă de un șef, având un ajutor care răspundea de Compartimentul Evidență, unde se adunau și se analizau informațiile obținute de agentură, întocmindu-se sinteze, studii etc. III. 1. 1. e. Alte compartimente importante În afară de cele două mari secții, în cadrul Serviciului Secret de Informații exista și un compartiment denumit Echipa Filaj sau Biroul Filaj Corespondență, având ca misiune interceptarea și cenzurarea corespondenței

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
era încadrat cu ofițeri specialiști, detașați din armată sau angajați permanent. Aparatul teritorial al Serviciului Secret de Informații s-a dezvoltat concomitent cu acela central. Structura sa includea centre și subcentre contrainformative, care activau pe teritoriul național. În exterior, funcționau agenturile și rezidențele. Schema mai includea și Echipele volante, ale căror atribuții constau în supravegherea informativă a legațiile străine acreditate la București. Aceste echipe se subordonau direct șefului Serviciului Secret de Informații și aveau o organizare aparte. Centrele contrainformative își aveau

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Rezina, Otoci, Hotin și Cernăuți. Reședințele care au funcționat în teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Otoci, Hotin și Cernăuți. Reședințele care au funcționat în teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Reședințele care au funcționat în teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
funcționat în teritoriile cedate au fost retrase în interior în vara anului 1940. Datorită importanței câmpurilor petrolifere din România și a căii navigabile pe Dunăre, în iunie 1940 au fost înființate două agenturi: - Agentura „P” (Ploiești) și - Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Agentura Turnu Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Severin. Agentura „P” supraveghea regiunea petroliferă pentru preîntâmpinarea acțiunilor de sabotaj, ce se puteau produce prin acțiunile agenților britanici sau sovietici. Ea era încadrată cu 37 de agenți care, spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
spre sfârșitul anului 1940, au fost dublați de o agentură germană. Agentura Turnu-Severin avea un personal compus din 3 agenți; ea asigura protecția pe Dunăre în zona Cazanelor, care putea fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
fi blocată cu relativă ușurință. În vara anului 1940, ambele agenturi au intrat în componența Biroului „G”, care făcea legătura cu serviciile germane. Șeful acestui birou a fost numit în persoana locotenent-colonelului Constantin Ionescu-Micandru, fostul șef al Frontului de Est. Agenturile secrete erau constituite din mai multe categorii de informatori. Acestea erau în număr de circa 11. Prima categorie era constituită de informatorii „observatori”, folosiți în interior pentru supraveghere, semnalare sau dirijați pentru a urmări viața particulară și extraprofesională a unor

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
lor și de priceperea și abilitățile fiecăruia. Informatorii „voluntari” își ofereau serviciile din proprie inițiativă, “dintr-un sentiment patriotic, ideologic sau religios”. Cei mai mulți au activat în teritoriile cedate în vara anului 1940. Informatorii „propagandiști”, așa cum arată și numele, acționau împotriva agenturilor străine, ce se infiltraseră în România și răspândeau știri false și alarmiste. Acționau îndeosebi în teritoriile cedate și erau recrutați dintre ziariști, preoți, personalități publice ș.a. Informatorii „cercetași” aveau misiuni peste hotare și erau temeinic instruiți în tehnicile de culegere

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
bine limba țării unde își desfășurau activitatea informativă. Informatorii „sedentari” erau cei atrași și recrutați de agenții Serviciului Secret de Informații pe teritoriul altor state, din rândul cetățenilor acestora, după care erau “dați în primire” celor din rezidențe sau din agenturile existente. Informatorii „de rezervă” sau de conservare erau activați și acționau în anumite situații deosebite, de obicei când rețelele active curente erau descoperite. III. 1. 2. Organizarea și structurile SSI; 8 sept. 1940-23 august 1944 Cedările teritoriale din vara anului

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-se dispoziții ferme Serviciului Secret de Informații în acest sens. Eșalonul Mobil a intrat în acțiune după decretarea mobilizării, fiind structurat astfel: - Șeful Eșalonului a fost colonelul Ion Lissievici, care și-a menținut și funcția de șef al Secției Informații; - Agentura de lucru a Frontului de Est cu trei centre informative în apropiere de frontieră (Suceava, Iași, Galați) și două subcentre (Fălciu și Tulcea); - aparatul auxiliar (o echipă tehnică, o echipă sanitară, o echipă de desenatori, o gardă și o popotă

