382 matches
-
brodate : M.M.B. - Serviciul de Pază și Ordine. Agenți multirol, aș putea spune, i-am văzut în multe ipostaze. Un asemenea agent ajută la închiderea și deschiderea raclei, are în grijă cordoanele de securitate, dă sfaturi pelerinilor prezenți, poartă găletușa cu agheasmă cu care preotul de serviciu stropește mulțimea prezentă după slujbă, negociază cu „zona gri” a locului, toată acea mulțime de cerșetori, sărmani, oameni fără adăpost din zonă, trăind din mila credincioșilor și a Bisericii. Mă îndrept spre unul dintre aceștia
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
casele lor. Mașinile lor sunt parcate nu departe de ceea ce este șantierul Teatrului Național din Iași. Îi urmăresc de la distanță, sunt foarte dinamici, se agită, se opresc brusc, se urnesc gesticulând, poartă cu ei icoane de toate dimenisiunile, sticle cu agheasmă, busuioc, flori. Mașinile ce-i așteaptă cuminți în parcare sunt în marea lor majoritate Audi și Mercedes, de culoare neagră. Toți acești bolizi germani de mare viteză sunt echipați cu stație de emisie-recepție și detectoare radar. Cu câteva rare excepții
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mulți bărbați beți ce dorm culcați pe bănci înăuntru și ne mai este și frică, am auzit că se fură”. Termină de mâncat, apoi așteaptă „sfințirea apei” de către preoți. „Nu putem pleca așa de aici, dacă nu avem și niște agheasmă nouă”, spune una dintre cele două pelerine, ca un fapt de la sine înțeles. 10 octombrie 2010. A doua parte a zilei Din nou pe teren. Masă cu monoglutamat de sodiu. Pomelnice, acatiste, lumânări, rețeta secretă a pelerinajului. Calea Sfinților sau
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dea la buzunar, la Iași sunt mai săraci pelerinii, dar mai omenoși, dau din puținul lor. Acolo e și mai criză ca aici !” Mai are și alte surse de venit, la Iași mai vinde și sticle de plastic goale pentru agheasmă, dar nici activitatea aceasta nu-i aduce prea mulți bani, „ne aleargă comunitarii, spun că luăm sticle de la ghena de gunoi, dar nu-i așa, noi le spălăm bine înainte, ce, ne batem noi joc de om ?”. Pe platoul din spatele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
femei joacă mica lor piesă de teatru, trăgând însă avid cu coada ochiului la ceea ce urmează să se întâmple. O țărancă în vârstă scoate dintr-o sacoșă ponosită de cârpă o sticlă de plastic de jumătate de litru, plină cu agheasmă, și începe să toarne conținutul, cu un fir subțire, pe brațele și pieptul culcate pe pietriș. Se aud acum urlete și înjurături, scena începe să devină deranjantă. Apar de nicăieri doi jandarmi, le ridică pe cele două „demonizate”, pentru a
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nefiind altceva decât un mare „supermarket” religios. An de an, există produse-vedetă, ce se disting prin gradul lor de noutate, dovadă a dinamismului și concurenței de pe această piață a bunurilor de „consum religios”. Astfel, am repertoriat sticle de plastic pentru agheasmă sub formă de amforă (foarte practice, de altfel), icoane „trase” în rășină și bătute cu pietricele colorate, kitsch-uri sacre (icoane, mir, veșmânt sau vată) aduse de la locuri de pelerinaj renumite și în general mai greu accesibile (Ierusalim, Rusia, Ucraina
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
135-136). Iar eu nu pot să nu mă gândesc la faptul că remarca sa se potrivește de minune la bătălia pentru „formă și imagine” la care am asistat la Iași, în octombrie 2012, legată de colectarea și transportul „apei sfințite” - agheasma. Astfel, pelerinii utilizau trei feluri de recipiente : sticle de plastic de 0,5 litri sau 1,5 litri, sticle care au conținut anterior apă, niciodată alcool. Urmau apoi tot recipiente de plastic, dar mai elaborate, sub formă de amforă, de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
29 oct. 2012). - „Cuvioasa Parascheva. După pelerinaj, credincioșii s-au înghesuit la sarmale” (Digi 24 TV, 24 oct. 2012). - „Reportaj lângă butoiul cu apă sfințită. Diabolica (italice în original) filieră a bunicilor care-și exploatează nepoții pentru un pahar cu agheasmă” (Gândul.info, 6 ian. 2011). - „Trei muncitori din Giurgiu au descoperit moaștele unui sfânt pitic” (Kamikaze, 31 oct. 2012). f) Memoria comunismului. - „Arsenie Boca, Sfânt fără acte” (ProTV, 28 nov. 2012). - „S-a băgat moaște !” (gândul.info, 26 oct. 2008
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
provocator și excitant. De aceea, pentru a menține veșnic treaz în memoria urmașilor acest episod tragicomic, în fiecare an evenimentul este comemorat cu mare pietate pe 6 ianuarie, moment în care se sfințesc mii de tone de apă transformate în agheasmă, prin coborârea Sfântului Duh care asistă pe un ger cumplit sub formă de porumbel zgribulit de frig la această laborioasă activitate duhovnicească și a neobosiților intermediari tereștri, slujind în bisericile și mănăstirile noastre, fără cea mai mică intenție de căpătuială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
duhovnicească și a neobosiților intermediari tereștri, slujind în bisericile și mănăstirile noastre, fără cea mai mică intenție de căpătuială ori de rotunjire a veniturilor personale. Nu! Din pură convingere... În ceea ce-l privește pe tovarășul șef de post, tot despre agheasmă este vorba, numai că de această dată ea fusese adusă de la Zăvoaia, comună apropiată de noi și nu trecuse prin ritualul sfințirii ortodoxe. Era o agheasmă naturală, pură, vindecătoare de orice boală, denumită popular "sângele Domnului" sau "puterea ursului", având
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Din pură convingere... În ceea ce-l privește pe tovarășul șef de post, tot despre agheasmă este vorba, numai că de această dată ea fusese adusă de la Zăvoaia, comună apropiată de noi și nu trecuse prin ritualul sfințirii ortodoxe. Era o agheasmă naturală, pură, vindecătoare de orice boală, denumită popular "sângele Domnului" sau "puterea ursului", având culoarea murelor coapte, care "stătea pe unghie" după cum afirmă specialiștii oenologi și care ingurgitată îți inducea o stare de veselie exuberantă și de fericire paradiziacă, socotind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
industriale de licoare zăvoiană, s-au aghesmuit în așa hal încât la un moment dat vorbeau încrucișat, fiecare în limba lui, neînțelegându-se absolut nimic din acest multidialog, fiecare amplificând numărul decibelilor emiși, într-un asurzitor vacarm, potențat de euforizanta agheasmă de Zăvoaia. Și ca la orice chef demn de acest nume, românul își manifesta surplusul de sentimente, preaplinul trăirilor interioare prin intermediul cântecelor; ceea ce e un lucru pozitiv absolut benefic din punct de vedere psihologic, ducând sufletul la un catharsis după cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la o înălțare și curățare a păcatelor omenești. Iar dihăniile noastre păroase numai îngerași nu erau. Așa că... da, cântau. Cum? Aveți răbdare. Mai întâi să luăm notă de repertoriul abordat. Din multitudinea de cântece masacrate fără milă pe altarul sacrosanctei "agheasme" de Zăvoaia, se evidențiau tulburător două piese total diferite, dar având profunde accente înălțătoare, sfâșietoare; prima fiind Treceți batalioane române Carpații, iar cealaltă Când eram pe Ialomița. Interpretarea primei piese se făcea cu atâta forță, energie și duritate, cu atâta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
cu mâinile goale. "Hanibal ante portes!" (Hanibal este la porțile Romei) Patria e în pericol! Era tevatură mare. Dar ceilalți, cei mai numeroși, în ciuda eforturilor disperate, nu reușeau să-și ridice târtanele slăninoase de pe scaune, cauza fiind efectul paralizant al agheasmei de Zăvoaia, care le blocase funcționarea optimă a sistemului locomotor. Erau asemenea puilor de rață care, încercând să rupă un fir de iarbă, veneau pe spate cu zgaibele-n sus. Totuși, chiar așa fiind, țintuiți cu partea dorsală pe scaunele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
la drapel cu schimbul după un grafic bine stabilit, întocmit cu minuțiozitate de șeful lor. Odată chestiunea rezolvată sub întreitul aspect: tehnic, militar și patriotic, au ajuns la concluzia justă și unanimă că merită cu prisosință o doză dublă de agheasmă. Păi, nu? Au cerut binecuvântarea Celui de Sus, care se afla din belșug în această licoare zăvoiană, și s-au împărtășit din ea cu atâta convingere și smerenie fariseică până ce au căzut cu toții secerați sub sfântul tricolor. "Ardea... ...Arde... Aaaaaa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
într-un maraton al groazei până la marginea lacului Balaton, unde au căzut epuizați; leșinați de oboseală. Aici s-au oprit cu toții, semnând o pace eternă, având ca fundament material inegalabilul papricaș stropit cu celebrul vin de Tokay combinat cu minunata agheasmă de Zăvoaia. Încălziți binișor de cele două stimulente lichide, s-au hotărât să bea în stil teuton: Bruderschaft! S-au grupat doi câte doi într-o riguroasă disciplină prusacă, îndeplinind tipicul ritual arhicunoscut. "Temperatura" crescând într-un ritm vizibil accelerat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
în otorinolaringologie din Europa, al cărui cabinet particular funcționează și la această oră pe aceeași stradă și la același număr în capitala mondială a valsului. Distinsul medic vienez a recomandat călduros ca tratament vocal, fără cea mai mică ezitare excelenta "agheasmă de Zăvoaia". Și... a început "aghesmuirea" cu acest admirabil unguent. Mărturisesc cinstit că interpreții noștri nu aveau studii de specialitate, însă Duhul Sfânt, în marea lui milă, își coborâse cu generozitate harul asupra lor, înzestrându-i cu niște "voci" pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