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
care erau pe lângă conducere, ca Secretariatul sau Registratura (primea, înregistra și distribuia corespondența), Arhiva și Evidența (păstrau materialele aduse din operațiunile contrainformative, evidența persoanelor de interes contrainformativ etc.), Biroul Presei (exploata presa informativ și contrainformativ). Însă, organele care operau erau agenturile, plasate în teren. În iunie 1942 au fost despărțite în grupe, lucrând independent. Agentura I Filaj avea ca obiectiv etnicii germani și Grupul Etnic German, agenții și colaboratorii Gestapo-ului, care activau ilegal în România, și alte munci informative și

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
și Evidența (păstrau materialele aduse din operațiunile contrainformative, evidența persoanelor de interes contrainformativ etc.), Biroul Presei (exploata presa informativ și contrainformativ). Însă, organele care operau erau agenturile, plasate în teren. În iunie 1942 au fost despărțite în grupe, lucrând independent. Agentura I Filaj avea ca obiectiv etnicii germani și Grupul Etnic German, agenții și colaboratorii Gestapo-ului, care activau ilegal în România, și alte munci informative și contrainformative solicitate de șeful Secției, Traian Borcescu. În cadrul Secției Contrainformații operau opt grupe informative

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
pentru a le transmite permanent pe ce probleme de interes operativ și domenii de interes operativ trebuia canalizată activitatea informativă. 8. Grupa Diverse - rezolva celelalte probleme de interes operativ, ce nu erau cuprinse în sfera de preocupări a celorlalte grupe., Agenturile Secției Contrainformații din teritoriu era împărțite pe vechile provincii istorice (agenturile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal), cu centrele informative în orașele unde se concentrau probleme majore de interes contrainformativ. De exemplu, agentura din Moldova avea rezidențe în Bacău, Roman

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
și domenii de interes operativ trebuia canalizată activitatea informativă. 8. Grupa Diverse - rezolva celelalte probleme de interes operativ, ce nu erau cuprinse în sfera de preocupări a celorlalte grupe., Agenturile Secției Contrainformații din teritoriu era împărțite pe vechile provincii istorice (agenturile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal), cu centrele informative în orașele unde se concentrau probleme majore de interes contrainformativ. De exemplu, agentura din Moldova avea rezidențe în Bacău, Roman, Piatra Neamț, Bârlad și Galați. Eșalonul Mobil avea trei centre contrainformative pe lângă

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
în sfera de preocupări a celorlalte grupe., Agenturile Secției Contrainformații din teritoriu era împărțite pe vechile provincii istorice (agenturile din Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Ardeal), cu centrele informative în orașele unde se concentrau probleme majore de interes contrainformativ. De exemplu, agentura din Moldova avea rezidențe în Bacău, Roman, Piatra Neamț, Bârlad și Galați. Eșalonul Mobil avea trei centre contrainformative pe lângă Marele Cartier General și un efectiv de patru ofițeri și 375 de angajați civili, depășind efectivul întregului Serviciu Secret de Informații din

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
declarat cel mai bun ofițer analist profesionist dintre toți cei pe care i-a avut S.S.I.-ul de-a lungul timpului. Au fost adunate în această secție elementele filogermane, pentru a fi supravegheate mai ușor. Cuprindea trei birouri și două agenturi: - Biroul 1 (contact permanent cu un birou specializat al Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
această secție elementele filogermane, pentru a fi supravegheate mai ușor. Cuprindea trei birouri și două agenturi: - Biroul 1 (contact permanent cu un birou specializat al Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
elementele filogermane, pentru a fi supravegheate mai ușor. Cuprindea trei birouri și două agenturi: - Biroul 1 (contact permanent cu un birou specializat al Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
mai ușor. Cuprindea trei birouri și două agenturi: - Biroul 1 (contact permanent cu un birou specializat al Abwehr-ului); - Biroul 2 (legături cu serviciile italiene) și - Biroul 3 (lucrări de registratură și arhivă). Agenturile erau: - Agentura „P” (centrul la Ploiești) și - Agentura „T.S.” (Centrul la Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
Turnu Severin), ambele asistate și de cadre ale Abwehr-ului. Secția a IV-a Contraspionaj, provenită din Secția Contrainformații și era structurată pe trei grupe: - Grupa 1 Contraspionaj (identificarea și supravegherea agenților serviciilor de spionaj străine); - Grupa 2 Filaj - numită și Agentura a II-a (filaj prin posturi fixe și mobile); - Grupa 3 Legații (legațiile străine cu personalul lor). Secția dispunea de rețele informative, ce infiltrau cu agenți legațiile străine, îndeosebi pe cea germană sau serviciile de spionaj străin ce activau pe

Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ (2010) [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]