al decibelilor scăpați de sub controlul rațiunii, se făceau simțite rotocoalele sinistre ale maimuțelor urlătoare, din gâtlejul cărora se buluceau spre exterior semnale de alertă înțelese numai de ele. Și toată această hărmălaie și babilonie vocală aveau ca element provocator "sfânta agheasmă de Zăvoaia". "Când eram pe Ialomița Mă iubeam cu tanti Mița" Într-adevăr, sfâșietor! Unde-i tinerețea? Frumusețea clipelor trăite când a fost avansat la gradul de sergent-major și se plimba prin parcul înflorit, unde cânta fanfara militară, alături de prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
degeaba! Cântecul ăsta le răscolea cele mai intime și profunde sentimente. Cu ochii înecați în lacrimi, nemaivăzând nimic în fața lor, căutau cu disperare un punct de sprijin, de mângâiere. Și mângâierea a venit tot cu ajutorul Sfântului Duh sub forma inegalabilei agheasme de Zăvoaia, care se evapora din pahare cu regularitate metronomică. Plângeau înduioșător. Și, în absența exemplarelor de sex opus, ținându-se strâns unul de gâtul altuia, a început între ei o răpăială de țocăituri dubioase, băloase și lipicioase care l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
-i cu brațele deschise în clubul său elitist, caracterizat printr-o severă și desăvârșită conduită religioasă. Amin. Apoi, dimineața târziu, prin intervenția discretă, insesizabilă, ocrotitoare și plină de gingășie a Sfântului Duh, coborât cu dragoste paternă asupra lor, consecința ingurgitării agheasmei zăvoiene și-a făcut în sfârșit efectul și întreaga hărmălaie și babilonie au încetat; eroii noștri fiind complet "anesteziați" și intrând într-o pauză reparatorie de durată variabilă. Acum dormeau duși după cum i-a prins somnul: pe scaune, pe băncuțele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
dormeau duși după cum i-a prins somnul: pe scaune, pe băncuțele de lângă perete, cu capul pe masă, pe sub masă, pe linoleum, rezemați cu spatele de teracotă, unul peste altul, în cele mai pitorești și incredibile poziții de înfocați consumatori de agheasmă. Dormeau liniștiți și nepăsători față de grija zilei de mâine. N-aveau probleme. Cu gâturile groase, cu venele umflate, strangulate de cravatele cu puchinele roșii, cu fălcile și obrajii durdulii, cu pleoapele închise și înecate în straturile de grăsime, așa cum arătau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mintea încă tulbure, plutind într-o pâclă aburindă care-i împiedica să judece limpede, folosindu-și puținele resurse cerebrale de care mai dispuneau, cei doi milițieni înaintau, așa, ca-ntr-o stare hipnotică, aflându-se încă sub controlul divin al "agheasmei de Zăvoaia". Având copăcelul pe umeri, raza noastră de vizibilitate era oarecum redusă: priveam mai mult în jos și înainte și mai puțin în lateral, stânga sau dreapta. Lipsa acestei măsuri de precauție ne-a fost fatală. Din lizieră ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
craniană. Uf! Gândindu-se atât de intens, obosise, iar acum râuri de transpirație șiroiau din corpul lui de formă pătrată. Automat, întreaga lui construcție acum deshidratată în urma transpirației abundente a văzut ca într-o străfulgerare, damigeana pântecoasă plină ochi cu "agheasma de Zăvoaia". Ah! Ce bună ar fi fost! Deodată urangutanul a explodat. Băăă!!! Păi voi sunteți puii de năpârcă ai vădanei! Ha, ha, ha! Băăă!!! Nu v-am zis eu că Dumnezeu a murit? Uite, bă! N-ați dat voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
raiul absurd și inexistent fabricat pe cale industrială de managerii echipați în haine lungi și cernite de culoarea cernoziomului hrănitor și în care intrarea era permisă doar pe bază de abonament realizat metodic prin mici atenții sub formă de pomelnice, acatiste, agheasme, sfeștanii etc., plătite cu bani peșin de naivii, căscații și bigoții care sunt siguri că în acest fel toate ticăloșiile făcute le vor fi iertate, iar ei se vor bucura și "dincolo" de un locușor călduț în Edenul utopic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Zi de zi l-au troienit Vremea și uitarea" (G. Topîrceanu) Stând pe scăunelul de vânătoare sub vișinul preferat, în poziția "Gânditorului de la Hamangia", și-a închis pleoapele ostenite, lăsând să-i cadă o lacrimă târzie asemenea unei picături de agheasmă purificatoare pe trecutul său, care, asemenea cu al fiecărui om, nu a fost ferit de păcate. Amin. Era noapte și o liniște deplină. Întreaga natură își făcea somnul regenerator, pregătindu-se pentru o nouă activitate intensă. Sus, pe firmamentul ceresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]